# Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

> The Union of Professional Journalists of Romania

> Generated by All in One SEO Pro v5.0.3, this is an llms.txt file, used by LLMs to index the site.

## Sitemaps

- [XML Sitemap](https://uzpr.ro/sitemap.xml): Contains all public & indexable URLs for this website.

## Articole

- [„Pagini din istoria României în timpul celui <br>de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945)”, <br>o frescă a jertfei românești <autor>- de Ionel Muntean</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/pagini-din-istoria-romaniei-in-timpul-celui-de-al-doilea-razboi-mondial-1941-1945-o-fresca-a-jertfei-romanesti-de-ionel-muntean/): La opt decenii de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, istoriografia românească a primit o lucrare de referință. Editura Militară din București a publicat, în 2025, volumul „Pagini din istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945)”. Cartea impresionează prin dimensiuni: 1.350 de pagini, format B5, 91 de texte semnate de 79
- [Oltenia de sub Munte, <br>destinație sustenabilă <autor>- de Tanța Tănăsescu</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/oltenia-de-sub-munte-destinatie-sustenabila-de-tanta-tanasescu/): În perioada 3-6 octombrie a.c. Oltenia de sub Munte a fost prezentă în București la Muzeul Geologic Național, invitându-ne să descoperim o regiune apreciată ca model de dezvoltare durabilă, în care armonia dintre natură și comunitățile locale crește valoarea locului și bogăția patrimoniului. Oltenia de sub Munte este zona subcarpatică aflată la sudul Carpaților Meridionali,
- [Vitralii de toamnă <br>în herbarul amintirilor <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/vitralii-de-toamna-in-herbarul-amintirilor-de-remus-b-mineata/): O lumină caldă, însoțită de sunetul catifelat al pianului și de rostirea poeziei, s-a așternut vineri seară, 16 octombrie 2026, peste Bistro Corabia din Ștrandul Roman. Începând cu ora 18:00, recitalul „Nostalgii”, susținut de poeta Diana Bonteanu și compozitorul și pianistul Marius Roje, a propus publicului o întâlnire între cuvânt și muzică, între amintire și
- [80 de toamne ca 80 de primăveri <autor>- de Elena Fluturel</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/80-de-toamne-ca-80-de-primaveri-de-elena-fluturel/): Sala de Conferințe „Mihai Eminescu” a Hotelului „Traian” din Iași a găzduit sâmbătă, 17 octombrie a.c., o frumoasă activitate culturală ocazionată de sărbătorirea, la împlinirea a 80 de ani de viață, a profesorului și scriitorului Vasile Fluturel, membru al Uniunii Scriitorilor din România, acțiune organizată de Editura „Pinceps Multimedia” și Asociația Culturală „Feed Back”). Cu această
- [„Cine este omul acesta?” <br>– o radiografie a măștilor contemporane <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/cine-este-omul-acesta-o-radiografie-a-mastilor-contemporane-de-cristian-ovidiu-dinica/): Premiera spectacolului „Cine este omul acesta?”, prezentată sâmbătă, 17 octombrie, pe scena Sălii Studio a Teatrului „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, a confirmat încă o dată vitalitatea artistică a instituției și capacitatea sa de a aduce în fața publicului teme actuale, provocatoare și profund umane. Inspirată din textul dramaturgului Gheorghe Smeoreanu și dramatizată de Mateea
- [Tudor Arghezi și Gorjul – rădăcinile de piatră <br>și zodia polemicii <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/tudor-arghezi-si-gorjul-radacinile-de-piatra-si-zodia-polemicii-de-gheorghe-sinescu/): Articolul de față propune o incursiune profundă și afectivă în biografia și universul creator al lui Tudor Arghezi, analizate prin prisma filiației sale gorjene, pentru că, deși născut și stins din viață la București, spiritul arghezian rămâne profund legat de pământul natal al tatălui său, Nae Teodorescu, originar din Târgu Cărbunești, eseul urmărind principalele repere
- [Cronică literară la revista <br>„Al cincilea anotimp”, anul III, nr. 11, iunie–septembrie 2026 <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/cronica-literara-la-revista-al-cincilea-anotimp-anul-iii-nr-11-iunie-septembrie-2026-de-al-florin-tene/): Există publicații care apar pentru a consemna evenimentele unei epoci și există reviste care, dincolo de funcția lor informativă, încearcă să construiască o comunitate spirituală, să apropie oamenii prin cultură și să transforme cuvântul într-un instrument al dialogului dintre generații. Revista Al cincilea anotimp, aflată în anul al III-lea de apariție, numărul 11, corespunzător perioadei
- [Constantin Graur (1880–1940) – gazetarul democrației și apărătorul libertății presei românești <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/constantin-graur-1880-1940-gazetarul-democratiei-si-aparatorul-libertatii-presei-romanesti-de-al-florin-tene/): Există personalități care au construit instituții culturale și personalități care au construit, prin forța cuvântului, conștiința unei epoci. Constantin Graur aparține celei de-a doua categorii. Ziarist, publicist, comentator al evenimentelor politice și director al prestigioaselor cotidiene Adevărul și Dimineața, el a reprezentat una dintre figurile semnificative ale presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
- [O nouă bornă a jurnalismului regional: „Gazeta Munteniei” <br>a marcat 24 de ani de apariție neîntreruptă <autor>- de Florenț Mocanu</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/o-noua-borna-a-jurnalismului-regional-gazeta-munteniei-a-marcat-24-de-ani-de-aparitie-neintrerupta-de-florent-mocanu/): Regiunea istorică a Munteniei beneficiază din nou de o radiografie jurnalistică de excepție, odată cu ieșirea de sub tipar a numărului 417 al publicației periodice „Gazeta Munteniei”. Aflat sub coordonarea experimentatului jurnalist Florenț Mocanu, în calitate de editor, redactor-șef și director, ziarul aniversează în acest an un sfert de secol de existență neîntreruptă — 24
- [Mondializare: creșterea economică globală, <br>sub estimări <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/mondializare-cresterea-economica-globala-sub-estimari-de-emilian-m-dobrescu/): .În 2026, cu excepția Japoniei, băncile centrale au continuat să reducă ratele dobânzilor. În economia globală sunt anticipate o serie de falimente complexe în rândul companiilor private. Prețul aurului este prognozat să depășească pragul de 5.000 de dolari pe uncie, reflectând incertitudinile economice și geopolitice persistente. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a prognozat că
- [Diana-Ornela Lupei, medic specialist Medicină de Urgență, Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara: „Medicina de Urgență a fost unica specialitate care mi s-a potrivit” <autor>- interviu de Ioan Vlad <br>și Georgeta-Ileana Cizmaș</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/diana-ornela-lupei-medic-specialist-medicina-de-urgenta-spitalul-municipal-dr-alexandru-simionescu-hunedoara-medicina-de-urgenta-a-fost-unica-specialitate-care-mi-s-a-po/): – Pentru început, prezentați-ne câteva date biografice. – Mă numesc Lupei Ornela-Diana și sunt medic specialist Medicină de Urgență la Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, în cadrul Unității de Primiri Urgențe. Sunt născută în 26 octombrie 1995, în județul Arad. Am urmat Facultatea de Medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”
- [Lansarea catalogului expoziției „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”](https://uzpr.ro/21/10/2026/lansarea-catalogului-expozitiei-corina-chiriac-istoriile-unei-mari-artiste/): Muzeul Național de Istorie a României anunță lansarea catalogului donației și expoziției „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste” și aniversarea artistei, luni 26 octombrie 2026, ora 17.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12. Acum cinci ani, doamna Corina Chiriac a donat Muzeului Național de Istorie a României câteva sute de bunuri culturale, istoria a
- [O sărbătoare a cărții la Idicel Pădure, Mureș. Rafila Moldovan, cruce-n vârf de Căliman <autor>- de Nicolae Băciuț</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/o-sarbatoare-a-cartii-la-idicel-padure-mures-rafila-moldovan-cruce-n-varf-de-caliman-de-nicolae-baciut/): Rafila Moldovan, „Tezaur Uman Viu”, și-a lansat cea de a 11-a carte a sa, încă o mărturie a trecerii sale prin timp, pe care l-a adunat în cuvânt și îl restituie celor care știu care e prețul trecutului. Rafila Moldovan nu este doar ceea ce, limitativ, sintagma „rapsod popular” poate semnifica. Ea este un veritabil
- [„Famam multi curant pauci conscienciam” („Mulți se îngrijesc de faimă, puțini de conștiință”) <autor>- de Alina Ane-Maria Pripon</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/famam-multi-curant-pauci-conscienciam-multi-se-ingrijesc-de-faima-putini-de-constiinta-de-alina-ane-maria-pripon/): A fi părinte, chiar și în zilele noastre, când viața pare mai ușoară, necesită muncă neîntreruptă, dăruire și mai ales răbdare. Mulți părinți declară că au încercat să le ofere copiilor toate condițiile propice studiului, chiar dacă asta a presupus din partea lor eforturi deosebite: să stea peste program la serviciu, să aibă mai multe
- [Festivalul-Concurs <br>„Odiseea lui Dracula” – <br>Cetatea Medievală Sighișoara <autor>- de Ion Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/festivalul-concurs-odiseea-lui-dracula-cetatea-medievala-sighisoara-de-ion-nalbitoru/): Organizatorul Festivalului-Concurs, la nivel internațional, „Odiseea lui Dracula”, care se va ține în Cetatea Medievală Sighișoara, județul Mureș, este doamna Viorica Cîmpeanu- Laurent. Domnia sa, originară din Florești, județul Vaslui, este stabilită în Franța de peste trei decenii, dar nu și-a uitat originile și plaiurile românești. A înființat în patria adoptivă, Franța, Asociația LE VENT
- [Întâlnirea dintre experiență și știință în cultivarea legumelor <autor>- de Huseyin Padem</autor>](https://uzpr.ro/21/10/2026/intalnirea-dintre-experienta-si-stiinta-in-cultivarea-legumelor-de-huseyin-padem/): Producția de legume se bazează pe experiența agricolă acumulată de omenire de-a lungul a mii de ani. Metodele de cultivare dezvoltate de producători de-a lungul generațiilor au constituit un valoros patrimoniu de cunoștințe privind cunoașterea climatului local, lucrarea solului, irigarea și observarea dezvoltării plantelor. Cu toate acestea, schimbările climatice, creșterea costurilor de producție, diminuarea resurselor
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/21/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-768/): Pavel V. Abraham, Alexandra Chilie, Dieter Drotleff, Elena Iancău, Istvan Mihaly, Gheorghe Ouatu, Ioana Tudor, Veronica Tudor, Tiberiu Zamfir.
- [Festivalul oamenilor de bine <autor>- de Andrei Breabăn</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/fesivalul-oamenilor-de-bine-de-andrei-breaban/): . 16 octombrie 2026. O zi mohorâtă de toamnă târzie care anunță primele brume, iar la munte, primele ninsori. O zi de popas după munca trudnică de peste an, încununată toamna cu recolte bogate. După ce le-au adunat profitând de vremea frumoasă din zilele precedente, harnicii gospodari de la sate le-au pus la adăpost în
- [Julia Costin, Consulul Onorific <br>al României în Colorado: „Comunitatea românească este una de care putem fi mândri” <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/julia-costin-consulului-onorific-al-romaniei-in-colorado-comunitatea-romaneasca-este-una-de-care-putem-fi-mandri-interviu-de-claudia-motea/): Julia Costin, Consulul Onorific al României în Colorado, poartă România cu o naturalețe care se simte în fiecare proiect, în fiecare întâlnire și în fiecare gest diplomatic. În Colorado, acolo unde viața și profesia i-au deschis drumuri noi, a transformat dorul de țară în punți, în inițiative, în comunități unite și în proiecte care aduc
- [„HYPERBOREAN FOLKLORE”. Când arta se întoarce acasă <autor>- de Lorena Crintea</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/hyperborean-folklore-cand-arta-se-intoarce-acasa-de-lorena-crintea/): .. • întâlnire între tradiție, creație contemporană și identitate culturală, la cea de-a 165-a ediție a Seratelor Culturale Elstar . Există evenimente culturale care depășesc granițele unei simple întâlniri cu arta și devin repere în memoria unei comunități. Sunt acele momente în care creația, identitatea și emoția se reunesc, oferind publicului nu doar experiența frumosului, ci
- [Glucoza de 15 bani, copilăria <br>și poveștile care își caută sensul. Viorel Ilișoi, la Petroșani <autor>- de Mirela Cocheci</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/glucoza-de-15-bani-copilaria-si-povestile-care-isi-cauta-sensul-viorel-ilisoi-la-petrosani-de-mirela-cocheci/): Câtă glucoză putea cumpăra un copil cu o sută de lei, pe vremea când o bucată costa numai 15 bani? Aproape șapte sute de bucăți. Numai că, într-o cârciumă sătească, o asemenea cantitate nu exista. Iar când banii proveneau din vânzarea vacilor familiei, povestea avea toate ingredientele unei mici catastrofe domestice. Am aflat această întâmplare
- [Conferința internațională „Filosofia Formei”, Târgu Jiu](https://uzpr.ro/20/10/2026/conferinta-internationala-filosofia-formei-targu-jiu/): Târgu Jiu devine, între 22 și 26 octombrie, scena unui dialog internațional despre Constantin Brâncuși: Conferința Internațională „Filosofia Formei”, sub Patronajul UNESCO și Expoziția „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, cu fotografii originale Brâncuşi din Colecția David Grob, Londra. Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale se vor
- [Despre dependență <br>și/sau adicție <autor>- de Marinela Belu-Capșa</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/despre-dependenta-si-sau-adictie-de-marinela-belu-capsa/): Zilele trecute, Austria și-a anunțat intenția de a interzice accesul la rețelele sociale copiilor mai mici de 14 ani, invocând riscurile dependenței și ale prezenței conținuturilor nocive ale acestor platforme. Cu puțin timp în urmă, un tribunal din California a condamnat platformele Instagram și YouTube la o amendă mare, considerându-le responsabile de efectul de dependență
- [Camino de România, <br>de la Carpați spre Santiago. <br>Cărți, credință și pași spre descoperirea de sine <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/camino-de-romania-de-la-carpati-spre-santiago-carti-credinta-si-pasi-spre-descoperirea-de-sine-de-petru-done/): . • Bacăul a devenit, timp de două zile, un punct de întâlnire pentru comunitatea pelerinilor din România . Conferința „Camino de România – din Carpați la Santiago”, desfășurată vineri, 16 octombrie 2026, la Hotelul Fiald, a adus în prim-plan cinci volume dedicate experienței pelerinajului, credinței și transformării interioare. Evenimentul a fost continuat sâmbătă, 17 octombrie,
- [La Hobița – Gorj a avut loc lansarea antologiei „Constantin Brâncuși – Suflet din sufletul neamului nostru” <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/la-hobita-gorj-a-avut-loc-lansarea-antologiei-constantin-brancusi-suflet-din-sufletul-neamului-nostru-de-gigi-buse/): Vineri, 16 octombrie 2026, la Casa Muzeu „Constantin Brâncuși” din satul Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj, a avut loc lansarea antologiei „Constantin Brâncuși – Suflet din sufletul neamului nostru” realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”. . În după-amiaza zilei de 16 octombrie 2026, în fața Casei Muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița a sosit
- [Cât de departe ajungi? <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/cat-de-departe-ajungi-de-dorina-magarin/): În perioada 16 - 19.10.2026, Asociația Română de Analiză Tranzacțională (ARAT), fondată în noiembrie 2000 la Timișoara, singura asociație profesională din România recunoscută de European Association for Transactional Analysis (EATA) și acreditată de Colegiul Psihologilor (CPR) și Federația Română de Psihoterapie (FRP), a organizat cea de-a XX-a Conferința Națională, „Comunități – între apartenență, diferențe și
- [IRIS², alternativa europeană <br>la Starlink <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/iris²-alternativa-europeana-la-starlink-de-narcis-cosmin-luca/): De aproximativ șase ani, Uniunea Europeană dezvoltă IRIS², propria sa rețea de sateliți. Acronimul provine din expresia engleză „Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite” (Infrastructură pentru reziliență, interconectivitate și securitate prin satelit). Sistemul este menit să asigure conexiuni securizate pentru guverne, companii și cetățeni, precum și să elimine lacunele în acoperirea rețelelor mobile
- [Bienala de Scenografie București <autor>- de Alina Maer</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/bienala-de-scenografie-bucuresti-de-alina-maer/): Ce-ar fi teatrul fără scenografie? Acea artă fără de care teatrul ar pierde o parte esențială din capacitatea sa de a construi lumi, dar care rămâne, de multe ori, în umbra regiei și a interpretării actoricești. Scenografia este privită adesea ca un cadru al acțiunii, ca un suport vizual menit să găzduiască povestea. În realitate,
- [Revista „Aldine”, nr. 2-3/2026. „Bănățanul” – prima gazetă sătească din Banat <autor>- de Dumitru Tomoni</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/revista-aldine-nr-2-3-2026-banatanul-prima-gazeta-sateasca-din-banat-de-dumitru-tomoni/): După ce la 1 ianuarie 1902 apărea săptămânalul local în limba maghiară „Facseti Ujsag” („Gazeta Făgetului”), exact peste doi ani, învățătorul Traian Unipan a editat „Bănățanul” - prima publicație românească din Făget. Apărut în perioada când mișcarea națională din Banat și Ardeal adoptase aproape în totalitate „activismul” politic, „Bănățanul” a reprezentat o inedită încercare de
- [ALDINE (TM) - o revistă <br>de creație jurnalistică <br>de utilitate publică <autor>- de Gheorghe Crișan</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/aldine-tm-o-revista-de-creatie-jurnalistica-de-utilitate-publica-de-gheorghe-crisan/): Zilnic, site-ul UZPR publică materiale cu diverse tematici, scrise de colaboratori - majoritatea membri ai Uniunii - din întreaga țară, transformând acest instrument într-o veritabilă sursă de informații și opinii de actualitate, ca o dovadă că ziariștii de toate vârstele și din toată media nu au stare și sunt prezenți oriunde se întâmplă ceva de
- [Încredere, prietenie și șanse oferite copiilor la Centrul de zi Bunești <autor>- de Zenovia  Zamfir</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/incredere-prietenie-si-sanse-oferite-copiilor-la-centrul-de-zi-bunesti-de-zenovia-zamfir/): Situată la doar 23 km de Râmnicu Vâlcea, pe drumul Horezului, pe vremuri cu multe hanuri şi biserici, comuna Bunești este una dintre cele mai frumoase localități din mediul rural românesc, iar în ultimii 10 ani, autoritățile locale au folosit bani europeni şi guvernamentali pentru a o aduce la standarde moderne. Și tot la Bunești
- [Deficitul bugetar, cauza situației economice și sociale în care <br>ne aflăm astăzi <autor>- de Alexandru Tamba</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/deficitul-bugetar-cauza-situatiei-economice-si-sociale-in-care-ne-aflam-astazi-de-alexandru-tamba/): .România are cel mai mare deficit bugetar din U.E., acolo unde media este de 3,1%, iar în rândul țărilor din zona euro acesta este de 2,9%. Mai mult avem și state membre care au excedent, așa cum putem constata din tabelul de mai jos: . Sursa: Eurostat Loc Stat Membru Sold Bugetar (% din PIB
- [Editura UZP, protagonistă a unei zile dedicate publicisticii de înaltă ținută la cea de-a XXXV-a ediție a Salonului de Carte din Slobozia <autor>- de Teodora Marin</autor>](https://uzpr.ro/18/10/2026/editura-uzp-protagonista-a-unei-zile-dedicate-publicisticii-de-inalta-tinuta-la-cea-de-a-xxxv-a-editie-a-salonului-de-carte-din-slobozia-de-teodora-marin/): Editura UZP a fost protagonista unei zile dedicate în totalitate publicisticii de înaltă ținută în cadrul celei de-a 35-a ediții a Salonului Anual de Carte de la Slobozia. Evenimentul cultural, găzduit în atmosfera elegantă a Sălii Arcadia a Centrului Cultural „Ionel Perlea”, a adus în prim-plan două volume de referință, consolidând rolul editurii ca reper fundamental al literaturii de specialitate și al presei din țara noastră. Deschiderea oficială a fost realizată de Elena Balog, managerul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița, care a subliniat importanța culturală a evenimentului pentru comunitatea locală. Momentul festiv a fost urmat de prezentarea editurii și a autorilor de referință. În acest cadru, Teodora Marin a vorbit pe larg despre activitatea Editurii UZP, evidențiind rolul său strategic în peisajul editorial contemporan și misiunea de a sprijini publicistica de valoare.
- [Presa și cultura, în dialog între generații, la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești <autor>- de Ramona Müller</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/presa-si-cultura-in-dialog-intre-generatii-la-biblioteca-judeteana-nicolae-iorga-din-ploiesti-de-ramona-muller/): Lansarea unui nou număr al revistei „Prin ochii tăi” a prilejuit o dezbatere despre responsabilitatea jurnalistului, educația media și rolul tinerei generații în viitorul presei. Luni, 12 octombrie 2026, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a găzduit o nouă întâlnire a Cenaclului literar-artistic „Împreună”, coordonat de Iulia Dragomir. Evenimentul, organizat cu prilejul lansării numărului 4 al revistei „Prin ochii tăi”, a reunit reprezentanți ai presei, scriitori, oameni de cultură și liceeni într-un dialog despre responsabilitatea cuvântului public, provocările jurnalismului contemporan și continuitatea proiectelor culturale. Claudius Dociu, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), a adus în atenție rolul jurnalistului în comunitate și misiunea presei într-o societate în care informația circulă cu o viteză fără precedent. Într-un peisaj mediatic aflat într-o continuă transformare, în care tehnologia schimbă atât modalitățile de transmitere a informației, cât și comportamentul publicului, principiile fundamentale ale profesiei rămân aceleași: verificarea faptelor, identificarea surselor, formularea întrebărilor relevante și explicarea evenimentelor dincolo de aparențe. Un ghid pentru consumatorul de presă Un punct important al întâlnirii l-a constituit anunțarea unui proiect al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: realizarea unui ghid al consumatorului de presă. Inițiativa urmărește să ofere publicului instrumente de orientare într-un spațiu informațional tot mai aglomerat, în care delimitarea dintre jurnalismul profesionist, opinie, publicitate și conținutul neverificat devine esențială. Ghidul își propune să îi ajute pe cititori, ascultători și consumatorilor de media să recunoască materialele jurnalistice, să identifice sursele credibile și să înțeleagă importanța verificării informațiilor înainte de a le accepta sau distribui. Tinerii și curajul de a pune întrebări Dialogul a căpătat o dimensiune aparte prin intervențiile liceenilor prezenți. Întrebările adresate de Elena Cosma și Ana Maria Ghiocel invitatului serii au adus în discuție perspectiva unei generații care se informează într-un mediu dominat de platformele digitale și de circulația rapidă a conținutului. Claudius Dociu a apreciat interesul tinerilor, capacitatea lor de reflecție și curajul de a formula întrebări, considerând aceste calități motive de încredere în viitorul profesiei jurnalistice. Schimbul de idei a evidențiat importanța dialogului dintre experiența profesioniștilor și curiozitatea celor aflați la începutul propriului parcurs intelectual. Într-o epocă în care informația este accesibilă aproape instantaneu, capacitatea de a o interpreta critic devine la fel de importantă ca accesul la ea.
- [Solitudinea Deltei Dunării. Teodora Marin, la a 30-a ediție a Salonului Fotogeografica <autor>- de Paul Celmare</autor>](https://uzpr.ro/20/10/2026/solitudinea-deltei-dunarii-teodora-marin-la-a-30-a-editie-a-salonului-fotogeografica-de-paul-celmare/): Salonul Național de Fotografie Fotogeografica a celebrat trei decenii de excelență printr-o ediție aniversară de excepție, vernisată în somptuoasele spații expoziționale ale Palatului Parlamentului. De-a lungul celor 30 de ediții, acest prestigios eveniment organizat de Casa de Cultură a Studenților București s-a consacrat drept cea mai importantă platformă dedicată promovării patrimoniului natural, culturii și valorilor românești prin intermediul artei vizuale. Printre artiștii selectați să expună în cadrul galei s-a numărat și Teodora Marin, jurnalist cultural, fotograf pasionat și coordonator al Editurii UZP în cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/20/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-767/): Ionică Anuțoiu, Radu Comănescu, Ioan David, Gabriela Dumitrache, Simona Fusaru, Ioan Graur, Georgiana Grosso, Maria Horăscu, Mihaiela Ilea, Gabriela Păsărin, Ecaterina Petrache, Mihai Rădulescu.
- [„Jurnaliștii români care au făcut istorie în Spania” – conferință UZPR la Coslada](https://uzpr.ro/20/10/2026/jurnalistii-romani-care-au-facut-istorie-in-spania-conferinta-uzpr-la-coslada/): O întâlnire dedicată presei românești din Spania, recunoașterii meritelor profesionale și promovării identității românești în diaspora. Vineri, 16 octombrie 2026, la Centrul Cultural „La Jaramilla” din Coslada, Madrid, a avut loc conferința „Jurnaliștii români care au făcut istorie în Spania”, organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Filiala Europress Spania, în colaborare cu Asociația Culturală Lira Media din Madrid. Evenimentul a reunit jurnaliști și reprezentanți ai presei românești din Spania, într-un cadru dedicat evocării activității jurnalistice, experiențelor profesionale și contribuției pe care presa românească a avut-o și continuă să o aibă în viața comunității românești din această țară. Conferința a reprezentat un prilej de a evidenția rolul jurnaliștilor români care, prin activitatea lor, au contribuit la informarea comunității, la promovarea valorilor culturale românești și la păstrarea legăturii dintre românii din Spania și țara de origine. Un moment important al manifestării l-a constituit acordarea unor premii membrilor Filialei Europress pentru merite deosebite în activitatea jurnalistică desfășurată în Madrid și nu numai. Distincțiile au reprezentat o formă de apreciere a profesionalismului, a implicării și a contribuției aduse de jurnaliști la dezvoltarea presei românești din Spania. Prin organizarea acestei conferințe, UZPR – Filiala Europress Spania și Asociația Culturală Lira Media au evidențiat importanța recunoașterii valorilor jurnalistice și a păstrării memoriei celor care au contribuit la construirea unei tradiții a presei românești în comunitatea din Spania. Conferința de la Coslada a fost mai mult decât o întâlnire profesională: a fost un moment de recunoaștere, dialog și solidaritate între oameni care, prin munca lor, păstrează vie limba română, promovează cultura națională și contribuie la consolidarea identității românești în Spania. Presa românească din Spania are o poveste care merită spusă, iar jurnaliștii care au contribuit la scrierea ei merită respectul și recunoștința comunității.
- [Vasilica Șerban: „Pentru mine, scrisul rămâne o punte între sufletul celui care scrie și sufletul celui care citește” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/vasilica-serban-pentru-mine-scrisul-ramane-o-punte-intre-sufletul-celui-care-scrie-si-sufletul-celui-care-citeste-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Stimată Vasilica Șerban, sunteți angajată ca documentarist la o bibliotecă. Vă rog să detaliați puțin și să ne mărturisiți, pe scurt, ce faceți concret într-o asemenea instituție. VASILICA ȘERBAN: Activitatea de documentarist într-o bibliotecă este una complexă și frumoasă, care presupune responsabilitate, atenție și, mai ales, dragoste pentru carte și pentru oameni. La
- [„Fără precedent”: zeci de jurnaliști tunisieni se confruntă cu acuzații penale din cauza muncii lor](https://uzpr.ro/19/10/2026/fara-precedent-zeci-de-jurnalisti-tunisieni-se-confrunta-cu-acuzatii-penale-din-cauza-muncii-lor/): În Tunisia, aproximativ 20 de jurnaliști se confruntă cu acuzații penale din cauza reportajelor sau a postărilor lor pe rețelele de socializare, iar patru dintre aceștia au fost deja încarcerați. Potrivit publicației Asharq Al-Awsat, aceste informații au fost furnizate de Zied Dabbar, președintele Sindicatului Național al Jurnaliștilor Tunisieni, care a descris situația ca fiind fără
- [„Rapsodia”, nr. 265, septembrie 2026. Poetul și taina <autor>- de Theodor Damian</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/rapsodia-nr-265-septembrie-2026-poetul-si-taina-de-theodor-damian/): Poezia lui Marcel Miron este un buchet de raze din lumina cea neînserată a zilei a opta a facerii lumii, cum numesc Sf. Părinţi eternitatea în împărăţia lui Dumnezeu, zi parţial accesibilă încă de acum, din vieţuirea în clipă, atunci când vieţuirea este liturgică, adică întemeiată pe rugăciune şi contemplaţie. Aceasta este cheia în care
- [Programul-pilot „News AI” include peste 400 de publicații din toată lumea](https://uzpr.ro/19/10/2026/programul-pilot-news-ai-include-peste-400-de-publicatii-din-toata-lumea/): Cu aproape un an în urmă, Google a lansat programul-pilot „News AI”, prin care licențiază conținut de la anumiți editori pentru a testa noi funcționalități bazate pe inteligență artificială (AI) în cadrul Google News. Recent, compania a anunțat extinderea programului prin noi parteneriate, numărul total al publicațiilor incluse în acest proiect-pilot ajungând la peste 400
- [Cercetare pe tema impactului declinului presei locale <br>din Marea Britanie](https://uzpr.ro/19/10/2026/cercetare-pe-tema-impactului-declinului-presei-locale-din-marea-britanie/): Declinul ziarelor locale și impactul acestuia asupra comunităților, dezinformarea și încrederea publicului vor fi investigate în cadrul unui nou proiect de cercetare doctorală. Proiectul apare pe fondul unor îngrijorări tot mai mari cu privire la viitorul jurnalismului local - instituțiile de presă tradiționale se confruntă cu o scădere a audienței, cu presiuni financiare dificile, precum
- [Raport UNESCO: impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor, <br>în creștere <autor>- de Roxana Istudor</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/raport-unesco-impunitatea-pentru-uciderea-jurnalistilor-in-crestere-de-roxana-istudor/): În ultimii ani, jurnaliștii s-au confruntat cu riscuri tot mai mari, pe măsură ce libertatea presei s-a deteriorat la nivel global; intensificarea atacurilor, hărțuirea prin mijloace judiciare (inclusiv procesele strategice împotriva participării publice – SLAPP), detențiile arbitrare, intimidările și uciderile au făcut ca activitatea de jurnalism independent să devină tot mai periculoasă. În același timp,
- [Organizația Reporteri fără frontiere cere o anchetă aprofundată în cazul uciderii jurnalistului filipinez <br>Adrian Loterte](https://uzpr.ro/19/10/2026/organizatia-reporteri-fara-frontiere-cere-o-ancheta-aprofundata-in-cazul-uciderii-jurnalistului-filipinez-adrian-loterte/): Organizația Reporteri fără frontiere (RSF) le solicită autorităților filipineze să efectueze o anchetă aprofundată privind uciderea jurnalistului Adrian Loterte. Anchetatorii trebuie să stabilească dacă activitățile sale jurnalistice au constituit un motiv pentru acest atac, într-o țară în care jurnaliștii rămân deosebit de vulnerabili la violență. La 12 octombrie 2026, Adrian Loterte, prezentator al canalului de
- [Astana Media Week: tehnologia nu poate replica discernământul unui jurnalist](https://uzpr.ro/19/10/2026/astana-media-week-tehnologia-nu-poate-replica-discernamantul-unui-jurnalist/): A zecea ediție a „Astana Media Week” a avut loc în capitala Kazahstanului, în perioada 14–16 octombrie; profesioniști din domeniul media din Asia Centrală și din alte regiuni au discutat despre despre modul în care inteligența artificială (AI) transformă jurnalismul. Dzhanibek Suleyev, un veteran al publicațiilor online din Kazahstan, și Alexander Smolin, fost redactor al
- [Jurnalism în ariile protejate <autor>- de Sebastian Cătănoiu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/jurnalism-in-ariile-protejate-de-sebastian-catanoiu/): Unic în peisajul ariilor protejate din România, Parcul Natural Vânători-Neamț este un spațiu în care natura, istoria, cultura și comunitățile locale se întâlnesc și se influențează reciproc. Jurnalismul într-o arie protejată începe în zona de „ecoton” așa cum ar spune biologii, acolo unde informația științifică se întâlnește cu povestea locului. Iar Parcul Natural Vânători-Neamț are
- [Ironii… cu ȘTEF](https://uzpr.ro/19/10/2026/ironii-cu-stef/): Pe 14 octombrie, la ora 16.30, de ziua Cuvioasei Parascheva, la Centrul de Creație Brăila, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Județean Brăila, a fost vernisată expoziția de caricaturi al artistului plastic brăilean Dumitru Ștefănescu -ȘTEF. D-na manager Alina Sulicu a prezentat CV-ul caricaturistului ȘTEF și mesajul d-nei Eugenia Dumitriu, critic de artă din București:
- [Lansarea site-ului proiectului „Documenta Historica” și a volumului II de documente istorice din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României](https://uzpr.ro/19/10/2026/lansarea-site-ului-proiectului-documenta-historica-si-a-volumului-ii-de-documente-istorice-din-colectiile-muzeului-national-de-istorie-a-romaniei/): Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță lansarea site-ului proiectului Documenta Historica și a lucrării Documente medievale din colecțiile MNIR, vol. II: 1602-1714. Evenimentul va avea loc marți, 20 octombrie 2026, începând cu ora 13:00, în Sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României. Vor lua cuvântul: dr. Gheorghe Lazăr, dr. Ginel Lazăr
- [George Coșbuc și Gorjul: între liniștea creației și tragedia vieții <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/george-cosbuc-si-gorjul-intre-linistea-creatiei-si-tragedia-vietii-de-gheorghe-sinescu/): Legătura lui George Coșbuc cu județul Gorj reprezintă un capitol deopotrivă luminos și profund tragic din istoria literaturii române. Deși născut în spațiul transilvănean al Năsăudului, marele „poet al țărănimii” a descoperit pe meleagurile gorjene o a doua casă, un spațiu al liniștii creatoare care, printr-o ironie crudă a destinului, s-a transformat în decorul celei
- [O radiografie brutală <br>a dependenței. Cristian Fulaș <br>a lansat romanul „Saraab”, <br>la Timișoara <autor>- de Cristina Anișoara Zainea</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/o-radiografie-brutala-a-dependentei-cristian-fulas-a-lansat-romanul-saraab-la-timisoara-de-cristina-anisoara-zainea/): .Librăria Cărturești Operei din Timișoara a găzduit lansarea celui mai recent roman semnat de Cristian Fulaș, „Saraab”, publicat la Editura Litera. Evenimentul s-a desfășurat sub forma unui dialog între autor și Robert Șerban, președintele filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, care a fost și moderatorul serii. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre tehnica de
- [Șapte cărți și o sală plină <br>de cititori. O după-amiază literară sub semnul Editurii EMIA, la Deva <autor>- de Mirela Cocheci</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/sapte-carti-si-o-sala-plina-de-cititori-o-dupa-amiaza-literara-sub-semnul-editurii-emia-la-deva-de-mirela-cocheci/): O sală de lectură plină spune uneori mai mult despre interesul pentru literatură decât statisticile privind vânzările de carte. Miercuri, 14 octombrie 2026, la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva, cititorii au venit în număr mare pentru a descoperi șapte noi apariții ale Casei de Editare EMIA. Poezia, romanul autobiografic, reflecția filozofică și întrebările științei și-au
- [Expoziția „A.REST 1989 – arhiva video <br>a Securității”, la Muzeul Național de Istorie <br>a României <autor>- de Ileana și Marcel Mateescu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/expozitia-a-rest-1989-arhiva-video-a-securitatii-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei-de-ileana-si-marcel-mateescu/): Duminică, 11 octombrie, la ora 16:00, a avut loc un nou tur ghidat, ultimul, al unei deosebit de interesante, instructive, bine alcătuită, unică și inedită expoziție, vernisată la Muzeul Național de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, cu aproape o jumătate de an în urmă. Explicațiile au fost oferite de principalii realizatori, Oana și
- [Veteranul de război Heleșteanu Marin, aniversat la împlinirea vârstei de 97 de ani <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/veteranul-de-razboi-helesteanu-marin-aniversat-la-implinirea-varstei-de-97-de-ani-de-gigi-buse/): Joi, 15 octombrie 2026, la sediul Uniunii Veteranilor de Război și a Urmașilor Veteranilor de Război – Filiala Gorj, unde președinte este domnul Emil Sgarbură, am avut onoarea de a aniversa pe colonelul în retragere, veteran de război, Heleșteanu Marin, cu prilejul împlinirii a 97 de ani. . La eveniment au participat membri ai Uniunii
- [„Pomana – spiritualitate <br>și comuniune”, veritabil manual de religie <autor>- de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/pomana-spiritualitate-si-comuniune-veritabil-manual-de-religie-de-mioara-baciu/): De curând, la Galați, la Casa Cuza s-a lansat in memoriam, cartea „Pomana – spiritualitate și comuniune”, autor profesor de religie Mihaela Picoș Ara, apărută la Editura ECOU Transilvan, fiind redactată de E. Breaz, beneficiind de colaborarea Gherghinei Goea (mama autoarei), a prof. univ. Geta Szabo și a Mihaelei Gurzu (apropiate ale autoarei). Invitați precum
- [Misiunea Forțelor <br>de Pace MINURSO <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/misiunea-fortelor-de-pace-minurso-de-emilian-m-dobrescu/): Misiunea Națiunilor Unite pentru Referendum în Sahara Occidentală (MINURSO) a fost înființată prin Rezoluția nr. 690 a Consiliului de Securitate al ONU, din 29 aprilie 1991, în conformitate cu propunerile de colonizare, acceptate la 30 august 1988 de Maroc și Frente Popular para la Liberación de Saguia el-Hamra y de Río de Oro (Frente POLISARIO), care
- [Generalul Iacob Zadik <br>și România întregită <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/generalul-iacob-zadik-si-romania-intregita-de-remus-b-mineata/): Găzduit de simezele încărcate de cultura al RomanArt Gallery, simpozionul istoric și lansarea volumului „Generalul Iacob Zadik în Războiul de Întregire a României. Bucovina, Nordul Basarabiei, Pocuția”, apărut recent sub egida prestigioasei Edituri Militare, a transformat municipiul Roman în epicentrul cercetării arhivistice de înaltă ținută academică. Evenimentul, desfășurat într-o atmosferă deosebit de evocatoare, a reunit
- [Universitatea din București lansează cel mai modern studio de televiziune și de podcast dotat cu regie proprie al unei universități <br>din România](https://uzpr.ro/19/10/2026/universitatea-din-bucuresti-lanseaza-cel-mai-modern-studio-de-televiziune-si-de-podcast-dotat-cu-regie-proprie-al-unei-universitati-din-romania/): Universitatea din București (UB) lansează, începând cu anul universitar 2026 – 2027, Studioul de Creație Multimedia, unde se desfășoară activități de clasă pentru studenții mai multor facultăți din cadrul UB, în special pentru cei de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC). Investiția se ridică la peste 500.000 de lei și provine din Planul
- [Ziua Recoltei 2026. Tradiție, comunitate și identitate românească în sudul Californiei <autor>- de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/ziua-recoltei-2026-traditie-comunitate-si-identitate-romaneasca-in-sudul-californiei-de-alina-gaman/): Comunitatea românească din sudul Californiei s‑a reunit anul acesta pentru a celebra Ziua Recoltei 2026, un eveniment de excepție dedicat tradițiilor, culturii și identității românești. Manifestarea a fost organizată de The Union and League of Romanian Societies, fondată în 1906, împreună cu Consulatul General al României la Los Angeles. La conducerea Uniunii și Ligii Societăților
- [Punți culturale: Cenaclul „Luceafărul” din Arad și „Samovarul Literar” <br>din Timișoara <autor>- de Daniela Văleanu</autor>](https://uzpr.ro/19/10/2026/punti-culturale-cenaclul-luceafarul-din-arad-si-samovarul-literar-din-timisoara-de-daniela-valeanu/): Într-o atmosferă marcată de efervescență creativă și prietenie artistică, Aradul a devenit, recent, gazda unei remarcabile întâlniri literare interjudețene. În seara zilei de 15 octombrie 2026, Cenaclul „Luceafărul” din Arad, coordonat cu dedicare de Cristian Lucian Mladin, și-a deschis porțile pentru a primi o parte dintre membrii Cenaclului „Samovarul Literar” din Timișoara, o inițiativă culturală
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/19/10/2026/imagini-de-colectie-106/): Constantin Dina, Filiala Casa Presei
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/19/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-766/): Sorin Barbu, Angela Brașoveanu-Andreico, Mircea Chirilă, Emanoil Chiriță, Valerian Dăescu, Maria Dohotaru, Giorgiana Păduraru, Luiza Pintilie, Doina Saiciuc, Eugenia Tofan.
- [Reuniunea zonală a filialelor UZPR din sud-vest](https://uzpr.ro/18/10/2026/reuniunea-zonala-a-filialelor-uzpr-din-sud-vest/): În zilele de 15, 16 și 17 octombrie a avut loc, la Timișoara, întâlnirea regională a conducerii UZPR - președintele UZPR Dan Constantin, vicepreședintele Emil Stanciu, Lavinia Betea, membru al Consiliului Director, Andreea Crețulescu, membru al Consiliului Director - cu reprezentanți ai filialelor din sud-vest: Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad și nou-înființata Filială Serbia. Reuniunea s-a desfășurat în sesiuni de lucru care au permis relevarea acțiunii filialelor în vederea sporirii caracterului de utilitate publică al UZPR. Mulțumindu-le gazdelor, președintele UZPR, Dan Constantin, a reamintit că întâlnirea de la Timișoara continuă tradiția reuniunilor regionale ale conducerii UZPR cu președinții de filiale din țară și a salutat prezența reprezentanților Filialei Serbia - în 14 octombrie, la Panciova a avut loc Adunarea Generală de constituire a Filialei din Serbia a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul căreia Mariana Stratulat a fost aleasă președinte. „Ne bucurăm să facem parte din marea familie a UZPR”, a spus, printre altele, Mariana Stratulat, detaliind pe marginea activității Casei de Presă și Editură „Libertatea”, care reprezintă nucleul noii filiale a UZPR din Serbia. Președintele Filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș, Ioan David, a prezentat câteva din acțiunile privind editarea unor publicații proprii periodice și dezvoltarea unui dicționar al jurnaliștilor din Banat. Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin a UZPR, a vorbit despre importanța proiectelor transfrontaliere și a menținerii interesului pentru îmbogățirea patrimoniului muzeelor de presă din zonă. În acest context, reprezentanții Filialei Arad au menționat posibilitatea reală de a dezvolta colaborarea cu publicațiile de limbă română din Ungaria. Participanții la reuniune au reținut cu mare interes experiența Filialei Hunedoara în funcționarea unei clase multimedia pentru elevi și finalizarea unei expoziții cu lucrările acestora, conceptul urmând să fie prezentat cu detalii pe site-ul uzpr.ro și în Revista UZP. Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” Timiș, a prezentat acțiunile recente de lansare a producțiilor editoriale în cadrul unor manifestări culturale din mai multe județe ale țării. Andreea Crețulescu a evidențiat importanța reglementărilor europene pentru protecția și susținerea jurnaliștilor, care dau siguranță și în plan național profesiei noastre. „Cred că astfel de reuniuni sunt necesare în orice organizație pentru a reuși să facem acel feedback informal. Din punctul meu de vedere, cred că UZPR, organizație cu peste 5.000 de membri, este clar o organizație pentru «siguranța națională» a acestei profesii, dată de trei coordonate indispensabile: pe de o parte, protecția jurnaliștilor - și mă bucur că ne-am implicat în toată această legislație europeană, ca să se poată transpune în legislația noastră, și anume proiectul anti-SLAPP, legislație care stopează abuzul celor care vor să oprească libertatea de exprimare prin pârghii juridice. A doua chestiune importantă este demersul de a ne adapta la tehnologie și, pe de altă parte, la întreaga legislație europeană și, de asemenea, la tot ceea ce înseamnă finanțare pentru această profesie și sprijin prin mecanismele specifice. A treia chestiune este vizarea părții de formare a societății și a părții tinere din societate – UZPR se deschide către o cultură media încă din școală. Iar prin atragerea în UZPR a tinerilor profesioniști, organizația va beneficia de tot acest know-how care, după cum observăm, se schimbă de la zi la zi”, a detaliat Andreea Crețulescu.
- [Ziariștii timișoreni și-au cinstit înaintașii. Simpozion dedicat împlinirii a 255 de ani <br>de presă în Banat <autor>- de Gheorghe Crișan</autor>](https://uzpr.ro/18/10/2026/ziaristii-timisoreni-si-au-cinstit-inaintasii-simpozion-dedicat-implinirii-a-255-de-ani-de-presa-in-banat-de-gheorghe-crisan/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) - Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, din Timișoara și Academia Română - Filiala Timișoara au organizat vineri, 16 octombrie 2026, începând cu ora 11,00, un Simpozion dedicat împlinirii a 255 de la apariția primei publicații (Temeswarer Nachrichten) în Banat și în sud-estul Europei. Manifestarea a avut loc în Aula Filialei Timișoara a Academiei Române, intervențiile fiind susținute, printre alții, de domnii acad. Mircea Dumitru - vicepreședinte al Academiei Române, acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, Dan Constantin, președintele UZPR, de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului și de conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, Rectorul Universității Politehnica din Timișoara. Remarcabilă a fost, în acest sens, prezentarea online a acad. Mircea Dumitru, o splendidă, cuprinzătoare și actuală incursiune în lumea breslei noastre (ce va fi publicată în numărul viitor al revistei ALDINE a Filalei noastre). De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului a evidențiat, în cuvântul de întâmpinare, contribuția condeierilor plugari la viața culturală a Banatului, cei care, prin poeziile și articolele publicate, au încurajat lectura în comunitățile rurale, au păstrat mărturii despre tradițiile și valorile satului și au cultivat conștiința națională. Înaltpreasfinția Sa a vorbit, de asemenea și despre caracterul multilingv al presei bănățene, expresie a conviețuirii dintre comunitățile etnice ale regiunii, care nu s-au rezumat doar la ziare editate separat în limbi diferite, ci au generat și publicații concepute ca adevărate punți lingvistice (ex. Apicultorul sau Abstinența), fiind apărute în română, germană și maghiară. Ierarhul a evocat și întâlnirile de duminică, când cei care știau să citească le împărtășeau sătenilor, în pridvorul bisericii sau în locurile de adunare, toate noutățile. O interesantă incursiune în istoria presei bănățene a aparținut și acad. Dan Dubină, în timp ce domnul Florin Drăgan, Rectorul Politehnicii timișorene, a subliniat - după evidențierea rolului instituției respective în viața comunității - și o serie de aspecte legate de utilizarea IA și a tehnologiilor informaționale (inclusiv a formatorilor în domeniu) în progresul media. Prezent la manifestare împreună cu colegii membri UZPR invitați la Timișoara, domnul Dan Constantin, președintele Uniunii noastre, a salutat evenimentul și pe numeroasa asistență, reliefând, printre altele, importanța acestei bresle (pe care IPS Ioan o consideră un recent prieten apropiat). El a făcut și o serie de considerații legate de evoluția presei în Banat și în ansamblul ei, punând accent și pe marile provocări cu care media se confruntă în perioada actuală și cărora profesioniștii trebuie să le facă față, într-o perioadă complicată din punct de vedere politic, profesional și economic.
- [Stagiune deschisă sub semnul regalității: succes răsunător al Seratelor „Dialoguri eminesciene” <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/17/10/2026/stagiune-deschisa-sub-semnul-regalitatii-succes-rasunator-al-seratelor-dialoguri-eminesciene-de-benone-neagoe/): Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București a găzduit, vineri seara, o veritabilă sărbătoare a spiritului, deschizând stagiunea 2026 - 2027 a Seratelor „Dialoguri eminesciene”. Dedicată temei „Regina Maria și fascinația unei lumini regale”, spectacolul a purtat amprenta inconfundabilă a actriței Claudia Motea. Recunoscută în lumea artistică pentru sensibilitatea și forța cu care dă viață marilor proiecte culturale, ea a semnat coordonarea întregului eveniment, reunind momentele serii într-o viziune conceptuală unitară. Sub auspiciile sale, manifestarea a reușit să împletească armonios memoria istorică, arta teatrală, filmul și muzica, oferind publicului o experiență de o profundă noblețe. Seara a debutat sub semnul evocării literare. Jurnalistul Marian Nencescu, președintele Departamentului Presa Culturală din cadrul UZPR, a deschis programul cu o incursiune în universul „reginei poete”, Carmen Sylva. Prezentarea sa a conturat cu finețe dimensiunea spirituală a suveranei Elisabeta, pregătind terenul pentru nucleul central al serii. Cu o grație absolută, maestrul Nicolae Maxim ne-a purtat pe aripi de poveste prin intermediul acordurilor inconfundabile ale flautului său fermecat. La rândul său, Alin Comșa a captivat audiența cu o reflecție filosofică profundă, intitulată metaforic „O carte pe care nimeni nu a deschis-o”, un îndemn la redescoperirea valorilor uitate. În continuare, traducătoarea Carmen Bobocescu a oferit un portret profund și luminos al celei care a fost Regina Maria. Sub titlul „O inimă cât România”, expunerea a surprins nu doar complexitatea istorică a suveranei, ci mai ales forța sa interioară extraordinară. Dimensiunea academică a lăsat apoi locul magiei scenice și vizuale. Proiecția unui emoționant documentar despre Regina Maria a adus în fața spectatorilor imagini de arhivă prețioase, oferind o perspectivă autentică asupra vieții și personalității acesteia. Imediat după, actrița și regizoarea Beatrice Lianda Dinu a propus un moment scenografic teatral de excepție, intitulat „Întâlnire cu destinul: Regina Maria - Regina Mamă”. Interpretarea, plină de expresivitate și încărcătură emoțională, a readus la viață fragmente din destinul zbuciumat și demn al reginei. Atmosfera a fost amplificată de un moment poetic profund și tulburător, susținut de Costi Magheru, ale cărui versuri recitate cu măiestrie au atins coardele cele mai sensibile ale publicului. Acesta a pregătit perfect terenul pentru recitalul „Imn pentru suflet și lumină”, susținut de colegii săi, actori ai Teatrului NostruM- UZPR. Alina Găman, Daniela Popa și Mirela Vișan au realizat o simbioză perfectă între voce, prezență scenică și sensibilitate, vibrând la unison cu sala. Punctul culminant al muzicalității și al emoției pure a fost atins prin momentul artistic de excepție susținut de Maria Gheorghiu. Cu vocea sa caldă, vibrantă și plină de magnetism, ea a completat perfect tabloul serii, oferind acorduri care au electrizat publicul. Toate aceste interpretări de excepție au dat farmec și culoare spectacolului, generând o vie emoție în sală. Ultimele momente ale serii le-au aparținut invitaților de onoare. A fost, au apreciat ei, o reverență adusă istoriei, o punte vibrantă între spiritul eminescian și memoria regalității, care a lăsat în inima celor prezenți sentimentul unei profunde mândrii și lumini românești.
- [Claudia Motea și magia Brâncuși, la ediția a 35 a a Salonului Anual de Carte din Slobozia](https://uzpr.ro/16/10/2026/claudia-motea-si-magia-brancusi-la-editia-a-35-a-a-salonului-anual-de-carte-din-slobozia/): La ediția a 35 a a Salonului Anual de Carte din Slobozia, publicul a avut bucuria de a trăi o zi încărcată de emoție, lumină și cultură, în centrul căreia s-a aflat actrița și scriitoarea Claudia Motea, invitată special și protagonista unui moment artistic memorabil. Atmosfera caldă, prietenoasă și profund culturală a transformat evenimentul într-o adevărată sărbătoare a spiritului. Claudia Motea a venit la Slobozia împreună cu o delegație a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, instituție cu care colaborează constant și în numele căreia conduce Teatrul NostruM–UZPR, un proiect cultural unic în peisajul artistic românesc. Alături de ea s-au aflat jurnaliștii Teodora Marin, directorul Editurii UZP, Marian Nencescu, președintele Filialei Presa Culturală UZPR, și Gheorghe Păun, fondator al revistei Curtea de la Argeș, personalități care au dat consistență și prestigiu prezenței Uniunii la eveniment.
- [Filiala UZPR Europress Spania organizează conferința „Jurnaliștii români care au făcut istorie în Spania: de la presa românească din exil la jurnalismul comunității și presa digitală”](https://uzpr.ro/16/10/2026/filiala-uzpr-europress-spania-organizeaza-conferinta-jurnalistii-romani-care-au-facut-istorie-in-spania-de-la-presa-romaneasca-din-exil-la-jurnalismul-comunitatii-si-presa-digitala/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala UZPR Europress Spania, organizează vineri, 16 octombrie 2026, începând cu ora 16:00, la Centrul Cultural La Jaramilla, situat pe Avda. de la Constitución 47, în localitatea Coslada (Comunitatea Madrid, Spania, conferința intitulată „Jurnaliștii români care au făcut istorie în Spania: de la presa românească din exil la jurnalismul comunității și presa digitală”, un eveniment dedicat istoriei, evoluției și perspectivelor jurnalismului românesc din Spania. Conferința își propune să readucă în atenție memoria presei românești din diaspora, personalitățile și publicațiile care au contribuit la dezvoltarea acesteia, precum și transformările prin care trece astăzi profesia de jurnalist, într-un peisaj mediatic marcat de digitalizare și de schimbarea continuă a modalităților de comunicare. Tema întâlnirii propune o incursiune în evoluția presei românești din Spania, de la publicațiile și experiențele jurnalistice din perioada exilului până la dezvoltarea presei comunitare, a televiziunii și a platformelor digitale. Totodată, evenimentul urmărește să evidențieze contribuția jurnaliștilor români la păstrarea limbii, identității și valorilor culturale românești în diaspora. La conferință sunt așteptați jurnaliști, scriitori, oameni de cultură, profesioniști ai comunicării, reprezentanți ai instituțiilor românești din Spania și membri ai comunității românești, într-un cadru de dialog și schimb de experiență între generații. Printre invitații de onoare se numără Diana Gidi, director pentru dezvoltarea relațiilor cu diaspora, cu sediul la Chicago, Emil Stanciu, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și președintele Filialei „Casa Presei” din București, precum și Grigore Radoslavescu, președintele Filialei Iași a UZPR. La eveniment sunt invitați, de asemenea, reprezentanți ai Ambasadei României la Madrid și ai Consulatului României la Madrid, a căror prezență subliniază importanța dialogului dintre mediul jurnalistic, instituțiile românești și comunitatea din diaspora. Dezbaterile vor avea în vedere rolul presei comunitare, responsabilitatea și etica jurnalistică, relația dintre presa din România și cea din diaspora, contribuția mass-media la păstrarea identității culturale, precum și provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii și de dezvoltarea jurnalismului digital. Conferința va fi moderată de dr. Doina Guriță, președinta Filialei UZPR Europress Spania, iar în calitate de coprezentatoare va participa Elena Ninerică, jurnalistă și redactor-șef al Lira TV. Prin organizarea acestui eveniment, Filiala UZPR Europress Spania își propune să contribuie la recuperarea și valorificarea patrimoniului jurnalistic românesc din Spania, la consolidarea legăturilor dintre profesioniștii mass-media și la promovarea dialogului cultural și profesional în cadrul comunității românești. Evenimentul va avea loc vineri, 16 octombrie 2026, de la ora 16:00, la Centru Cultural La Jaramilla situat pe Avda. de la Constitución 47, în localitatea Coslada (Comunitatea Madrid, Spania.
- [Ședință a Consiliului Director: <br>UZPR se va implica în susținerea programelor de educație media pentru școli și licee](https://uzpr.ro/12/10/2026/sedinta-a-consiliului-director-uzpr-se-va-implica-in-sustinerea-programelor-de-educatie-media-pentru-scoli-si-licee/): Întrunită statutar, cu prezență fizică, la sediul central, din București, al UZPR, precum și online, și avându-i ca invitați pe Viorel Popescu, președintele Comisiei de Atestare profesională, Viorica Nicolescu, membru al JODA, și Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, ședința Consiliului Director al UZPR din 12 octombrie a avut pe ordinea de zi o serie de teme de actualitate pentru Uniune și breaslă. La primul punct, care a făcut referire la prezența UZPR în programele de educație media pentru școli și licee, Dan Constantin, președinte al UZPR, a menționat faptul că „materia a fost introdusă în curriculă, deși nu este obligatorie. UZPR, prin bogăția experienței membrilor săi, poate contribui la implementarea acestui program. Îndemnăm filialele noastre să-și extindă acțiunea și spre aceste aspecte”. În context, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a punctat că „materia există inclusiv în programa clasei a VI-a. Putem transmite în filiale ca, în funcție de posibilități, membri ai UZPR să țină astfel de ore. Cu atât mai mult cu cât există și anumite programe europene menite să faciliteze educația media”. Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, s-a referit la posibilitatea ca UZPR să organizeze traininguri pentru profesorii interesați să predea astfel de teme: „Putem elabora inclusiv un Ghid al consumatorului de presă”. Pe această temă a intervenit și Cornel Cepariu, care a amintit de faptul că personal a ținut o serie de cursuri de Jurnalism economic și administrativ la Universitatea „George Bacovia” din Bacău: „Unii dintre tineri au îmbrățișat o carieră în jurnalism și filiala pe care o conduc face în continuare eforturi de a atrage tinerii spre această profesie, chiar și în condițiile declinului publicațiilor tipărite”. Adrian Ursu a adăugat: „Programele se pot derula pe baza stabilirii unor relații directe cu școlile, cu inspectoratele școlare, inclusiv cu Ministerul Educației. Putem chiar lansa o competiție care să se adreseze revistelor școlare, cu UZPR acordând premii”. Iar vicepreședintele Emil Staciu a exemplificat cu succesul taberei de ecologie pentru jurnaliști din Neamț, evidențiind „colaborarea cu Ecotic, o dovadă a componentei de utilitate publică a UZPR”. „Vom dezvolta această preocupare spre un program prin care UZPR să se implice în activitățile de educație media, mai ales că avem filiale care deja desfășoară astfel de activități”, a adăugat președintele UZPR. În intervenția sa, Ioan Pamparău a menționat că „în 2027 se va organiza cea de-a II-a ediție a concursului de creație jurnalistică a elevilor, s-au încheiat parteneriate cu mai multe instituții de profil și avem relații excelente cu cluburi ale elevilor și profesori din Brașov”. Și Andreea Crețulescu a menționat importanța experienței membrilor UZPR în elaborarea și derularea unor proiecte de educație media în școli, „cu respectarea tuturor normelor de acreditare prevăzute de legislația în vigoare”.
- [Festivalul Internațional „Alexandru Macedonski”. Mircea Pospai, premiat pentru promovarea fenomenului cultural macedonskian, în special prin canalele de mediatizare ale UZPR <autor>- de Andrada Cojocaru</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/festivalul-international-alexandru-macedonski-mircea-pospai-premiat-pentru-promovarea-fenomenului-cultural-macedonskian-in-special-prin-canalele-de-mediatizare-ale-uzpr-de-andra/): Ziua de 30 septembrie a fost, și în acest an, prilej pentru Craiova de a evoca memoria unuia dintre marii săi înaintași, autorul celebrelor Nopți și Rondeluri, în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Festivalului Internațional „Alexandru Macedonski”. Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă a reunit, sub semnul iubirii pentru literatură și artă, scriitori, critici literari, artiști, oameni de cultură, studenți și elevi. Manifestarea a fost organizată, asemenea edițiilor precedente, de Asociația Culturală „Alexandru Macedonski”, condusă de fondatorul festivalului, scriitorul Ion Munteanu, originar din comuna Goești, localitate strâns legată de viața poetului rozelor. Tot aici, la Pometești, au început de curând lucrările de restaurare a conacului familiei Macedonski. În cuvântul de deschidere a festivalului, neobositul Ion Munteanu a reamintit auditoriului locul de prim-plan pe care Alexandru Macedonski îl ocupă în literatura română, ca scriitor canonic și verigă esențială între romantismul secolului al XIX-lea și modernitatea literară românească a secolului XX.
- [Profesorul de matematici <br>Virgil Pavel, la 90 ani - a 20-a lansare de carte <autor>- de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/profesorul-de-matematici-virgil-pavel-la-90-ani-a-20-a-lansare-de-carte-de-mioara-baciu/): Profesorul Virgil Pavel a văzut pentru prima oară lumina zilei în data de 9 octombrie 1936, în satul Strâmba, comuna Corbița, județul Vrancea. După ce a terminat clasele primare în satul Buruiești, comuna Izvoarele din Vrancea, și-a făcut studiile gimnaziale la Liceul „Dimitrie Sturdza” din Tecuci, în perioada în care director era renumitul profesor și
- [Scena întâlnirii dintre artă <br>și modă: Alexandra Teacă și Simona Șpan, într-un dialog despre frumusețe, memorie <br>și creativitate <autor>- de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/scena-intalnirii-dintre-arta-si-moda-alexandra-teaca-si-simona-span-intr-un-dialog-despre-frumusete-memorie-si-creativitate-de-alina-gaman/): Palatul Vernescu din București a găzduit vineri, 9 octombrie 2026, un eveniment dedicat întâlnirii dintre artele vizuale și modă: expoziția de pictură „Allegory”, semnată de artista Alexandra Teacă, și prezentarea de modă a creatoarei Simona Șpan. Într-un spațiu încărcat de istorie și eleganță arhitecturală, cele două forme de expresie artistică s-au întâlnit într-un dialog despre
- [FOTOGEOGRAFICA 2026 <br>a celebrat 30 de ani de <br>excelență fotografică ](https://uzpr.ro/16/10/2026/fotogeografica-2026-a-celebrat-30-de-ani-de-excelenta-fotografica/): Ediția aniversară XXX a Salonului Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA s-a desfășurat în prestigiosul spațiu al Galeriilor S1 din Palatul Parlamentului, reunind personalități ale vieții academice, culturale și publice, fotografi consacrați, elevi, studenți și iubitori ai imaginii într-un eveniment dedicat celor trei decenii de excelență fotografică și promovării identității vizuale românești. Deschiderea oficială, moderată de jurnalista
- [7.000 de glasuri, <br>o singură rugăciune <autor>- de Sorin Micuțiu</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/7-000-de-glasuri-o-singura-rugaciune-de-sorin-micutiu/): La BT Arena din Cluj-Napoca, mii de copii și tineri din România și diaspora au transformat cântarea într-o mărturisire de credință. Dincolo de amploarea evenimentului, au rămas emoția participanților, lacrimile părinților și bucuria comuniunii. . Există întâlniri care se încheie odată cu stingerea luminilor, cu ultimele acorduri și cu plecarea participanților. Și există întâlniri care
- [A apărut „ACTA BACOVIENSIA”, numărul XXI/2026 <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/a-aparut-acta-bacoviensia-numarul-xxi-2026-de-petru-done/): Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, ajuns la cel de-al XXI-lea volum, reconfirmă rolul cercetării arhivistice în cunoașterea trecutului și în recuperarea unor pagini mai puțin cunoscute din istoria românilor. Publicat sub egida Arhivelor Naționale Bacău și a Filialei Bacău a Asociației Generale a Arhiviștilor din România, volumul XXI reunește studii și articole semnate de istorici, arhiviști
- [Însemnătatea istorică a bătăliei din Valea Uzului <autor>- de Ileana și Marcel Mateescu</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/insemnatatea-istorica-a-bataliei-din-valea-uzului-de-ileana-si-marcel-mateescu/): Este bine știut faptul că la mijlocul lui august 1916 armata română a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei. Ostașii români au trecut Carpații în Transilvania într-un entuziasm de nedescris, ei fiind întâmpinați de ardeleni ca niște eliberatori, nicidecum ca vrăjmași. Luate prin surprindere de decizia României, armatele germane-austro-ungare au suferit în primele
- [Destine în alb: epopeea sănătății și a școlii medicale <br>din Banat <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/destine-in-alb-epopeea-sanatatii-si-a-scolii-medicale-din-banat-de-gheorghe-sinescu/): „Cei mai buni medici din lume sunt: dr. Dietă, dr. Liniște și dr. Veselie” (Jonathan Swift) . Înainte ca marile spitale de cărămidă să definească peisajul urban al Banatului, granița dintre viață și moarte se trasa în penumbra odăilor țărănești, acolo unde știința de azi era doar un ecou îndepărtat, într-un Banat multietnic și profund
- [Viitorul cărții în lumea virtuală <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/viitorul-cartii-in-lumea-virtuala-de-al-florin-tene/): Cartea a reprezentat, de-a lungul istoriei, una dintre cele mai importante forme de conservare, transmitere și dezvoltare a cunoașterii. De la manuscrisul medieval până la cartea tipărită și, mai recent, până la cartea electronică, fiecare schimbare tehnologică a modificat nu numai forma obiectului numit „carte”, ci și modalitatea în care oamenii citesc, învață, comunică și
- [Lansarea proiectului „București: Memoria în Realitate Virtuală”, la Muzeul Național de Istorie a României](https://uzpr.ro/16/10/2026/lansarea-proiectului-bucuresti-memoria-in-realitate-virtuala-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/): Cum ar fi să poți privi Bucureștiul de astăzi și, pentru câteva minute, să vezi în fața ta orașul unei alte epoci? Pe 17 octombrie 2026, de la ora 13:00, la Muzeul Național de Istorie a României are loc prezentarea publică a proiectului „București: Memoria în Realitate Virtuală”, o experiență cultural-educativă în care istoria Capitalei
- [Neutra Elveția... se înarmează <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/neutra-elvetia-se-inarmeaza-de-emilian-m-dobrescu/): Pregătiri de război SUA sunt al doilea cel mai mare client de materiale de război cumpărate din Elveția – după Germania. În 2025, armamentul în valoare de aproximativ 94 de milioane de franci elvețieni (sau 102,9 milioane de euro) a ajuns din Elveția în Statele Unite. Elveția nu a vândut arme către Iran și Israel
- [„Toamna culturală românească” <br>la Viena – ediția a IV-a](https://uzpr.ro/16/10/2026/toamna-culturala-romaneasca-la-viena-editia-a-iv-a/): În zilele de 17 și 18 octombrie 2026, Viena va primi glasuri, povești și cântece românești la cea de-a IV-a ediție a manifestării „Toamna culturală românească”, organizată în zona Kagran de Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea (RÖKU). Literatura, muzica și meșteșugurile tradiționale vor alcătui un program în care dorul de țară se întâlnește cu bucuria de
- [Conferința „Cât din război devine știre?”, la Iași](https://uzpr.ro/16/10/2026/conferinta-cat-din-razboi-devine-stire-la-iasi/): Asociația Studenților Jurnaliști din Iași (ASJ) invită publicul la conferința „Cât din război devine știre?”, avându-l ca invitat pe reputatul jurnalist Ilie Pintea. Discuția va aborda teme precum rolul presei în zonele de conflict, realitatea din spatele reportajelor de pe front și perspectivele jurnalismului într-o țară aflată la granița unui conflict militar. Evenimentul va avea
- [Singurul care validează valoarea perioadei - și a oamenilor - este sentimentul libertății <autor>- de Alexandru Pripon</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/singurul-care-valideaza-valoarea-perioadei-si-a-oamenilor-este-sentimentul-libertatii-de-alexandru-pripon/): Am scris recent despre întrebarea cu tâlc a fostului meu diriginte: „Ce faci când n-ai ce face?”. Am lămurit, foarte pe scurt, în ce măsură consider extrem de important atât timpul liber (dedicat sinelui), cât și asocierea acestuia cu activități ziditoare de cuget și spirit. Ba chiar am menționat faptul că interogația bine ticluită, transformată
- [A fost înființată Filiala UZPR din Serbia. Mariana Stratulat, aleasă președintă <autor>- de Magdalena Lukić</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/a-fost-infiintata-filiala-uzpr-din-serbia-mariana-stratulat-aleasa-presedinta-de-magdalena-lukic/): Ziua de 14 octombrie 2026 a marcat un moment important pentru presa în limba română din Serbia. La Panciova a avut loc Adunarea Generală de constituire a Filialei din Serbia a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), în cadrul căreia Mariana Stratulat a fost aleasă președintă. Înființarea noii filiale deschide noi perspective de colaborare între jurnaliștii români din Serbia și România. Întâlnirea a fost deschisă de jurnalistul Valentin Mic, care a salutat participanții și a subliniat importanța înființării filialei, precum și necesitatea consolidării unui parteneriat durabil între comunitățile jurnalistice din România și Serbia. În prima parte a evenimentului, jurnalistul Mario Balint a prezentat revista „M Security”, publicație care apare neîntrerupt în România de 15 ani și promovează cultura de securitate. Acesta a evidențiat importanța securității culturale în contextul actual și a acordat mai multe distincții pentru profesionalism și dialog intercultural. Titlul de „Jurnalistul anului 2026” i-a fost acordat lui Valentin Mic, pentru talentul și profesionalismul său. Diplome de excelență pentru dialog intercultural au primit Ion D. Cucu și Emil Stanciu, în semn de apreciere pentru contribuția la consolidarea relațiilor dintre comunitățile jurnalistice din Banatul istoric. Gordana Kovačević și Verica Preda au fost distinse pentru promovarea dialogului intercultural, a tradițiilor și a înțelegerii reciproce. Trofeul „Editorul anului 2026” i-a revenit editorului Gheorghe Jurma, personalitate reprezentativă a vieții culturale bănățene. Jurnalistei și scriitoarei Mariana Stratulat i-a fost acordată distincția „Omul anului 2026”, pentru realizările profesionale remarcabile și contribuția sa la promovarea literaturii, culturii și valorilor spirituale românești. Ion D. Cucu, președintele Filialei UZPR Caraș-Severin, a transmis un mesaj de salut, exprimându-și emoția de a participa la un moment pe care l-a considerat istoric pentru jurnalismul românesc. Acesta a evidențiat importanța continuării colaborării dintre ziariștii din România și Serbia. Cu această ocazie, Emil Stanciu, vicepreședintele Filialei UZPR, a înmânat legitimațiile noilor membri din Serbia. Totodată, a fost semnat un parteneriat de colaborare între Filiala UZPR Caraș-Severin și CPE „Libertatea” din Panciova, menit să faciliteze organizarea unor activități și proiecte comune. Valentin Mic a mulțumit conducerii UZPR pentru sprijinul acordat în procesul de constituire a filialei, precum și lui Mario Balint pentru susținerea activității jurnalistice, oferindu-i o diplomă de apreciere. La rândul său, Emil Stanciu a evidențiat buna colaborare dintre colegii din Caraș-Severin și Serbia. Mariana Stratulat a subliniat că noul parteneriat reprezintă o continuare firească a numeroaselor activități comune desfășurate de-a lungul anilor și creează premisele unor inițiative de mai mare amploare. Prezent la eveniment, Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului General al României la Vârșeț, a felicitat UZPR pentru extinderea activității în Serbia. Acesta și-a exprimat convingerea că noua structură va contribui la schimburile de experiență, promovarea libertății presei și a libertății de exprimare, precum și la protejarea demnității jurnaliștilor. De asemenea, a apreciat profesionalismul și inițiativele ziariștilor români din Serbia, îndeosebi ale celor de la CPE „Libertatea”. În cadrul discuțiilor, Mariana Stratulat a subliniat importanța implicării tinerilor în activitățile jurnalistice și culturale, precum și buna colaborare cu Căminul Tineretului din Vârșeț, condus de dr. Tatiana Petrică. La rândul său, aceasta a salutat constituirea filialei și și-a exprimat disponibilitatea de a susține proiectele și activitățile viitoare. Partea oficială a Adunării Generale a fost coordonată de Valentin Mic. Din cei 23 de membri ai filialei, 20 au participat la ședință și au aprobat în unanimitate ordinea de zi, care a cuprins opt puncte referitoare la constituirea filialei, alegerea conducerii și a Consiliului Director, stabilirea departamentelor de specialitate, a cadrului de colaborare cu CPE „Libertatea” și a direcțiilor de activitate viitoare. În urma votului, drd. Mariana Stratulat a fost aleasă președintă a Filialei UZPR din Serbia. În funcțiile de vicepreședinți au fost desemnați Valentin Mic și Dan Mata. Din Consiliul Director fac parte Ion Mărgan, dr. Tatiana Petrică, dr. Eufrozina Greoneanț, care îndeplinește funcția de secretară, și Vasile Petrică. Noua conducere și-a propus dezvoltarea colaborării profesionale, promovarea jurnalismului în limba română, susținerea tinerilor și organizarea unor proiecte culturale și jurnalistice comune.
- [A apărut „Sportul băcăuan” nr. 14 <autor>- de Ion Șarban</autor>](https://uzpr.ro/16/10/2026/a-aparut-sportul-bacauan-nr-14-de-ion-sarban/): Săptămânalul „Sportul băcăuan”, publicație care apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), a ajuns la numărul 14. Revista, în format clasic de 24 de pagini A4, propune și de această dată un sumar dens, dedicat în exclusivitate fenomenului sportiv băcăuan și național. Redactorul-șef Leonard Popa semnează în deschidere editorialul "58" - o radiografie
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/16/10/2026/imagini-de-colectie-105/): Mădălina Corina Diaconu Secretar General al UZPR
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/16/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-765/): 16 octombrie - Ioan Bâscă, Victoria Constantin, Elena Horeangă, Mariana Puiu, Marian Radu, Rodica Simionică 17 octombrie - Ladislau Borbely, Vlasta Lazu, Gheorghe Mantu, Sabina Pop, Alexandra Rizea, Andrei Viziru 18 octombrie - Elena Dindirică, Marian Găloiu, Florica Gyarmath, Dana Istrat, Elena Mitru, Zoe Rotaru, Diana Zuican.
- [Jurnaliștii români și turci <br>își consolidează colaborarea printr-un acord semnat <bt>la București](https://uzpr.ro/14/10/2026/jurnalistii-romani-si-turci-isi-consolideaza-colaborarea-printr-un-acord-semnat-la-bucuresti/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Camera de Comerț și Industrie România–Turcia și Federația Jurnaliștilor din Turcia au semnat marți, 13 octombrie 2026, un protocol de colaborare care încurajează schimburile profesionale și proiectele comune dintre jurnaliștii celor două țări. Evenimentul a avut loc la sediul Camerei, în București, în prezența unei delegații din Turcia care a reunit aproximativ 30 de președinți de asociații de jurnaliști. Din partea UZPR, documentul a fost semnat de vicepreședintele Claudius Dociu, care a reprezentat Uniunea alături de Ruxandra Săraru, membră a Consiliului Director al organizației. Ceilalți semnatari sunt Tamer Atalay, președintele Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț și Industrie România–Turcia, și Yılmaz Karaca, președintele Federației Jurnaliștilor din Turcia. Vizita delegației turce a fost organizată de Federația Jurnaliștilor din Turcia, în cadrul unui program de trei zile dedicat contactelor profesionale, întâlnirilor cu oameni de afaceri turci din România și vizitelor culturale. În calitate de gazdă, Tamer Atalay le-a prezentat jurnaliștilor turci numeroase informații despre relațiile dintre România și Turcia și despre posibilitățile de cooperare. Protocolul prevede un schimb permanent de informații între cele trei organizații și sprijin reciproc pentru proiectele profesionale. O direcție importantă este încurajarea schimburilor de delegații de jurnaliști între România și Turcia, cu sprijin pentru documentarea profesională și acces la canalele de comunicare ale partenerilor. Acest cadru poate facilita vizite de documentare, contacte cu interlocutori din cele două țări și dezvoltarea unor proiecte jurnalistice comune. Acordul vizează și susținerea activităților de interes comun, inclusiv a proiectelor privind contribuția presei la un climat de stabilitate în zona Mării Negre și în Balcani. Partenerii își propun, totodată, să facă mai bine cunoscute inițiativele economice și comerciale care pot susține colaborarea dintre companiile românești și turcești. În mesajul său, Claudius Dociu a vorbit despre puterea solidarității și despre cât de mult pot realiza oamenii atunci când lucrează împreună. El a amintit colaborările deja existente dintre jurnaliștii din România și cei din Turcia, subliniind că acordul semnat la București consolidează aceste relații și sprijină dezvoltarea unor noi proiecte comune. Vicepreședintele UZPR a transmis și mulțumirile președintelui Uniunii, Dan Constantin, pentru organizarea evenimentului. Totodată, a subliniat dorința comună a jurnaliștilor români și turci de a oferi publicului informații cât mai cuprinzătoare despre realitățile din cele două țări și despre legăturile dintre ele. El a arătat că o comunicare mai strânsă între jurnaliști și documentarea la fața locului pot ajuta publicul să cunoască mai bine oamenii și comunitățile din cealaltă țară. Claudius Dociu și-a exprimat speranța că această înțelegere va fi urmată cât de curând de rezultate concrete. Protocolul este valabil cinci ani, cu reînnoire anuală automată la finalul acestei perioade, dacă niciuna dintre părți nu îl denunță. (redacția UZPR)
- [Publicația „Zarandul”, o poveste care continuă <autor>- de Sorin Blada</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/publicatia-zarandul-o-poveste-care-continua-de-sorin-blada/): De la primul număr până la ediția 400, „Zarandul” - publicaţia editată de Consiliul Local şi Primăria Brad, a traversat generații, schimbări și vremuri, rămânând aproape de oamenii și de locul pe care îl numește „acasă”. Pentru municipiul Brad și Țara Zarandului, ziarul este mai mult decât o publicație: este o mărturie a timpului și o cronică a comunității. Povestea acestei publicaţii începe cu mult timp în urmă. În anul 1903 apărea la Brad săptămânalul unguresc Zaránd, iar în 1933 era publicat primul număr al ziarului „Zarandul”, descris drept „organ independent, economic și de informații din Valea Crișului Alb”. Tradiția publicistică a continuat și după război prin Calendarul Zarandului, care a îmbinat literatura, poezia, proza și ilustrația și a ajuns la șapte ediții, până în 1948. După 1989, ideea unei publicații locale a renăscut. În mai 1993, „Zarandul” a reapărut la inițiativa Primăriei orașului Brad, în perioada în care primar era ing. Nicolae Moga. Din acel moment începe cea de-a doua mare etapă a poveștii sale. De-a lungul anilor, ziarul și-a mărit numărul de pagini, de la 4 la 8, 12 și chiar 16, iar în 2007 a trecut de la alb-negru la color. Conținutul s-a diversificat, cuprinzând materiale despre istorie, tradiții, educație, cultură, sport, oameni și evenimentele comunității. A ajuns astfel nu doar în localitățile din Țara Zarandului, ci și în alte orașe din țară și în afara României. Un rol esențial în această continuitate l-a avut prof. Bianca Leucian (membră a UZPR), care a coordonat publicația timp de 32 de ani, din 1993 până în 2025, în calitate de redactor-şef. Sub îndrumarea sa, cu sprijinul administrației locale și al numeroșilor colaboratori, „Zarandul” a devenit o adevărată arhivă vie a comunității. În tot acest timp, ziarul și-a păstrat identitatea. În paginile sale a cuprins materiale despre istorie, tradiții, oameni, evenimente, literatură, educație, sport, religie și viața culturală a Ţării Zarandului. Au scris aici oameni ai locului, profesori, istorici, scriitori și intelectuali. Tocmai această diversitate a făcut ca ziarul să devină, în timp, o adevărată cronică a comunității. „Istoria merge mai departe. Ediția cu numărul 400 marchează un nou moment important, în care Zarandul rămâne aproape de comunitate, consemnând prezentul pentru ca acesta să devină, într-o zi, memorie. Pentru mine, responsabilitatea de a continua această poveste înseamnă emoție, recunoștință și, mai ales, convingerea că un ziar local își găsește rostul în oamenii care îl scriu, îl citesc și îl păstrează”, spune noul redactor şef al publicaţiei, Andreea Sava. Ediția 400 apare într-un an cu o puternică încărcătură istorică puternică pentru întreg județul Hunedoara, 2026 fiind declarat „Anul Iancu de Hunedoara”. Alături de voievodul transilvănean, chipul eroului național Avram Iancu veghează asupra acestui număr al publicației, ca un simbol al identității și al valorilor care au marcat istoria acestei zone. „Două figuri istorice distincte, care ne amintesc de curaj, demnitate, responsabilitate și respect pentru locul căruia îi aparținem!”, a conchis Andreea Sava.
- [Nadia Comăneci, în benzi desenate, la Mangalia](https://uzpr.ro/05/10/2026/nadia-comaneci-in-benzi-desenate-la-mangalia/): European School of Comics, în parteneriat cu redacția publicației digitale MangaliaNews.ro și conducerea Școlii Gimnaziale „Gala Galaction”, aduce expoziția „Un 10 al benzii desenate românești”, în premieră, la malul Mării Negre. Elevii din Mangalia au ocazia să vadă lucrările câștigătoare ale celor 6 ediții ale Olimpiadei de Benzi Desenate. Bannerele vor fi expuse în aer
- [Cenaclurile literare din Banat și presa locală: istorie, afinități elective și oglindiri mediatice <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/15/10/2026/cenaclurile-literare-din-banat-si-presa-locala-istorie-afinitati-elective-si-oglindiri-mediatice/): „Cenaclul este laboratorul secret unde orgoliile se ciocnesc pentru ca, la final, să rămână doar puritatea operei de artă” (Nichita Stănescu) . Banatul multicultural a transformat actul lecturii publice și al dezbaterii colective într-o adevărată instituție informală, dar de o rigoare estetică remarcabilă, cenaclul literar, care, încă de la finele secolului al XIX-lea și pe
- [„Capra cu trei iezi”, după <br>Ion Creangă, și drumurile Anei <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/15/10/2026/capra-cu-trei-iezi-dupa-ion-creanga-si-drumurile-anei-de-vasile-luca/): Drumurile Anei au fost și vor fi drumurile poeziei, toate bătute și ră-străbătute cu ardoare și nestăvilită trăire adunând în căușul sufletului său comori spirituale precum viața ei însăși redate prin scris iubirii de carte. Recenta carte lansată „Capra cu trei iezi”, după Ion Creangă, de Anișoara Munteanu Drăghici, Editura Vatra Veche, alcătuită în versuri,
- [Jurnalul unui pelerinaj <br>la Muntele Athos <autor>- de N. Grigorie Lăcrița</autor>](https://uzpr.ro/15/10/2026/jurnalul-unui-pelerinaj-la-muntele-athos-de-n-grigorie-lacrita/): Trei generații pe drumul spre Athos Între 9 și 13 martie 2025, trei generații ale aceleiași familii au pornit în pelerinaj la Muntele Athos: subsemnatul, Nicolae Grigorie Lăcrița, ginerele meu, Ovidiu Belu, căsătorit cu fiica mea Diana, și nepoțelul meu, Sava Belu, care avea atunci aproape 8 ani. Am plecat din Craiova duminică, 9 martie,
- [Ștafeta Veteranilor Invictus a traversat județele Bacău și Neamț și merge <br>spre Carei  <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/15/10/2026/stafeta-veteranilor-invictus-a-traversat-judetele-bacau-si-neamt-si-merge-spre-carei-de-petru-done/): . Ștafeta Veteranilor Invictus de pe traseul roșu al celei de a XIII-a ediții a acestei manifestări anuale, traseu care trece și prin județul Bacău, a luat deja drumul spre localitatea Carei, unde a fost dată, în Al Doilea Război Mondial, bătălia pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc, pe 25 octombrie 1944. Maratonul ștafetei
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/15/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-764/): Daniel Botgros, Cătălin Dinu, Doinița Pintilie, Alexandru Popescu, Morel Rosenthal, Gheorghe Sprințeroiu, Arcadie Strahilevici.
- [O amintire despre <br>Zaharia Stancu, jurnalistul <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/o-amintire-despre-zaharia-stancu-jurnalistul-de-al-florin-tene/): Există întâlniri care se consumă într-o singură clipă și dispar în uitarea cotidianului. Există însă și întâlniri care, după decenii, se întorc în memorie cu o intensitate neașteptată, asemenea unei fotografii păstrate într-un sertar vechi. Pentru mine, una dintre aceste imagini este întâlnirea cu Zaharia Stancu din anul 1960, întâlnire la care am ajuns împreună
- [Ioan Nicolae Mușat: <br>poet, publicist și propovăduitor al ortodoxiei <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/ioan-nicolae-musat-poet-publicist-si-propovaduitor-al-ortodoxiei-de-gheorghe-sinescu/): Într-o societate contemporană marcată de o profundă criză de identitate, fragmentată de un ritm alert și adesea golită de dimensiunea sacrului, apariția unei personalități enciclopedice capabile să reînoade firele nevăzute ale istoriei, credinței și științei reprezintă un adevărat eveniment de conștiință, buzoianul Ioan Nicolae Mușat impunându-se în peisajul cultural și spiritual românesc contemporan ca poet,
- [Cella Serghi <autor>- de Laura-Vasilica Iova</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/cella-serghi-de-laura-vasilica-iova/): În ziua de 22 octombrie 1907, la Constanța, pe str. Mării, la nr.4 s-a născut fetița Cella Marcoff, din părinți cu vechi rădăcini dobrogene: tatăl Avram Marcoff, mama, Carolina. Bunicul ei patern, Serghi Marcoff era ceasornicar, arheolog autodidact și colecționar de vestigii antice. Cella l-a apreciat mult pe bunicul ei, încât a împrumutat/preluat de la
- [Un crâmpei de poveste dedicată culturii, la început de octombrie <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/un-crampei-de-poveste-dedicata-culturii-la-inceput-de-octombrie-de-vasile-luca/): Toamna, cu nopțile ei mai reci și zilele mai scurte, își face simțită prezența prin coloritul pastelat al pădurilor. Cântecul păsărilor se aude tot mai stins, iar frunzele, altădată verzi și pline de foșnetul vântului, își schimbă straiele de la o zi la alta. Este o așteptare oarecum prefigurată, în care frigul și ploile reci
- [Fotogeografica 2026, <br>ediția aniversară. <br>Trei decenii de excelență <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/fotogeografica-2026-editia-aniversara-trei-decenii-de-excelenta-de-claudia-motea/): Casa de Cultură a Studenților București anunță vernisajul Salonului Național de Fotografie Fotogeografica 2026, ediția aniversară XXX, care va avea loc miercuri, 14 octombrie 2026, ora 18:00, la Palatul Parlamentului, Galeriile S1. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina oficială de Facebook Fotogeografica. Marcarea celor trei decenii de existență reprezintă un moment de referință
- [Toamnă sub semnul literaturii, la Cenaclul „Arena literară” <autor>- de Maria Petrescu](https://uzpr.ro/14/10/2026/toamna-sub-semnul-literaturii-la-cenaclul-arena-literara-de-maria-petrescu/): Într-o zi autentică de toamnă târzie, acompaniată de simfonia frunzelor uscate, s-a desfășurat o nouă ședință a Cenaclului „Arena literară”. O ședință specială, desfășurată sub semnul neuitării, dedicată celui care a fost regretatul critic și istoric literar Aureliu Goci. Atmosfera a fost încărcată de emoție și reverență, participanții evocând cu nostalgia firească personalitatea sa marcantă,
- [Rămas bun, OM bun! <autor>- de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/ramas-bun-om-bun-de-mioara-baciu/): Luni, 12.10.2026 și-a încetat existența pământeană scriitorul Vasile Muste, născut în data de 30.01.1956 la Corueni, Maramureș. Licenţiat în filosofie şi jurnalism, corespondent al Studiourilor de Radio Cluj şi Galaxia, redactor al revistei literare „Litera Nordului”, al cotidanului „Clipa”, al revistei „Nord Magazin”, redactor şef al publicaţiilor „Tisa”, „Etc”, „Ţara Maramureșului” și „Marmaţia literară”, Vasile
- [Întâlnire a muzicii folk-rock, <br>a poeziei cântate și a <br>spiritului nonconformist <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/intalnire-a-muzicii-folk-rock-a-poeziei-cantate-si-a-spiritului-nonconformist-de-remus-b-mineata/): Sâmbătă, 10 octombrie 2026, Roman a devenit, pentru câteva ceasuri, un port de întâlnire al muzicii folk-rock, al poeziei cântate și al spiritului nonconformist. Într-un spațiu în care interpretul s-a aflat aproape de ascultător, Narcis Tran, cunoscut sub numele artistic Korsar, chitaristul Liviu Ciulei și actorul Corneliu Nechita, de la Teatrul Municipal „Dan Alecsandrescu” din
- [Africa – evoluții <br>în deteriorare rapidă <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/africa-evolutii-in-deteriorare-rapida-de-emilian-m-dobrescu/): Finanțele Egiptului și Tunisiei s-au deteriorat, iar echilibrul de putere dintre Maroc și Algeria pare să slăbească, la fel ca și status-quo-ul politic delicat din Libia. Efectul coroziv al războiului cu Iranul impinge regiunea spre o instabilitate și mai mare. Pentru Europa, dificultățile Africii de Nord reprezintă o amenințare atât pentru securitatea sa, cât și pentru economia sa.
- [Catedrala Mitropolitană din Iași - racla cu moaștele Sfintei <br>Cuvioase Parascheva <autor>- de Cristina Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/catedrala-mitropolitana-din-iasi-racla-cu-moastele-sfintei-cuvioase-parascheva-de-cristina-nalbitoru/): Pe Bulevardul Ștefan cel Mare din Iași, între Piața Unirii și Palatul Culturii, întâlnești mai multe lăcașuri de cult ortodoxe și romano-catolice. În vecinătatea Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, de o arhitectură unică, se află Episcopia Romano - Catolică și, în incintă, și Catedrala „Sfânta Fecioara Maria, Regină”. Tot aici se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”
- [Poluarea nevăzută din apele noastre. De la antibioticele din râuri la filtrele inteligente ale viitorului. Interviu cu cercetătorul <br>Cătălin Crăciun <autor>- de Argentina Fron</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/poluarea-nevazuta-din-apele-noastre-de-la-antibioticele-din-rauri-la-filtrele-inteligente-ale-viitorului-interviu-cu-cercetatorul-catalin-craciun-de-argentina-fron/): În timp ce calitatea apei potabile este discutată frecvent, prezența reziduurilor de medicamente rămâne o amenințare tăcută pentru mediu și sănătate. Într-un interviu exclusiv, cercetătorul Cătălin Crăciun vorbește despre amploarea acestui fenomen în Republica Moldova, riscul apariției „super-bacteriilor” rezistente și tehnologia de ultimă generație dezvoltată în laborator pentru purificarea apei. . - Cătălin Crăciun, vorbim
- [„Doamna Pylinska și secretul <br>lui Chopin” sau doamna Artă și secretul Artistului <autor>- de Florentina Loredana Dalian</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/doamna-pylinska-si-secretul-lui-chopin-sau-doamna-arta-si-secretul-artistului-de-florentina-loredana-dalian/): Dramatizarea după romanul scriitorului Eric Emmanuel Schmitt - „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin”, producție a Teatrului „Grivița 53”, s-a jucat recent la Slobozia, fiind una dintre manifestările propuse de Bilblioteca Județeană Ialomița, în cadrul Salonului Anual de Carte 2026. Regia și adaptarea scenică au fost realizate de Chris Simion-Mercurian (am presupus că și dramatizarea,
- [Cristina Rhea: „Jurnalistul cultural are o misiune importantă și dificilă în societate: de vector esențial de promovare a culturii și identității unui popor” <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/14/10/2026/cristina-rhea-jurnalistul-cultural-are-o-misiune-importanta-si-dificila-in-societate-de-vector-esential-de-promovare-a-culturii-si-identitatii-unui-popor-interviu-de-claudia-mote/): Unele dialoguri se nasc dintr-o vibrație interioară, din acel loc tainic în care cultura atinge inima și cuvântul devine punte între oameni. Așa se deschide și întâlnirea cu Cristina Rhea – Rhea Cristina –, o prezență care a transformat jurnalismul cultural într-o formă de sensibilitate lucidă, în care memoria, adevărul și frumusețea se împletesc firesc.
- [UZPR și Consulatul Onorific <br>din Colorado, parteneri într-o seară de leadership feminin la Libris „Șt. O. Iosif” din Brașov <autor>- de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/uzpr-si-consulatul-onorific-din-colorado-parteneri-intr-o-seara-de-leadership-feminin-la-libris-st-o-iosif-din-brasov-de-alina-gaman/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, în colaborare cu Consulatul Onorific al României în Colorado, a organizat sâmbătă, 10 octombrie 2026, la Librăria „Șt. O. Iosif” din Brașov, o seară dedicată leadershipului, culturii și rezilienței feminine. Evenimentul a reunit profesioniști, artiști, cercetători și membri ai comunității într-un cadru de dialog, inspirație și celebrare a valorilor feminine contemporane. Întâlnirea, moderată cu eleganță de Augusta Oniță, managerul librăriei, a creat un spațiu de conexiune autentică între public și invitatele serii. Invitata principală a fost doamna Julia Costin, cofondatoare Cyber Qubits și Consul Onorific al României în Colorado, care a susținut discursul central în calitate de keynote speaker. Intervenția sa a adus o perspectivă diplomatică și internațională distinctă, subliniind importanța colaborării între comunități, a deschiderii către inovație și a implicării femeilor în domenii aflate în plină evoluție. Cu un ton cald și o viziune limpede, Julia Costin a transmis publicului brașovean un mesaj puternic despre curaj, adaptare și excelență profesională, inspirând prin modul în care a vorbit despre responsabilitatea liderilor de a crea punți durabile și de a susține inițiative transformatoare.
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/14/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-763/): Luminița Arvunescu, Constantin Aslam, Traian Birta, Maricela Paraschiva Buicescu, Gheorghe Crișan, Cătălin Dumitrescu, Mihaela Helmis, Mihai Macuc, Renate Nicoară, Dragoș Niculescu, Viorel Partene, Roxana Topală, Lorin Vasilovici, Lucia Vlad
- [Făuritorul de reviste. Fișă aniversară Ioan Prăjișteanu – 75 <autor>- de Cornel Simion Galben</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/fauritorul-de-reviste-fisa-aniversara-ion-prajisteanu-75-de-cornel-simion-galben/): Născut în 28 octombrie 1951, în satul Schineni, comuna Săucești, județul Bacău. Maistru tipograf, poet, publicist, editor, redactor. Este fiul familiei Iulia (n. Cezar) și Dumitru Prăjișteanu, agricultori. A copilărit în satul natal, începându-și studiile la Școala Schineni (1958-1966), cu învățătoarea Marcelica Ardeleanu, și continuându-le la ciclul gimnazial sub oblăduirea profesorului de limba română Ștefan
- [Lansarea celui de-al V-lea volum de versuri semnat de poetul Iosif Mihăilescu, la Bozovici <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/lansarea-celui-de-al-v-lea-volum-de-versuri-semnat-de-poetul-iosif-mihailescu-la-bozovici-de-constantin-vlaicu/): . Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. Sâmbătă, 10 octombrie, Muzeul „Valea Almăjului” din Bozovici a găzduit un eveniment de o înaltă ținută sufletească și literară: lansarea celui de-al cincilea volum de versuri semnat de poetul Iosif Mihăilescu, intitulat sugestiv „Călător în toamna vieții” (Editura Marist, 2026). Manifestarea s-a
- [O întâlnire dedicată <br>persoanelor vârstnice <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/o-intalnire-dedicata-persoanelor-varstnice-de-vasile-luca/): Ca de fiecare dată în an, ziua de 1 octombrie, pe lângă sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului”, prăznuită în multe biserici ortodoxe și socotită zi de hram, este desemnată și Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Această zi a fost instituită la 14 decembrie 1990 de Organizația Națiunilor Unite (ONU), în baza unei rezoluții adoptate în urma
- [Cele mai ciudate impozite și taxe din istorie <autor>- de N. Grigorie Lăcrița</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/cele-mai-ciudate-impozite-si-taxe-din-istorie-de-n-grigorie-lacrita/): Impozitele și taxele au constituit dintotdeauna o mare preocupare, atât pentru conducătorii fiecărui imperiu și stat (faraoni, regi, împărați, domnitori, președinți, guvernanți etc.), cât și pentru cetățeni, indiferent că aceștia au fost bogați sau săraci, persoane fizice sau juridice. Nu întâmplător, Benjamin Franklin scria, într-o scrisoare din 1789: „În această lume, nimic nu este sigur
- [O nouă reuniune a Forumului Cultural al Râmnicului <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/o-noua-reuniune-a-forumului-cultural-al-ramnicului-de-cristian-ovidiu-dinica/): Joi, 8 octombrie, Forumul Cultural al Râmnicului și-a reluat ședințele de lucru la sediul său din centrul orașului, după o perioadă dedicată manifestărilor consacrate Sfântului Antim Ivireanul. În cadrul acestei prime reuniuni, invitata zilei, doamna Elena Stoica, a prezentat o lucrare dedicată poetului Dumitru Ichim, personalitate reprezentativă a literaturii române contemporane. A fost prezentată cu
- [George Enescu și Banatul: <br>un periplu al geniului și al păcii <br>prin sunet <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/george-enescu-si-banatul-un-periplu-al-geniului-si-al-pacii-prin-sunet-de-gheorghe-sinescu/): Relația dintre George Enescu, cel mai strălucit ambasador al culturii române, și regiunea multiculturală a Banatului reprezintă una dintre cele mai luminoase pagini din istoria muzicală a țării noastre, dincolo de simpla cronologie a unor turnee, prezența maestrului în spațiul bănățean constituind un catalizator spiritual, un act de profund patriotism și o demonstrație de ecumenism
- [Trei producții românești la Festivalul Internațional de Film de la Vancouver <autor>- de Dorina Cornelia Aldea</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/trei-productii-romanesti-la-festivalul-international-de-film-de-la-vancouver-de-dorina-cornelia-aldea/): Festivalul Internațional de Film de la Vancouver (VIFF) este unul dintre cele mai mari și mai prestigioase festivaluri de film din America de Nord. Ediția din acest an, a 45-a din istoria evenimentului, s-a desfășurat, la Vancouver, în perioada 1-11 octombrie 2026. Evenimentul din acest an a adus pe ecrane o selecție impresionantă de peste
- [Studiu: voluntariatul <br>în centrele comunitare australiene – sute de mii de ore, servicii de zeci de milioane de dolari <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/studiu-voluntariatul-in-centrele-comunitare-australiene-sute-de-mii-de-ore-servicii-de-zeci-de-milioane-de-dolari-de-narcis-cosmin-luca/): Un nou studiu privind voluntariatul în centrele comunitare arată că 3.831 de locuitori din Australia de Sud dedică anual 535.476 de ore activităților de voluntariat, oferind comunității servicii evaluate la 31,1 milioane de dolari. Studiul privind impactul social și economic al centrelor comunitare și de cartier din Australia de Sud, comandat de LGA South Australia,
- [„Romeo și Julieta la Mizil”, ediția a XX-a](https://uzpr.ro/13/10/2026/romeo-si-julieta-la-mizil-editia-a-xx-a/): ...„Nu am câtuşi de puţin intenţia să glumesc, atunci când voi afirma că una dintre marile dorinţe ale vieţii mele a fost să vizitez Mizilul” (Geo Bogza, „O sută șapte zeci și cinci de minute la Mizil”) . Pe 21 septembrie 2026 au început înscrierile la Festivalul internațional de poezie, epigramă și umor „Romeo și
- [Poporul armean, între istorie, credință și identitate culturală <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/poporul-armean-intre-istorie-credinta-si-identitate-culturala-de-petru-done/): . • conferință susținută de dr. Varujan Pambuccian în Bacău . Istoria unui popor care și-a păstrat identitatea de-a lungul mileniilor, rolul credinței creștine, unicitatea alfabetului armean și bogăția patrimoniului său cultural au fost principalele teme ale conferinței „Poporul Armean”, susținută de Varujan Pambuccian, sâmbătă, 10 octombrie 2026, la Cafeneaua Culturală „La Armeni” din Bacău. Evenimentul,
- [ONU: obiectivele de dezvoltare durabilă globală, departe de a fi atinse <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/onu-obiectivele-de-dezvoltare-durabila-globala-departe-de-a-fi-atinse-de-emilian-m-dobrescu/): La un deceniu de la adoptarea obiectivelor globale pentru dezvoltare, care ar fi trebuit să transforme planeta, acestea rămân în urmă ca obiective. De la New York, Organizația Națiunilor Unite, face permanent apel la mobilizare urgentă pentru a evita eșecul colectiv. Pe măsură ce Agenda 2030 intră în ultima etapă și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
- [Jocul simetric – între matematică, strategie și educație nonformală <autor>- de Maria Petrescu</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/jocul-simetric-intre-matematica-strategie-si-educatie-nonformala-de-maria-petrescu/): Pentru că jocul simetric este văzut atât de cadrele didactice, cât și de părinți, ca o poartă către opțiuni de viață, fiind disciplina care va determina înțelegerea, utilizarea matematicii și arta șahului, am creat ateliere de Joc Simetric pentru elevi, cadre didactice și părinți, bazate pe voluntariat, care să dezvolte răbdarea, echilibrul, concentrarea și deprinderi
- [Interculturalitate româno-sârbă <br>la Timișoara: Mariana Stratulat și volumul „Fascinația invizibilității” <autor>- de Veronica Balaj</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/interculturalitate-romano-sarba-la-timisoara-mariana-stratulat-si-volumul-fascinatia-invizibilitatii-de-veronica-balaj/): . • sub semnul dialogului cultural dintre România și Serbia . Tradiția Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România de a organiza, în fiecare zi de vineri, la ora 12:00, lansări de carte a continuat vineri, 9 octombrie, în sala „Orizont”, cu un eveniment dedicat literaturii și dialogului intercultural româno-sârb. Invitată a fost scriitoarea Mariana Stratulat,
- [Mihai Eminescu și familia Regelui Carol I – între apropierea culturală și distanța față de monarhie <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/13/10/2026/mihai-eminescu-si-familia-regelui-carol-i-intre-apropierea-culturala-si-distanta-fata-de-monarhie-de-al-florin-tene/): Relația dintre Mihai Eminescu și familia regelui Carol I constituie un episod semnificativ al istoriei culturale românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ea nu poate fi redusă nici la imaginea unui poet apropiat de Curtea Regală, nici la aceea a unui adversar ireconciliabil al monarhiei. Dimpotrivă, raporturile lui Eminescu cu membrii familiei
- [Un omagiu din suflet pentru jurnalistul și scriitorul Al. Florin Țene: o viață pusă în slujba culturii <autor>- de Juan José García</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/un-omagiu-din-suflet-pentru-jurnalistul-si-scriitorul-al-florin-tene-o-viata-pusa-in-slujba-culturii-de-juan-jose-garcia/): Când privim în urmă la mai bine de șase decenii de muncă neîntreruptă în slujba scrisului, îți dai seama că oameni de talia domnului Al. Florin Țene sunt tot mai rari. Într-o lume care se grăbește și uită ușor, domnia sa a ales calea perseverenței, a dăruirii totale și a credinței că cultura este cea
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/13/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-762/): Liviu Ciucă, Livia Ciupercă, Rona David, Lucian Doroftei, Carol Florea, Diana Rădulescu-Vochin, Cosmin Staicu, Bogdan Tiloi
- [Presa tipărită în era <br>volatilității digitale. O analiză a rigorii verificării <autor>- de Florenț Mocanu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/presa-tiparita-in-era-volatilitatii-digitale-o-analiza-a-rigorii-verificarii-de-florent-mocanu/): Atunci când adevărul este așezat pe hârtie, el încetează să mai fie o simplă știre trecătoare și devine un document istoric oficial, o mărturie palpabilă în fața căreia timpul nu are putere de ștergere. În profesia noastră, litera tipărită nu reprezintă doar un suport fizic de transmitere a unui mesaj, ci un act suprem de responsabilitate deontologică și civică. Spre deosebire de fluxul virtual, unde cuvintele se pierd rapid într-un neant algoritmic, textul tipărit oferit de presa scrisă păstrează o greutate fizică și o autoritate incontestabilă. El fixează realitatea într-o formă definitivă care nu mai poate fi modificată, cosmetizată sau ștearsă după bunul plac sau interesul trecător al nimănui. Ziarul de print nu cunoaște tasta „delete”, nu permite corecturi post-factum sub presiunea momentului și nu se ascunde în spatele unor actualizări invizibile. El rămâne, pentru totdeauna, mărturia absolută a bunei-credințe, a asumării și a curajului semnatarului. Într-o lume obsedată de viteză, printul impune o pauză de reflecție, o rigoare a verificării pe care mediul online a abandonat-o de mult în cursa nebună pentru accesări. Recent, publicația tipărită „Gazeta Munteniei” a împlinit o bornă istorică de excepție, un indicator indubitabil al statorniciei profesionale: 24 de ani de apariție neîntreruptă pe piața media regională. Acest parcurs remarcabil, întins pe durata a aproape un sfert de secol, reprezintă o cronică vie, nuanțată și necenzurată a realității noastre, clădită prin efort constant, pasiune curată și, mai ales, prin depășirea multor „peripeții” economice, sociale și administrative de-a lungul anilor. Supraviețuirea unei gazete independente în plan local și regional, departe de marile bugete ale corporațiilor sau de subvențiile politice centrale, a reprezentat și reprezintă în sine o bătălie zilnică cu costurile galopante ale tiparului, cu asediul rețelelor de distribuție și cu încercările subtile sau brutale de intimidare venite din partea celor deranjați de anchetele noastre. Vremurile s-au schimbat radical din 2003, anul primei noastre ediții, și până astăzi; tehnologia a transformat profund societatea și a modificat radical obiceiurile de consum ale publicului. Cu toate acestea, decizia noastră fermă de a tipări în continuare, lună de lună, reprezintă o formă asumată de tezaurizare culturală și de rezistență în fața degradării profesionale. Este o dorință dârză de a refuza efemerul și de a lăsa în urmă mărturii scrise, palpabile, care să reziste fizic și să rămână neatinse pentru generațiile viitoare. Un asemenea proiect de lungă durată ar fi complet imposibil fără o mișcare permanentă în teritoriu, fără bătătorirea drumurilor și fără acea intuiție jurnalistică nativă, absolut necesară pentru a simți pulsul comunității direct de la sursă. Dincolo de culisele tehnice, editarea unui ziar de succes care să reziste testului timpului se clădește exclusiv pe școala dură a realității din teren și pe experiența acumulată zi de zi în vâltoarea evenimentelor, direct din mijlocul comunității.
- [Laura Fronoiu Acatrinei: „Televiziunea se transformă, ca formă și mai ales ca tehnologie, dar misiunea sa rămâne aceeași” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/laura-fronoiu-acatrinei-televiziunea-se-transforma-ca-forma-si-mai-ales-ca-tehnologie-dar-misiunea-sa-ramane-aceeasi-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Când ați făcut primii păși în Televiziunea Română și care sunt amintirile cele mai semnificative pe care le-ați păstrat de la debutul în televiziune? LAURA FRONOIU ACATRINEI: Am ajuns în Televiziunea Română în vara anului 2014, ca reporter la Direcția Știri. Pe atunci, în lipsa unui canal dedicat de știri, nu erau atât de multe jurnale, ritmul era diferit față de mediul privat, de unde veneam, iar oamenii aveau timp să-ți explice și să te ajute. Aici am avut bucuria să lucrez cu unii dintre cei mai apreciați jurnaliști și prezentatori de știri. Să lucrez în TVR cred a fost visul meu de mică, de pe vremea când urmăream emisiuni precum „Tip Top MiniTop”, „Arlechino, „Ba da, ba nu”, „Școala vedetelor”, „Teleenciclopedia” și multe altele. Când m-am întâlnit prima dată cu doamna Romica Jurca, parcă eram din nou copil și nu-mi găseam cuvinte. Eram colegă cu „doamna de la Meteo”, pe care o imitasem de atâtea ori în fața oglinzii, cu informații de pe Teletext. I.V.: De ce ați ales televiziunea și nu radioul sau presa online ori tipărită? L.F.A.: Televiziunea a fost prima opțiune de pe băncile facultății, iar la știri am ajuns din întâmplare. Am început ca reporter pentru o emisiune prezentată de Carmen Brumă la Realitatea TV și nici nu mai știu cum am făcut trecerea la secția socială. Mirela Voicu mi-a fost ghid în tainele aceste meserii și a avut multă răbdare cu mine. I.V.: Care sunt cei mai cunoscuți și apreciați oameni de televiziune de la care ați avut ce învăța din tainele acestei profesii? L.F.A.: De-a lungul anilor am admirat mulți jurnaliști de televiziune și nu cred că pot să fac un top. Mi-au plăcut naturalețea Danei Războiu, delicatețea Melaniei Medeleanu, profesionalismul lui Mircea Radu, curajul lui Adelin Petrișor sau talentul Mirelei Voicu. I.V.: Ați regretat cândva pentru că nu ați ales altă profesie? L.F.A.: Am cea mai frumoasă meserie din lume și nu am niciun regret, pentru că, în studio trăiesc un vis pe care l-am avut încă din copilărie. I.V.: Care au fost sau care sunt emisiunile de televiziune care v-au rămas neșterse în amintiri? L.F.A.: De la „Teleenciclopedia”, care mi-a colorat copilăria, și „Telejurnalul” de unde aflam știrile, până la „Abracadabra”, „Surpize-Surprize” și mai târziu dezbaterile și campaniile făcute de echipele de la Știri, televizorul mi-a fost un tovarăș de nădejde.
- [Un nou parteneriat între Radio UZPR și Academia Română Filiala Cluj-Napoca](https://uzpr.ro/12/10/2026/un-nou-parteneriat-intre-radio-uzpr-si-academia-romana-filiala-cluj-napoca/): Deschiderea festivă a celei de-a XXXIX ediții a Zilelor Academice Clujene a inclus un moment special: semnarea unui nou parteneriat media între Academia Română Filiala Cluj-Napoca și Radio UZPR, de către acad. Doru Pamfil, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca și Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.Continuă astfel o tradiție care singularizează Radio UZPR: proiecte
- [Piatră comemorativă pentru cei 56 de jurnaliști uciși în timpul exercitării profesiei în ultimul an, la Bayeux](https://uzpr.ro/12/10/2026/piatra-comemorativa-pentru-cei-56-de-jurnalisti-ucisi-in-timpul-exercitarii-profesiei-in-ultimul-an-la-bayeux/): Piatra comemorativă din cadrul Memorialului Corespondenților de Război de la Bayeux, dedicată celor 56 de jurnaliști uciși în timpul exercitării profesiei în ultimul an, a fost dezvelită recent de către directorul general al organizației Reporteri fără frontiere (RSF), Thibaut Bruttin. Evenimentul a avut loc în prezența familiilor și a celor apropiați ai unora dintre jurnaliștii
- [Jurnaliștii din Pakistan își exercită profesia fără a beneficia de instruire, protecție sau sprijin](https://uzpr.ro/12/10/2026/jurnalistii-din-pakistan-isi-exercita-profesia-fara-a-beneficia-de-instruire-protectie-sau-sprijin/): În Pakistan, libertatea presei se află la un nivel extrem de scăzut. Conform Indicelui Mondial al Libertății Presei (WPF), țara ocupă locul 153 din totalul celor 158 de țări analizate la nivel global. Datele furnizate de organizația Reporteri fără frontiere (RSF) indică faptul că, între anii 2000 și 2006, au fost înregistrate 161 de cazuri
- [Aplicația Lisa, creată în Argentina, generează actualizări de știri <br>audio personalizate](https://uzpr.ro/12/10/2026/aplicatia-lisa-creata-in-argentina-genereaza-actualizari-de-stiri-audio-personalizate/): Tehnicienii argentinieni Valentín Virasoro și Iván Schahovskoy Hoferek au creat Lisa AI, o aplicație care utilizează inteligența artificială pentru a genera actualizări de știri audio personalizate. La doar câteva zile de la lansarea din luna august, Lisa a devenit una dintre cele mai descărcate aplicații de știri din țară. La data de 30 septembrie, ocupa
- [Radiografia unei maturități culturale: Revista „Gutenberg – Universul Cărții”,  la ceasul majoratului. Un tărâm al rezistenței prin cerneală și hârtie <autor>- de Florica R. Cândea, Carina A. Baba</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/radiografia-unei-maturitati-culturale-revista-gutenberg-universul-cartii-la-ceasul-majoratului-un-taram-al-rezistentei-prin-cerneala-si-hartie-de-florica-r-candea-c/): Într-o epocă marcată de viteza informațională și de expansiunea agresivă a spațiului digital, presa tipărită de filtru cultural și-a păstrat doza necesară de demnitate și profunzime doar acolo unde pasiunea a îmbrăcat haina perseverenței. Numărul 68 (Anul XVIII, Septembrie 2026) al revistei trimestriale „Gutenberg – Universul Cărții”, editată sub sigla Editurii Gutenberg Univers din Arad
- [„Ars Fotografica” 2026: arta de a opri timpul și de a conecta suflete <autor>- de Carina A. Baba</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/ars-fotografica-2026-arta-de-a-opri-timpul-si-de-a-conecta-suflete-de-carina-a-baba/): Fotografia are o putere discretă, dar profundă: reuşeşte să surprindă clipa fără a o modifica şi să transforme o simplă privire într-un dialog peste timp. Într-o lume în care imaginile se succed cu o viteză amețitoare, fotografia de artă rămâne un exercițiu de răbdare, atenție și sensibilitate, oferindu-ne șansa de a ne opri și de
- [Raport. Atacurile cu drone, amenințare în creștere la adresa jurnaliștilor din Ucraina](https://uzpr.ro/12/10/2026/raport-atacurile-cu-drone-amenintare-in-crestere-la-adresa-jurnalistilor-din-ucraina/): Într-un raport publicat recent, Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina (NUJU) – afiliată Federației Internaționale a Jurnaliștilor (IFJ) – a documentat 28 de incidente verificate care au implicat drone și au afectat jurnaliști, lucrători din domeniul mass-media și infrastructura media din Ucraina, în perioada ianuarie – august 2026. IFJ se alătură NUJU în a trage
- [Dezbatere online <br>despre rolul jurnalistului în războiul informațional](https://uzpr.ro/12/10/2026/dezbatere-online-despre-rolul-jurnalistului-in-razboiul-informational/): Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP) organizează miercuri, 14 octombrie 2026, de la ora 16:00, ora României (15:00 în Austria), dezbaterea online „Presa, în mijlocul războiul informațional, care este rolul jurnalistului?”. Întâlnirea se va desfășura prin platforma Zoom și va reuni jurnaliști români din țară și din diaspora. Discuția va fi moderată de Cristian Bucur,
- [Campanie pentru detectarea diferenței dintre jurnalismul profesionist și chatboturi, <br>în Canada](https://uzpr.ro/12/10/2026/campanie-pentru-detectarea-diferentei-dintre-jurnalismul-profesionist-si-chatboturi-in-canada/): Al Gorithm arată ca o persoană, sună ca o persoană, dar nu este jurnalist - este imaginea unei campanii recente, derulate în Canada, menită să transmită un mesaj simplu: pe măsură ce conținutul generat de inteligența artificială capătă aspect și voce tot mai umane, devine tot mai dificil să ne dăm seama dacă în spatele
- [Drumul cuvântului. De la inflația limbajului la zgomotul lumii <autor>- de Valentin Lucian Beloiu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/drumul-cuvantului-de-la-inflatia-limbajului-la-zgomotul-lumii-de-valentin-lucian-beloiu/): Există un moment, greu de fixat exact, în care începi să nu mai auzi cuvintele, deși sunt peste tot. Le vezi, le citești, le parcurgi aproape mecanic, dar unele nu mai ajung până la tine sunt prea multe! Se suprapun, se repetă, se contrazic, până când devin un fel de zgomot continuu, un fond sonor
- [Festivalul Național de Umor „Liviu Oros”, ediția a XXV- a <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/festivalul-national-de-umor-liviu-oros-editia-a-xxv-a-de-gigi-buse/): Primăria Municipiului Deva și Centrul Cultural „Drăgan Muntean”, au organizat și desfășurat, în perioada 9 - 10 octombrie 2026, cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Național de Umor „Liviu Oros”, un eveniment cultural devenit reper pentru promovarea umorului românesc, a caricaturii și a epigramei. . Festivalul Național de Umor „Liviu Oros” reprezintă nu doar o
- [Conferința internațională „Majorități, minorități și instituții în serviciul comunității. Perspective istorice <br>și realități contemporane” ](https://uzpr.ro/12/10/2026/conferinta-internationala-majoritati-minoritati-si-institutii-in-serviciul-comunitatii-perspective-istorice-si-realitati-contemporane/): Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, în colaborare cu Centrul de Studiere a Populației din cadrul Universității Babeș-Bolyai, organizează, în perioada 12-14 octombrie 2026, conferința internațională „Majorități, minorități și instituții în serviciul comunității și națiunii. Perspective istorice și realități contemporane”, manifestare înscrisă în programul ediției XXXIX a Zilelor Academice Clujene. Deschiderea
- [Şapte medalii la Campionatul European JSKA pentru clubul băcăuan „Karate Pas cu Pas” <autor>- de Marius Cerghici</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/sapte-medalii-la-campionatul-european-jska-pentru-clubul-bacauan-karate-pas-cu-pas-de-marius-cerghici/): Clubul băcăuan „Karate Pas cu Pas” a obținut rezultate remarcabile la Campionatul European de Karate JSKA, desfășurat în orașul Terni, Italia. Cei cinci sportivi ai clubului au cucerit împreună șapte medalii, confirmând nivelul bun de pregătire și munca depusă alături de antrenorii lor. Patru medalii de aur, una de argint și două de bronz este
- [În spatele liniei frontului - memoria României Mari, redescoperită la Roman <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/in-spatele-liniei-frontului-memoria-romaniei-mari-redescoperita-la-roman-de-remus-b-mineata/): În toamna aceasta, Romanul își adaugă în agenda culturală o întâlnire dedicată istoriei militare și memoriei României Mari. Joi, 15 octombrie 2026, de la ora 17.00, la RomanArt Gallery, bd. Roman Mușat, bl. 20, parter, va avea loc simpozionul și lansarea volumului „Generalul Iacob Zadik în Războiul de Întregire a României. Bucovina, Nordul Basarabiei, Pocuția”,
- [Banatul prin ochii lumii: cronici, memorii și destine imperiale pe cărările dintre Timiș și Dunăre <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/banatul-prin-ochii-lumii-cronici-memorii-si-destine-imperiale-pe-cararile-dintre-timis-si-dunare-de-gheorghe-sinescu/): Banatul istoric a reprezentat întotdeauna un nod geo-cultural strategic, un „pământ al făgăduinței” multietnic și o punte de legătură vibrantă între Occident și Orient, de-a lungul secolelor, această provincie delimitată de Mureș, Tisa, Dunăre și Carpați atrăgând un spectacol fascinant de călători străini: de la cronicari otomani și iluștri oameni de știință ai Iluminismului, până
- [FNT 2026: zece zile de teatru la București <autor>- de Silvana Cojocărașu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/fnt-2026-zece-zile-de-teatru-la-bucuresti-de-silvana-cojocarasu/): Ediția a 36-a a Festivalului Național de Teatru, program permanent al UNITER, unul dintre cele mai importante evenimente teatrale din România, spațiu al expunerii diversității și complexității fenomenului teatral românesc, va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie 2026 - în total, vor fi 88 de reprezentații, prezentate în 24 săli de spectacole din
- [Patriarhia Română îndeamnă la discernământ și responsabilitate în privința proiectului de lege referitor la dezincriminarea drogurilor](https://uzpr.ro/12/10/2026/patriarhia-romana-indeamna-la-discernamant-si-responsabilitate-in-privinta-proiectului-de-lege-referitor-la-dezincriminarea-drogurilor/): Patriarhia Română ia act cu îngrijorare de proiectul de lege privind dezincriminarea unor fapte referitoare la deținerea de droguri pentru consum propriu și consideră că orice modificare a legislației în acest domeniu trebuie să aibă în vedere, cu prioritate, apărarea darului vieții, sănătatea persoanei și binele familiei și al comunității, informează Biroul de Presă al
- [Decolonizarea, astăzi <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/decolonizarea-astazi-de-emilian-m-dobrescu/): Oficial, astăzi sunt mai puțin de 20 de state colonii, majoritatea situate în Pacific și Caraibe. Teritoriile lor sunt, conform exprimării ONU, „cu populații care nu sunt complet autonome încă” și privesc în principal trei așa-numite puteri „administrative”: Regatul Unit, Statele Unite și Franța. De la crearea sa, ONU a lucrat pentru a negocia independența lor.
- [Crucea etiopiană <autor>- de Maria Chirculescu</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/crucea-etiopiana-de-maria-chirculescu/): Din anul 2012 vizitez Etiopia periodic - este o țară absolut fascinantă prin oamenii săi, vizibil printre cei mai săraci ai lumii (doar 20-30 de țări au o situație economică mai precară decât ei), dar creatori și depozitari, în același timp, a unui patrimoniu cultural (creștin) de o unicitate și o valoare artistică impresionantă, recunoscută
- [Locuri de un farmec aparte <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/locuri-de-un-farmec-aparte-de-vasile-luca/): În drumurile mele întâlnesc localități ascunse printre păduri și dealuri, unde uneori ajungi din pură întâmplare sau despre care auzi povestindu-se. Spre asemenea locuri duc drumuri meandrice, așezate pe margini de văi, de unde ți se deschid privirii panorame de un farmec aparte. Un asemenea drum este cel care te poartă, în goana mașinii, spre
- [SUA: peste 200 de programe universitare ghidează anual mai mult de 10.000 de studenți-reporteri în relatare locală](https://uzpr.ro/12/10/2026/sua-peste-200-de-programe-universitare-ghideaza-anual-mai-mult-de-10-000-de-studenti-reporteri-in-relatare-locala/): Center for Community News al Universității din Vermont, SUA, este un exemplu elocvent al impactului pozitiv pe care universitățile îl pot avea asupra comunităților. Aproape toți studenții de la cursurile de jurnalism ale lui Scott Finn au început activitatea în august fără nicio experiență în domeniu. Însă acestea nu sunt cursuri de jurnalism tradiționale, ci
- [CultuRO 2026 – cinci zile <br>de literatură, artă și întâlniri neobișnuite, în Asturias <autor>- de Mirela Cocheci</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/culturo-2026-cinci-zile-de-literatura-arta-si-intalniri-neobisnuite-in-asturias-de-mirela-cocheci/): La 1 octombrie 2026, în Bimenes, Asturias, Spania, s-a deschis oficial cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni – CultuRO. Peste o sută de scriitori, artiști plastici, muzicieni, jurnaliști, cercetători și promotori culturali din România, Spania, Italia, Belgia, Anglia, Albania, Serbia, Norvegia, Germania și Franța, alături de creatori
- [Titu Maiorescu - jurnalist cultural și formator al opiniei publice <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/titu-maiorescu-jurnalist-cultural-si-formator-al-opiniei-publice-de-al-florin-tene/): În istoria culturii române moderne, Titu Maiorescu ocupă un loc fundamental nu numai prin activitatea sa de critic literar, estetician, filosof, profesor și om politic, ci și prin aceea de publicist și formator al opiniei publice. Personalitatea sa intelectuală se constituie într-o epocă în care presa românească începea să dobândească o importanță decisivă în modernizarea societății. Ziarul și revista deveneau instrumente ale dezbaterii publice, ale confruntării ideilor și ale formării conștiinței naționale. Maiorescu a înțeles foarte devreme că modernizarea României nu putea fi realizată numai prin instituții importate din Occident, ci presupunea și formarea unei elite capabile să gândească critic. De aici provine una dintre ideile centrale ale publicisticii sale: necesitatea ca forma instituțională să fie susținută de un fond intelectual, moral și social autentic. Activitatea sa publicistică trebuie, prin urmare, privită ca parte integrantă a marelui proiect maiorescian de modernizare a culturii române. Prin articole, studii, polemici, intervenții culturale și politice, Maiorescu a încercat să introducă în spațiul public românesc criteriul valorii și al competenței. Titu Maiorescu se formează intelectual într-un context european. Studiile sale de la Viena, Berlin și Paris i-au oferit contactul direct cu marile sisteme de gândire ale Europei occidentale. Întoarcerea în țară, în 1861, a fost urmată de o activitate extraordinar de diversă: profesor universitar, rector, avocat, critic literar, om politic și publicist. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași subliniază faptul că, încă de foarte tânăr, Maiorescu a devenit profesor, decan și apoi rector, concomitent cu activitatea sa culturală și publicistică. În 1863, Maiorescu, împreună cu P. P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi și Theodor Rosetti, participă la constituirea Junimii. Din 1867, societatea își găsește principalul organ de presă în revista „Convorbiri literare”, publicație care avea să devină una dintre instituțiile fundamentale ale culturii române moderne. Aici trebuie făcută o precizare esențială: Maiorescu nu a fost jurnalist în sensul modern al unui redactor de cotidian care scrie zilnic știri. El a fost, mai ales, publicist de idei, jurnalist cultural și polemist. Pentru el, articolul nu era simplă informație, ci un instrument de analiză și intervenție în viața societății. Una dintre marile probleme observate de Maiorescu era superficialitatea dezbaterii publice. În celebrul text „Observări polemice”, el constată că presa politică ajunsese adesea la atacuri personale, insulte și acuzații reciproce. În schimb, în zona literară identifica fenomenul opus: abundența elogiilor nemeritate. Maiorescu considera că ambele extreme falsifică judecata publicului. Presa politică putea transforma adversarul într-un dușman, în timp ce critica literară lipsită de criterii putea transforma mediocritatea în valoare. De aceea, publicistica maioresciană urmărește instituirea unei morale a dialogului public. Polemica trebuie să se bazeze pe argument, nu pe insultă; critica trebuie să urmărească îndreptarea, nu distrugerea adversarului.
- [Conferința internațională „Mass-media în postcomunism”](https://uzpr.ro/09/10/2026/conferinta-internationala-mass-media-in-postcomunism-2/): Universitatea din Oradea găzduiește, vineri și sâmbătă, 9 și 10 octombrie, cea de-a XI-a ediție a conferinței internaționale „Mass-media în postcomunism”. Evenimentul reunește specialiști în comunicare, jurnaliști și cadre didactice din România, Republica Moldova și Ungaria, care vor dezbate în acest an tema „Jurnalism și limbaje: actori, practici, reconfigurări”. Conferința este organizată de Departamentul de Jurnalism al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și are loc anual din 2016. Ediția din acest an va reuni participanți de la instituții de învățământ superior și organizații din domeniul mass-media din Chișinău, Szeged, București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Suceava, Pitești și Oradea. Peste 50 de participanți, în format fizic și online Conferința are un format mixt. Trei secțiuni vor avea loc cu prezență fizică, reunind 31 de contributori, în timp ce alte trei secțiuni se vor desfășura online și vor reuni 26 de participanți. Lucrările în plen sunt programate vineri, 9 octombrie, în cursul dimineții, iar după prânz vor continua dezbaterile pe secțiuni. Acestea se vor desfășura la sediul Departamentului de Științe Politice și Științele Comunicării, în Campusul II, sala C55. Printre temele abordate se numără evoluțiile jurnalismului românesc în perioada postdecembristă, practicile jurnalistice și transformările limbajului media, în contextul schimbărilor din ultimele decenii. O conferință ajunsă la ediția a XI-a Inițiatorul evenimentului, lector univ. dr. Ioan Laza, subliniază continuitatea conferinței și contribuția acesteia la dezbaterea academică privind evoluția presei după 1989. „Este al 11-lea an de când ne reunim, la Oradea, pentru a dezbate teme de interes privind evoluțiile jurnalismului românesc postdecembrist. Temele au fost mereu incitante, provocând dezbateri de idei, chiar și polemici”, a declarat Ioan Laza. Potrivit acestuia, fiecare ediție a conferinței a fost urmată de publicarea unui volum la Editura Tritonic, ceea ce reflectă, în opinia organizatorului, interesul academic pentru temele abordate. Programul conferinței va continua și sâmbătă, 10 octombrie. Oaspeții Universității din Oradea vor vizita Muzeul Francmasoneriei Orădene, după care este programat un colocviu final. În cadrul acestuia va fi analizată activitatea conferinței și vor fi discutate rezultatele și ideile desprinse din sesiunile de lucru. Prin tematica abordată și prin participarea unor specialiști din mai multe centre universitare din țară și din străinătate, conferința „Mass-media în postcomunism” își continuă tradiția începută la Oradea în 2016. (bihorstiri.ro)
- [Serata „Dialoguri eminesciene” – UZPR. „Regina Maria și fascinația unei lumini regale”](https://uzpr.ro/07/10/2026/serata-dialoguri-eminesciene-uzpr-regina-maria-si-fascinatia-unei-lumini-regale/): Vineri, 16 octombrie 2026, ora 17.00, la Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Strada Batiștei nr. 15, București, sector 2, se va desfășura prima ediție din stagiunea 2026–2027 a proiectului cultural „Dialoguri eminesciene”, organizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Departamentul Presa culturală – UZPR și Teatrul NostruM – UZPR. Această ediție inaugurală este dedicată temei „Regina Maria și fascinația unei lumini regale”, propunând o seară închinată regalității culturale, memoriei istorice și luminii spirituale pe care Regina Maria a lăsat-o în conștiința românească. Evenimentul reunește personalități ale presei culturale, interpreți, creatori și invitați de onoare, într-o atmosferă în care istoria și arta se împletesc firesc. Jurnalistul Marian Nencescu (președinte Presa culturală – UZPR) va deschide seara cu prezentarea Carmen Sylva, regina poetă, evocând dimensiunea literară și spirituală a suveranei Elisabeta. Va urma Carmen Bobocescu, traducător expert al Institutului European, cu tema Regina Maria: o inimă cât România, un portret profund și luminos al Reginei Maria, surprins în complexitatea și forța ei interioară. Programul continuă cu momentul scenografic teatral „Întâlnire cu destinul: Regina Maria – Regina Mamă”, realizat de Beatrice Lianda Dinu, care va aduce în fața publicului o interpretare artistică plină de expresivitate și emoție. Atmosfera serii va fi îmbogățită de „Imn pentru suflet și lumină”, un moment artistic susținut de actorii Teatrului NostruM – UZPR: Alina Găman, Costy Magher, Daniela Popa și Mirela Vișan, într-o împletire de voce, prezență scenică și sensibilitate. Invitații de onoare ai acestei ediții sunt Alin Comșa, expert în arta dezvoltării personale, cu reflecția O carte pe care nimeni nu a deschis-o, și maestrul Nicolae Maxim, care va oferi publicului farmecul inconfundabil al Flautului fermecat. Coordonarea evenimentului este semnată de Claudia Motea, care reunește aceste momente într-o seară dedicată luminii culturale, memoriei regale și spiritului eminescian.
- [Evenimentul literar al anului: „Autobiografia roșului”, <br>de Anne Carson <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/12/10/2026/evenimentul-literar-al-anului-autobiografia-rosului-de-anne-carson-de-benone-neagoe/): Decizia Academiei Suedeze de a-i acorda Premiul Nobel pentru Literatură în acest an poetei, eseistei și elenistei canadiene Anne Carson nu a fost doar o confirmare a unei cariere de o originalitate absolută, ci și un semnal că marea literatură contemporană respiră prin rescriere. În acest context cultural, publicarea în colecția „Anansi Blues” a Editurii
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/12/10/2026/imagini-de-colectie-104/): Teodora Marin, Filiala Sector 1 București
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/12/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-761/): Gheorghe Coandă, Ioan Diaconu, Florin Epure, Mihaela Jascău, Marian Saragea, Antoaneta Stănescu, Ionel Stănuță, Alexandru Vîlcu.
- [Invitație la o nouă „Seară culturală românească”, eveniment UZPR - Filiala „Cronica Timpului”](https://uzpr.ro/07/10/2026/invitatie-la-o-noua-seara-culturala-romaneasca-eveniment-uzpr-filiala-cronica-timpului/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Cronica Timpului”, în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București, continuă vineri, 9 octombrie 2026, începând cu ora 17:00, ciclul de evenimente culturale ale anului curent, dedicate jurnalismului, literaturii și artei. Spectacolul din această lună, desfășurat ca de obicei la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, din str. Tache Ionescu nr. 4, sector 1, ne va introduce în universul culturii românești interbelice prin creațiile lui Eugen Lovinescu (1881–1943) și Cella Serghi (1907–1992). Expunerile tematice dedicate acestor nume de referință în cultura română vor fi prezentate participanților de către prof.univ.dr. Nicolae Vasile – „Eugen Lovinescu – amfitrion literar al perioadei interbelice” și Liliana Popa – „Cella Serghi – Esprit Vif”. Programul va fi completat cu momente artistice, susținute de talentata trupă Teatrul NostruM '25, coordonată de Mariana Anghel, agrementat cu ilustrații muzicale deosebite. Își vor da concursul: Mariana Anghel, Doina Ghițescu, Daniela Bădescu, Ana Maria Cercel, Marius Herșcu. Partea muzicală va fi asigurată de soprana Dana-Irina Gîju și tenorul Cristian Zaharia, cu participarea Corinei Vlad Diaconescu (pian) și Ilie Stoian (chitară). Eugen Lovinescu a fost cel mai important amfitrion literar al perioadei interbelice. Acesta a deschis porțile modernismului, a insuflat curaj tinerilor scriitori și a ghidat destine literare majore, precum cele ale lui Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu sau Camil Petrescu, impunând totodată principiul autonomiei esteticului. Prin revistele și ședințele sale duminicale a strâns laolaltă elitele vremii și a sincronizat literatura română cu spiritul modern al culturii europene. A lăsat o operă monumentală de peste 60 de volume, de critică și istorie literară, sociologie culturală, monografii istorico-literare, memorialistică, beletristică (romane și teatru). Cella Serghi este apreciată ca una dintre cele mai importante și sensibile prozatoare ale literaturii române interbelice, scrierile sale fiind marcate de autenticitate, lirism și o fină analiză a psihologiei feminine. Cele mai apreciate volume ale sale sunt „Pânza de păianjen”, „Cartea Mironei”, „Pe firul de păianjen al memoriei”, „Gențiane”, „Iubiri paralele”. Menționăm că „Seara culturală românească” este un eveniment cultural deschis publicului, cu intrare liberă, având ca moderator pe apreciatul prof.univ.dr. Nicolae Vasile, președintele Filialei „Cronica Timpului”, figură marcantă a culturii românești contemporane.
- [Legea anti-SLAPP a fost promulgată. Ce protecții primesc jurnaliștii în fața proceselor abuzive](https://uzpr.ro/07/10/2026/legea-anti-slapp-a-fost-promulgata-ce-protectii-primesc-jurnalistii-in-fata-proceselor-abuzive/): Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea Legii privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică (PL-x 58/2026). Actul normativ, cunoscut drept legea anti-SLAPP, introduce în legislația românească mecanisme prin care jurnaliștii, organizațiile mass-media, apărătorii drepturilor omului și alte persoane implicate în dezbateri de interes public pot fi protejate în fața proceselor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare folosite în mod abuziv, potrivit stiripesurse.ro. Legea transpune Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute sub denumirea de SLAPP – „Strategic Lawsuits Against Public Participation”. Astfel de acțiuni în justiție pot fi folosite pentru intimidarea, descurajarea sau împovărarea financiară a persoanelor care se exprimă asupra unor chestiuni de interes public. Ce protecții introduce legea anti-SLAPP Noua legislație vizează persoanele fizice sau juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, între acestea fiind incluși jurnaliștii de investigație, organizațiile mass-media și apărătorii drepturilor omului. Scopul este protejarea exercitării unor drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare și de informare, libertatea de asociere și libertatea de întrunire pașnică. Printre mecanismele introduse se află posibilitatea respingerii rapide a cererilor vădit neîntemeiate și instituirea unor garanții împotriva procedurilor judiciare abuzive. Persoana vizată de un astfel de proces poate solicita, în condițiile prevăzute de lege, constituirea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor estimate ale procedurii și a eventualelor prejudicii. Legea reglementează, de asemenea, posibilitatea acordării de despăgubiri și aplicarea unor sancțiuni în cazul procedurilor judiciare abuzive.
- [Festivalul Fanfarelor <br>din Timișoara <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/festivalul-fanfarelor-din-timisoara-de-dorina-magarin/): Există diverse opinii cu privire la originea fanfarelor. Unii susțin că fanfarele provin din fanfarele turcești și apar în Grecia în jurul anului 1870. Alții susțin că au existat mult mai devreme, încă din 1820, iar răspândirea lor s-a făcut prin intermediul imigranților greci bogați din Viena. Aceștia invitau muzicieni din Grecia la petrecerile lor,
- [Tiberiu Ceia și Mariana Drăghicescu: o paradigmă a lirismului bănățean <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/tiberiu-ceia-si-mariana-draghicescu-o-paradigma-a-lirismului-banatean-de-gheorghe-sinescu/): Muzica tradițională românească și universul rapsozilor populari au fost întotdeauna definite prin legătura profundă dintre om, natură și divinitate, acești artiști nefiind simpli interpreți, ci păstrători ai memoriei unui întreg neam. Duetele interpretate de Tiberiu Ceia și Mariana Drăghicescu nu reprezintă doar pagini de antologie în fonoteca de aur a radioului și televiziunii române, ci
- [Concertul de deschidere a noii stagiuni muzicale a Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea - o seară de mare rafinament artistic <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/concertul-de-deschidere-a-noii-stagiuni-muzicale-a-filarmonicii-ion-dumitrescu-din-ramnicu-valcea-o-seara-de-mare-rafinament-artistic-de-cristian-ovidiu-dinica/): Luni, 5 octombrie, Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea și-a deschis porțile pentru o noua stagiune de concerte, 2026-2027, oferind publicului o seară de mare rafinament artistic, dedicată integral creației compozitorului german Johannes Brahms. La pupitrul dirijoral s-a aflat maestrul italian Giovanni Pompeo, aflat pentru prima dată în această formulă în fața orchestrei filarmonicii vâlcene,
- [Un nou număr al revistei <br>„Arhivele Bistriței” <autor>- de Elena M. Cîmpan</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/un-nou-numar-al-revistei-arhivele-bistritei-de-elena-m-cimpan/): A ieșit de curând de sub tipar, la „Presa Universitară Clujeană”, un nou număr al revistei „Arhivele Bistriței”, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, seria de „Istorie- Societate-Cultură”, avându-l coordonator pe Prof. Univ. Dr., Mircea Gelu Buta. Titlul revistei, „Episcopul Nicolae Ivan și înființarea Episcopiei Vadului, Feleacul și Clujului”, reprezintă și tematica principală a
- [„10 întrebări...”  pentru prof. <br>C.I. Ușurelu, părintele Festivalului Internațional de Creație „Vrancea literară ” <autor>- interviu de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/10-intrebari-pentru-prof-c-i-usurelu-parintele-festivalului-international-de-creatie-vrancea-literara-interviu-de-remus-b-mineata/): Scripta manent. Cele scrise rămân, iar uneori ele ajung să păstreze nu doar memoria unor cărți și a unor evenimente, ci și măsura unei vieți. Domnul Culiță Ioan Ușurelu aparține deopotrivă școlii, literaturii și vieții culturale vrâncene: profesor de limba și literatura română, scriitor, editor și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala
- [Premiera editorială <br>„Carnavalul nefericiților”, de Radu Dinulescu, în cadrul Festivalului Național de Teatru](https://uzpr.ro/09/10/2026/premiera-editoriala-carnavalul-nefericitilor-de-radu-dinulescu-in-cadrul-festivalului-national-de-teatru/): Romanul „Carnavalul nefericiților”, de Radu Dinulescu, apărut la Editura Creator (Grupul Libris), va fi lansat duminică, 18 octombrie 2026, la ora 12.00, la Modul Cărturești (Arhitectura), în cadrul Festivalului Național de Teatru organizat de UNITER. Volumul face parte dintr-un proiect editorial finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), sesiunea Editoriale 2026. Cartea este un roman
- [Regina Maria a României <br>– 100 de ani de la Încoronare. Povestea unei statui <autor>- de Viorica Pârja</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/regina-maria-a-romaniei-100-de-ani-de-la-incoronare-povestea-unei-statui-de-viorica-parja/): 15 octombrie 2022. 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, la Alba Iulia. Aureolând Cetatea Alba Carolina, din 15 octombrie 2022, Statuia Reginei Maria, dăltuită în marmură de sculptorul băimărean Mircea Cornel Rusu, ne va spune, prin vreme, că și noi, românii, am avut o Regină care a marcat istoria.
- [„Atunci când a venit războiul” <br>– Oneștiul, între front, suferință și memorie <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/atunci-cand-a-venit-razboiul-onestiul-intre-front-suferinta-si-memorie-de-petru-done/): Un volum-document despre Oneștiul anilor 1916–1917 a fost lansat, miercuri, 7 octombrie 2026, la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” și readuce în atenție rolul strategic al Văii Trotușului în apărarea Moldovei. La 110 ani de la marile confruntări ale Primului Război Mondial, istoria Oneștiului și a Văii Trotușului este readusă în atenția publicului printr-o lucrare de
- [Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, marcată de Muzeul Național de Istorie](https://uzpr.ro/09/10/2026/ziua-nationala-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-din-romania-marcata-de-muzeul-national-de-istorie/): Muzeul Național de Istorie a României marchează Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România – 9 octombrie 2026, printr-o microexpoziție care prezintă publicului o serie de obiecte păstrate de la evreii români deportați și uciși în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Le cinstim memoria și ne amintim de cetățenii români de origine
- [Turismul mondial intră în anul „micro-călătoriilor” <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/turismul-mondial-intra-in-anul-micro-calatoriilor-de-narcis-cosmin-luca/): În 2027, turiștiiii vor face excursii mai dese, dar mai scurte, optând pentru „evadări axate pe dezvoltare personală” și punând preț pe timpul petrecut în natură pentru starea de bine. Industria turismului a început deja să privească spre anul 2027 și estimează tendințe și previziuni pentru anul viitor. Pe baza unui sondaj realizat în rândul
- [Toamna, la cules de struguri <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/toamna-la-cules-de-struguri-de-vasile-luca/): Bogăția toamnei se revarsă ca o binecuvântare peste pământ, peste noi, oamenii, după truda și grijile purtate odată cu lucrările începute încă din toamnă, apoi cu semănăturile primăvăratice. Se înmulțesc lucrările ce trebuie făcute, încă de pe când zăpezile nu s-au topit bine. Cu fiecare zi ce trece, munca pământului se întețește: fie la arat,
- [Mănăstirea Seaca-Mușetești <autor>- de Marin Rada</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/manastirea-seaca-musetesti-de-marin-rada/): Cu o istorie de peste 500 de ani, cea mai veche mănăstire de pe teritoriul județului Olt este așezată în mijlocul pădurii Seaca, o rezervație de peste 2000 de hectare de stejari care, de secole, îmbracă dealurile din împrejurimi, făcând din acest loc un reper spiritual, un lăcaș de cult care datează din anul 1518,
- [Marea Britanie: preocupări economice și demografice <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/marea-britanie-preocupari-economice-si-demografice-de-emilian-m-dobrescu/): „Generația fără nicotină” Parlamentul britanic a adoptat o lege controversată privind „generația fără fumat”, care prevede că toți cei născuți după 1 ianuarie 2009 nu mai pot cumpăra legal țigări sau dispozitive de vaping niciodată în viața lor. Legea prevede și modificarea pragului de vârstă în fiecare an astfel încât la un moment dat fumatul
- [„Emeryville Today”, nouă sursă <br>de știri locale realizate de studenți](https://uzpr.ro/09/10/2026/emeryville-today-noua-sursa-de-stiri-locale-realizate-de-studenti/): Emeryville are o nouă sursă de știri locale odată cu lansarea „Emeryville Today”, un proiect al departamentului de jurnalism de la UC Berkeley (Berkeley Journalism), din SUA, care include materiale realizate de studenți la masterat. Proiectul este coordonat de doi membri ai personalului Berkeley Journalism, cu o vastă experiență în domeniul știrilor locale. Studenții-reporteri relatează
- [Revista „Banchetul”, nr. 127–128–129, iulie–septembrie 2026, într-o formulă editorială amplă <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/revista-banchetul-nr-127-128-129-iulie-septembrie-2026-intr-o-formula-editoriala-ampla-de-al-florin-tene/): Apariția unui nou număr al revistei „Banchetul”, publicație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, constituie un eveniment important pentru viața literară și culturală contemporană. Numărul 127–128–129, corespunzător lunilor iulie, august și septembrie 2026, se prezintă cititorului într-o formulă editorială amplă, cuprinzând poezie, proză, eseu, critică literară, istorie, filosofie, traduceri, dramaturgie, arte ale spectacolului,
- [O seară dedicată rezilienței, leadershipului și culturii feminine va avea loc la Librăria „Șt.O. Iosif” <br>din Brașov <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/o-seara-dedicata-rezilientei-leadershipului-si-culturii-feminine-va-avea-loc-la-libraria-st-o-iosif-din-brasov-de-claudia-motea/): Librăria „Șt. O. Iosif” din Brașov își va deschide porțile pentru un eveniment cultural de excepție, menit să aducă în prim-plan curajul, reziliența și arta la feminin. Sâmbătă, 10 octombrie 2026, începând cu ora 17:00, comunitatea locală și iubitorii de cultura sunt invitați să participe la o întâlnire de suflet, concepută ca un spațiu de celebrare a femeilor care inspiră și transformă societatea prin leadership și creativitate. Evenimentul va fi ghidat și moderat de Augusta Oniță, managerul general al Librăriei „Șt.O. Iosif”, care va deschide dialogul dintre public și invitatele speciale ale serii. Agenda serii promite publicului brașovean o îmbinare armonioasă între discursuri inspiraționale, dezbateri interactive pe teme de actualitate și momente artistice de înaltă ținută. Perspectiva globală asupra succesului și capacității de adaptare va fi oferită în deschidere de Julia Costin, cofondatoare Cyber Qubits și Consul Onorific al României în Colorado, care va susține discursul principal al serii în calitate de Keynote speaker. Programul va continua cu panelul de discuții sugestiv numit „Dincolo de Firewall”, o dezbatere de impact în cadrul căreia Laura Avram, Ada Țerea și Aura Codreanu vor aborda provocările și reușitele femeilor în domenii dinamice, oferind o privire din culisele excelenței profesionale. În continuarea dezbaterilor din panel, perspectiva științifică și psihologică asupra tematicii va fi adusă în prim-plan de către prof. D. Elena Borza, psiholog și cercetător în Știința Bunăstării Umane în cadrul PSY Bears Soul Center®. Prin expertiza sa în domeniul echilibrului emoțional, domnia sa va vorbi publicului despre mecanismele profunde ale rezilienței psihologice și fundamentarea acestui concept în viața de zi cu zi. Imediat după această intervenție, atmosfera serii va fi completată și încununată de un moment artistic profund emoționant, intitulat „Soliloc Regal”. Acesta va fi susținut de cunoscuta actriță și scriitoare româno-canadiană Claudia Motea, care va transpune temele serii într-un limbaj teatral plin de sensibilitate și forță.
- [Ce faci când n-ai ce face? <autor>- de Alexandru Pripon</autor>](https://uzpr.ro/09/10/2026/ce-faci-cand-n-ai-ce-face-de-alexandru-pripon/): Nu credeam să comentez vreodată acest laitmotiv al dirigintelui meu din perioada liceului. Ne spunea cuvintele de mai sus pe un ton ușor ironic, ușor misterios, până când au devenit o sursă de umor cazon – pentru neinițiați, o modalitate de a te amuza, aproape compulsiv, la orice prilej, fie și stupid, pe care ți-l
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/09/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-760/): .9 octombrie - Doina Cojocaru, Georgeta Constantin, Mihai Garbur, Daniela Preda, Paul Șoloc, Elena Trandafir 10 octombrie - Mariana Andronic, Gina Bahor, Csaba Bartha, Nicoleta Bota, Mădălina Mitan, Ileana Pantelimon, Constantin Pașol, Dorina Popa, Anca Romeci 11 octombrie - Mircea Baba, Graziela Bârlă, Nistor Becia, Monica Dajbog, Corina Dobre, Mihaela Martineac, Paul Nicoară, Eduard Palaghia,
- [Start în noua ediție <br>a concursului Gala Premiilor pentru un Mediu Curat](https://uzpr.ro/09/10/2026/start-in-noua-editie-a-concursului-gala-premiilor-pentru-un-mediu-curat/): ECOTIC anunță deschiderea înscrierilor pentru cea de-a XVIII-a ediție a concursului Gala Premiilor pentru un Mediu Curat, un demers cu tradiție dedicat recunoașterii și promovării inițiativelor care produc schimbări pozitive pentru mediu și comunități locale. Organizațiile, companiile, instituțiile și unitățile de învățământ care au implementat proiecte relevante sunt invitate să intre în competiție și să își facă cunoscute rezultatele, impactul și exemplele de bună practică. De asemenea, orice persoană poate nominaliza un proiect care i-a atras atenția și pe care îl consideră un exemplu valoros de implicare pentru mediu și comunitate.
- [Simpozionul „Mehedinți – istorie, cultură și spiritualitate”, reper al vieții științifice și culturale mehedințene <autor>- de Mihai Gherghinescu</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/simpozionul-mehedinti-istorie-cultura-si-spiritualitate-reper-al-vietii-stiintifice-si-culturale-mehedintene-de-mihai-gherghinescu/): În zilele de 5 și 6 octombrie 2026, la Drobeta-Turnu Severin s-a desfășurat cea de-a XVIII-a ediție a Simpozionului „Mehedinți – istorie, cultură și spiritualitate”, manifestare devenită, de-a lungul anilor, un reper al vieții științifice și culturale mehedințene. Evenimentul a fost organizat de Episcopia Severinului și Strehaiei, reunind personalități ale vieții academice, culturale și spirituale,
- [Noua stagiune<br> a Centrului Cultural Municipal Râmnicu Vâlcea <autor>de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/noua-stagiune-a-centrului-cultural-municipal-ramnicu-valcea-de-cristian-ovidiu-dinica/): Marți, 29 septembrie, la sediul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea a avut loc conferința de presă organizată de conducerea instituției, dedicată viitoarei stagiuni a Centrului Cultural Municipal Râmnicu Vâlcea. Cu acest prilej au fost prezentate principalele realizări ale anului în curs, dar și un program de activități ambițios și curajos pentru perioada următoare. Noul
- [Viorel Papuc – un tânăr artist pentru care muzica este <br>glasul sufletului <autor> - interviu de Alina Găman<autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/viorel-papuc-un-tanar-artist-pentru-care-muzica-este-glasul-sufletului-interviu-de-alina-gaman/): Există artiști care cântă pentru a fi ascultați și există artiști care cântă pentru a fi simțiți. Viorel Papuc face parte dintre cei pentru care muzica devine o formă de suflet, o poveste spusă fără cuvinte și o legătură profundă cu tradiția românească.Tânăr naist și poliinstrumentist, Viorel poartă în suflet o voce greu de explicat
- [„Mica săptămână de muzică veche”, la a III-a ediție <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/mica-saptamana-de-muzica-veche-la-a-iii-a-editie-de-vasile-luca/): În Cetatea Medievală Sighișoara, mai precis pe esplanada „Bastionului măcelarilor” – s-a desfășurat cea de a 3-a ediție al proiectului „Mica săptămână de muzică veche” Sighișoara 17-20 sept 2026. Ediție pusă în topul activităților culturale de trupa „Truverii” coordonată de cunoscutul iubitor de muzică veche - Mihai Serghei Tudor. Este cel care, în urmă cu trei
- [Conferința Internațională PERT, <br>ediția a XXVI-a <autor>- de Ileana Mateescu</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/conferinta-internationala-pert-editia-a-xxvi-a-de-ileana-mateescu/): Cu mai bine de un deceniu în urmă, regretatul Romulus Rusan, conducător al Centrului Internațional pentru Studiul Comunismului, spunea: „Venerația față de victimele comunismului nu trebuie să ia doar forma lacrimii, a florilor depuse și a liniștii necesare reculegerii, ci a unei cercetări active, din care să reiasă caracteristicile istorice ale fenomenului totalitar. Suferința noastră
- [Camelia Csiki: „«Ora Regelui» reprezintă exact acel jurnalism de bine, acea presă serioasă pe care <br>o căutam”](https://uzpr.ro/08/10/2026/camelia-csiki-ora-regelui-reprezinta-exact-acel-jurnalism-de-bine-acea-presa-serioasa-pe-care-o-cautam/): IOAN VASIU: Unde și când ați debutat jurnalistic? CAMELIA CSIKI: La Brașov, în urmă cu 30 de ani. Nici nu-mi vine să cred că au trecut 30 de ani. Parcă a fost ieri. Eram studentă și aveam nevoie de bani de buzunar. Nu acceptam să mai primesc de la părinții mei, așadar am început colaborarea
- [Vali Șerban, o poetă a adevărului interior <br>și a emoției curate <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/vali-serban-o-poeta-a-adevarului-interior-si-a-emotiei-curate-interviu-de-claudia-motea/): De la prima noastră întâlnire la Slobozia, am simțit că Vali Șerban este unul dintre acei oameni rari pe care îi recunoști nu doar prin cuvintele lor, ci prin felul în care își poartă sensibilitatea. M-a impresionat imediat personalitatea ei luminoasă, felul în care vorbește cu blândețe, dar și cu o forță interioară care nu
- [Pânza de apă și făină <br>a timpului: morile Banatului în conștiința culturală a locului <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/panza-de-apa-si-faina-a-timpului-morile-banatului-in-constiinta-culturala-a-locului-de-gheorghe-sinescu/): Banatul istoric a reprezentat întotdeauna un creuzet al inovației tehnice, un spațiu multicultural unde managementul resurselor naturale s-a împletit armonios cu o civilizație rurală profund atașată de pământ, în acest peisaj, moara nefiind doar o simplă anexă gospodărească, ci adevărata inimă a comunității. Evoluția tehnicilor de măcinat în spațiul bănățean descrie un arc spectaculos peste
- [25 de ani de arhitectură <br>pentru comunitate. <br>OAR Bacău-Neamț, mai aproape de public <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/25-de-ani-de-arhitectura-pentru-comunitate-oar-bacau-neamt-mai-aproape-de-public-de-petru-done/): Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Filiala teritorială Bacău-Neamț au marcat, luni, 5 octombrie 2026, 25 de ani de existență, printr-o serie de manifestări dedicate profesiei, patrimoniului și relației dintre arhitectură și comunitate. Evenimentele au avut loc de Ziua Mondială a Arhitecturii. Aniversarea a fost un prilej de bilanț, dar și de reflecție asupra rolului
- [Despre Poliția ONU, <br>un pilon al menținerii păcii <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/despre-politia-onu-un-pilon-al-mentinerii-pacii-de-emilian-m-dobrescu/): Mult timp limitată la un rol discret, Poliția Națiunilor Unite este acum unul dintre pilonii menținerii păcii pe întreg globul pământesc. Reforma agențiilor și instituțiilor locale de aplicare a legii, protecția civililor, lupta împotriva criminalității transnaționale, fac ca misiunile sale să se extindă acum, când resursele financiare ale ONU sunt în scădere. „Operațiunile de pace
- [B. Fundoianu – ziaristul <br>dintre două lumi <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/b-fundoianu-ziaristul-dintre-doua-lumi-de-al-florin-tene/): B. Fundoianu, cunoscut în spațiul francez sub numele de Benjamin Fondane, ocupă un loc aparte în literatura română și europeană a secolului al XX-lea. Personalitatea sa intelectuală nu poate fi redusă la aceea de poet sau de filosof al existenței. El a fost, în egală măsură, un spirit critic, un eseist, un teoretician al literaturii
- [Revista „Nord-est cultural”, <br>nr. 28. O cronică a vieții <br>literare contemporane <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/revista-nord-est-cultural-nr-28-o-cronica-a-vietii-literare-contemporane-de-al-florin-tene/): Apariția numărului 28 al revistei „Nord-est cultural”, editată de Liga Scriitorilor Români - Filiala Iași, se înscrie în seria publicațiilor culturale care contribuie activ la conservarea și promovarea fenomenului literar românesc contemporan. Cu o structură editorială bine organizată, o bogăție tematică remarcabilă și o prezentare grafică îngrijită, revista se constituie într-un veritabil spațiu de întâlnire
- [Claudia Motea și forța cu care dă viață unor personaje monumentale <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/claudia-motea-si-forta-cu-care-da-viata-unor-personaje-monumentale-de-benone-neagoe/): Există oameni care transformă arta într-un mod de a fi. O astfel de prezență în peisajul nostru cultural este Claudia Motea, o artistă completă, pe care criticii și publicul o alintă adesea drept o veritabilă „femeie-orchestră”. Actriță, regizoare, dramaturg, poetă, scenaristă și producătoare româno-canadiană, Claudia este definiția vie a versatilității artistice, devenind faimoasă mai ales pentru spectacolele sale magnetice de tip one-woman-show, unde reușește să umple singură o întreagă scenă cu emoție pură. După ce a absolvit Facultatea de Teatru și Film din București, și-a făcut ucenicia pe legendara scenă a Teatrului Național din Craiova. Însă destinul avea pregătit pentru ea un scenariu demn de un film hollywoodian. Plecată în SUA cu spectacolul „Danaidele”, în geniala regie a lui Silviu Purcărete, Claudia a ales să rămână la New York. Cu resurse minime, dar cu un bagaj uriaș de talent și curaj, a privit spre Broadway și a îndrăznit să viseze. Pașii au purtat-o apoi în Canada, unde a petrecut 12 ani plini de realizări, obținând dubla cetățenie și consolidându-și o carieră internațională de invidiat. Și totuși, după mai bine de un deceniu petrecut peste hotare, chemarea locurilor natale a fost mai puternică. S-a întors în România, alegând să își dăruiască întreaga energie și maturitate artistică proiectelor culturale de acasă.
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/08/10/2026/imagini-de-colectie-103/): Constantin Dina, Filiala casa Presei
- [Octombrie pe două continente <autor>- de Dorina Cornelia Aldea</autor>](https://uzpr.ro/08/10/2026/octombrie-pe-doua-continente-de-dorina-cornelia-aldea/): Octombrie a sosit la mijlocul toamnei schimbând decorul cu zile mai scurte, vânt tăios și acea ploaie măruntă care îndeamnă la reflexie şi melancolie. Pentru mine, el deschide o poartă în timp: o punte fragilă între toamna de acum, trăită în măreţia sălbatică a Canadei, şi cea din România, adânc înrădăcinată în nostalgia copilăriei. Este
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/08/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-759/): .Iacovi Constantinescu, Olga Dăescu, Cristian Gorie, Emil Grădinescu, Liviu Podeanu, Cristina Rus, Lavinia Șelaru, Mircea Stoian, Costin Tuchilă, Marinela Voinea, Florinel Zagoneanu
- [Sursele de știri de încredere sunt esențiale pentru credibilitatea inteligenței artificiale](https://uzpr.ro/07/10/2026/sursele-de-stiri-de-incredere-sunt-esentiale-pentru-credibilitatea-inteligentei-artificiale/): • „Libertatea de opinie este o farsă dacă nu sunt garantate informațiile factuale și dacă faptele în sine nu sunt incontestabile” (Hannah Arendt) Știrile furnizate de jurnaliști de încredere au reprezentat mult timp o sursă indispensabilă a acestor informații, fără de care societățile democratice nu pot funcționa eficient. Pe măsură ce oamenii se bazează tot mai mult pe chatbot-uri bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a se informa – ceea ce deturnează traficul și veniturile de la instituțiile de presă – mulți specialiști opinează că jurnalismul de calitate riscă să dispară. Aici intervine un paradox: sursele de știri credibile sunt esențiale pentru credibilitatea AI. Mariya Gabriel, director general adjunct al UNESCO pentru Comunicare și Informare, a sintetizat foarte bine acest aspect în cadrul Congresului Mondial al Presei: „Sprijinul pentru jurnalism nu este un lux. Este o infrastructură democratică”. De altfel, UNESCO a transpus acest principiu în practică prin prezentarea unui proiect de orientări privind remunerarea echitabilă pentru știri, versiunea finală urmând să fie publicată spre sfârșitul acestui an și care argumentează de ce companiile care dezvoltă sisteme AI au responsabilitatea de a sprijini instituțiile ce produc informațiile pe baza cărora modelele lor sunt antrenate și pe care le reproduc; acest lucru este necesar deoarece fiecare răspuns generat de AI se bazează pe cunoștințe pe care cineva a trebuit, mai întâi, să le descopere, să le verifice, să le relateze, să le editeze și să le publice. Jurnalismul, sursa a jumătate din citările chatbot-urilor O analiză a peste 680 de milioane de citări individuale provenite din chatbot-uri populare, precum ChatGPT, Claude și Gemini a relevat faptul că jurnalismul reprezintă 27% din totalul acestora, procentul urcând la 49% în cazul interogărilor referitoare la evenimente recente, potrivit japantimes.co.jp. Fără informații verificate provenite de la jurnaliști, sistemele de AI nu doar că furnizează date inexacte sau perimate, ci își pierd și calitatea. Sprijinirea jurnalismului ar ajuta, de asemenea, companiile de AI să câștige încrederea publicului, având în vedere că doar 20% dintre oameni, la nivel global, au încredere în răspunsurile oferite de chatboturi. Această reticență pare justificată: un studiu din 2025, realizat de Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (EBU) și BBC, a evaluat peste 3.000 de răspunsuri furnizate de principalele sisteme de asistență bazate pe AI și a constatat că 45% dintre acestea conțineau cel puțin o problemă semnificativă, iar 31% prezentau deficiențe grave în ceea ce privește indicarea surselor. Propunerea UNESCO urmărește să soluționeze această problemă prin stabilirea unui cadru bazat pe responsabilitate partajată, protejând în același timp drepturile omului și libertatea presei. Această abordare – care privește jurnalismul nu doar ca pe o industrie, ci ca pe un bun public a cărui viabilitate susține accesul la informații credibile – pledează pentru utilizarea unor coduri de negociere, măsuri de remediere în domeniul concurenței, fonduri finanțate atât din surse publice, cât și de către platforme, precum și pentru sisteme de licențiere colectivă. Aceste instrumente ar fi completate de obligații privind transparența și atribuirea surselor, precum și de măsuri de protecție pentru instituțiile media locale și de mai mici dimensiuni.
- [Volumul retrospectiv „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, semnat de Lucian Tudose, lansat la BNR <autor>- de Teodora Marin</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/volumul-retrospectiv-fotografiile-vorbesc-povestea-vietii-mele-semnat-de-lucian-tudose-lansat-la-bnr-de-teodora-marin/): • Dan Constantin, președinte al UZPR: „Ce a făcut o viață întreagă - și ce face - Lucian Tudose arată că această artă este o profesie, în primul rând a jurnalismului, care are vârfurile ei” Banca Națională a României (BNR) și Asociația Culturală MARGINAL au roganizat pe 5 octombrie 2026 un eveniment de excepție dedicat fotografiei ca document istoric și memorie instituțională: lansarea volumului retrospectiv „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, de Lucian Tudose, unul dintre cei mai reputați fotojurnaliști din România, membru al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România. Evenimentul a avut loc la sediul central al BNR. Ceremonia a fost deschisă de o alocuțiune susținută de acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României. În cuvântul său de prezentare, guvernatorul BNR l-a descris pe autor ca pe un artist care a reușit să creeze o cronică expresivă în imagini a evenimentelor de pe agenda instituției, pe parcursul ultimilor zece ani dinaintea pensionării sale, în calitate de fotoreporter al BNR. Prezent la manifestare, Dan Constantin, președinte al UZPR, a punctat importanța surprinderii prin obiectiv a istoriei în mișcare: „Există personalități care obligă presa să fie activă. Mulți au crezut că odată cu apariția invenției fraților Lumière, fotografia va dispărea. Au trecut peste 100 de ani și fotografia a rămas, iar ceea ce a făcut o viață întreagă și ce face Lucian Tudose arată că această artă este o profesie, în primul rând a jurnalismului, care are vârfurile ei, pe care Lucian le onorează. Anul trecut, un juriu al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România l-a ales pe Lucian Tudose pentru a primi Premiul pentru Fotoreportaj, iar toate distincțiile pe care putea să le primească un profesionist din România cred că Lucian le are. Istoria rămâne și prin fapte, și prin cărți și mai ales prin fotografii. Personalitățile prezente astăzi aici arată forța pe care o are în continuare Lucian Tudose”. De asemenea, UZPR a fost reprezentată de vicepreședintele Emil Stanciu și de Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP. O cronică vizuală a peste 40 de ani de carieră Volumul „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, apărut la Editura Niculescu, reunește fragmentele unei arhive vizuale de excepție, construite de Lucian Tudose de-a lungul a peste patru decenii de activitate. Cartea reprezintă o mărturie profundă în care rigoarea documentară se împletește armonios cu sensibilitatea artistică, surprinzând momente politice, instituționale și publice majore din istoria contemporană a României. Lucrarea s-a bucurat de aprecieri din partea unor personalități marcante, printre care Claudia Nicolae, director general al AGERPRES, jurnalista și profesorul asociat Gilda Lazăr, Octavian Știreanu, Dona Tudor, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, Răduț Bâlbâie, jurnalist și istoric de presă. În cadrul evenimentului cei prezenți au asistat și la o serie de dezbateri și dialoguri, moderate chiar de autorul lucrării, Lucian Tudose. Foto: Teodora Marin
- [Proiectul „Astralis”, <br>un etalon publicistic <autor>- de Marian Nencescu</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/proiectul-astralis-un-etalon-publicistic-de-marian-nencescu/): În urmă cu 10 ani, mai precis la 16 septembrie 2016, era lansat la Centrul Socio-Cultural „Jean Louis Calderon”, din București (azi, Centrul Cultural Mihai Eminescu), în prezența a câtorva zeci de iubitori de artă și cultură, proiectul publicistico-literar „Astralis”, inițial o editură, o propunere indrăzneață a jurnalistei și scriitoarei Camelia Pantazi Tudor, menit să suplinească o nevoie acută a comunității jurnaliștilor, a literaților, și chiar a altor categorii de creatori ce activau în domeniul public, aceea de constituire a unei identități profesionale și culturale distincte, o formă de reprezentativitate profesională, necesară și acută totodată. Instituțional, chiar și organizația noastră, UZPR, era atunci într-o perioadă de sedimentare a propriului parcurs idenditar, fiind chiar etapa când, prin strădania unor colegi și confrați inspirați și răzbătători, a obținut calitatea de Uniune de utilitate publică, deschizându-se calea pentru jurnaliștii care îndeplineau anumite condiții de vechime și de competență profesională să poată obține meritata indemnizație de creator. Pentru a respecta adevărul istoric, „Astralis” nu a fost nici prima, și nici unica grupare jurnalistico-literară bucureșteană, care s-a identificat ulterior cu mare familie a UZPR, dar meritul Cameliei Pantazi Tudor este acela că a intuit de timpuriu valoarea și potențialul Presei culturale, oferind publiciștilor care au susținut acest proiect cadrul formal de care aveau nevoie pentru a-și dezvolta potențialul, în raport cu oferta culturală a vremii. Au urmat Salonul Literar „Astralis” (2018), apoi Revista trimestrială de cultură „Astralis” (2019), obținerea egidei UZPR, în 2021, reînoită în 2024, pași importanți în consolidarea identității jurnalistice, și pentru susținerea scopului în care a fost inițiat acest proiect: acela de a deschide calea spre afirmarea în publicistică a cât mai multor jurnaliști și scriitori talentați, care au găsit în publicistica culturală o modalitate proprie de exprimare artistică, fără să renunțe la calitatea intrinsecă a actului creator. Iar anii au trecut. Azi, „Astralis” este o componentă importantă a Presei culturale, dintr-un florilegiu publicistic ce cuprinde nu mai puțin de 14 publicații, din țară și străinătate, și alte 8 site-uri culturale, ce alcătuiesc acest complex publicistic sui-generis din breasla noastră profesională, fiind chiar una dintre cele 3 redacții ce au constituit inițial colona vertebrală a Filialei noastre, înființată în 2020, iar Camelia Pantazi Tudor este, din 2024, vicepreședinte al Filialei, o recunoaștere a strădaniei din acești 10 ani și o garanție că proiectul va continua. La aniversarea, găzduită de Biblioteca Metropolitană, din 2 octombrie, a.c., au participat majoritatea jurnaliștilor și a scriitorilor care, cu 10 ani în urmă, au fost martorii debutului publicistic, dar și numeroși oameni de cultură care au ajuns, prin voia destinului și natura întâmplărilor, atașați de acest proiect. Desfășurată după modelul consacrat al unei „reuniuni de familie”, manifestarea a cuprins obișnuita prezentare a celui mai recent număr al Revistei „Astralis” (3/ 31/, an VIII), lansări de cărți, recitări, un moment teatral și multe, multe, evocări sentimental-emoționale. Au fost conferite diplome aniversare, medalii festive, care se acordă doar odată în carieră, s-au depănat amintiri și s-au transmis emoții.
- [Revista UZP nr. 43/2026. O oglindă a istoriei, evoluției și prezentului profesiei <autor>- de Roxana Istudor</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/revista-uzp-nr-43-2026-o-oglinda-a-istoriei-evolutiei-si-prezentului-profesiei-de-roxana-istudor/): Proaspăt ieșită din tipar, Revista UZP aduce și în numărul 43 din 2026 jurnalismul în prim-plan. Realizată integral de profesioniștii domeniului care fac parte din marea familie a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și, în același timp, pentru jurnaliști și breaslă, publicația vine cu o nouă ediție de colecție. Cu o grafică de excepție, cu o alură distinctă, cu spațialitatea tipică uneia dintre cele mai complexe profesii și cu un conținut de înaltă ținută profesională, Revista UZP are în prim-plan faptul că în România a fost adoptată legislația anti-SLAPP, menită să protejeze jurnaliștii de procesele abuzive, cu accent pe contribuția UZPR la acest demers legislativ așteptat de multă vreme de profesioniștii din țara noastră. Mai departe, publicația tratează teme extrem de importante și de actuale pentru breaslă și profesie, abordate de condeie care și-au edificat cariere notabile în jurnalism – „Jurnalismul contează. Profund și demonstrabil”, „O călătorie la Chișinău și Iași, printre jurnaliști care cred în puterea cuvântului”, „Jurnalism în ariile protejate”, „Presa tipărită în era volatilității digitale. O analiză a rigorii verificării”, „Lucrările Congresului Internațional de Istorie a Presei, ediția a XVIII-a”, „Dezinformarea, în dezbatere academică internațională la Suceava”, „Funcția morală a documentării”, „Jurnalismul așa cum este”, „Un gen publicistic ce renaște: reportajul cultural”, „Scriitori-jurnalişti ai Galaţilor de odinioară”, „Transmiterea informațiilor pe teritoriul României: de la începuturi la presa contemporană”, „Patriotismul în era dezinformării. Între atașament reflexiv și manipulare digitală” sau „Reflecții și perspective ale tinerilor - rolul presei în societatea contemporană” – sunt doar câteva dintre titlurile care alcătuiesc această ediție a Revistei UZP. La toate acestea se adaugă reflectarea activității Radio UZPR și Editurii UZP, reportaje, interviuri, evenimente de primă vizibilitate, toate demonstrând aria extrem de largă de teme pe care le abordează jurnaliștii UZPR. În același timp, publicația este o oglindă a istoriei profesiei, a evoluției sale și a prezentului care aduce atâtea alte noi provocări, în ansamblu a tuturor elementelor care leagă indisolubil informarea profesionistă de publicul căruia i se adresează și pe care îl deservește. Ca una dintre puținele publicații print din Europa care este formată din materiale ale jurnaliștilor și se referă la breaslă și la profesie, Revista UZP își menține neabătut standardul care să reflecte pe deplin vocația și marea încărcătură intelectuală pe care jurnaliștii profesioniști le pun în slujba societății.
- [Zilele Academice Clujene, sub semnul celor 160 de ani de la fondarea Academiei Române ](https://uzpr.ro/07/10/2026/zilele-academice-clujene-sub-semnul-celor-160-de-ani-de-la-fondarea-academiei-romane/): Academia Română celebrează, în acest an, 160 de ani de la fondare. Sunt un secol și șase decenii în care cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării și-a îndeplinit misiunea de a dezvolta știința și cultura românească și de a reuni, în jurul valorilor academice, personalități reprezentative ale vieții intelectuale din
- [„Mai e timp” să celebrăm viața <autor>- de Lorena Crintea</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/mai-e-timp-sa-celebram-viata-de-lorena-crintea/): • o serată despre fragilitate, speranță și puterea de a prețui fiecare zi . Uneori, o lansare de carte încetează să mai fie doar despre literatură. Cartea rămâne în centrul întâlnirii, dar paginile ei deschid un dialog mai profund: despre noi, despre oamenii care ne sunt aproape, despre încercările care ne schimbă și despre timpul căruia
- [Miracole din Valea miracolelor - sărbătoare de suflet, carte și poezie la Bozovici <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/miracole-din-valea-miracolelor-sarbatoare-de-suflet-carte-si-poezie-la-bozovici-de-constantin-vlaicu/): Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat haine de sărbătoare cu prilejul manifestării de la Muzeul „Almăjul – vatră strămoșească”. Întâlnirea, intitulată sugestiv „Miracole din Valea Miracolelor”, a reunit fii ai locului, cercetători, scriitori, jurnaliști, oameni de cultură și tineri din comunitate într-un arc peste timp dedicat credinței, memoriei istorice și cuvântului scris. Evenimentul a
- [Avanpremiera fuziunii stilistice <br>a folk-rockului modern <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/avanpremiera-fuziunii-stilistice-a-folk-rockului-modern-de-remus-b-mineata/): Peisajul muzicii autohtone de autor traversează permanent linii de falie adânci, lăsând la suprafață fie o resemnare lirică strânsă în jurul chitarelor cu corzi de nailon, fie o explozie electrică ce refuză compromisul. Când aceste două extreme vor ajunge să colaboreze sub forma unui recital de nișă, discursul va înceta să mai fie doar divertisment
- [SNSPA a lansat Centrul interdisciplinar de cercetare și politici publice privind adicțiile în rândul tinerilor](https://uzpr.ro/07/10/2026/snspa-a-lansat-centrul-interdisciplinar-de-cercetare-si-politici-publice-privind-adictiile-in-randul-tinerilor/): Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a lansat Centrul interdisciplinar de cercetare și politici publice privind adicțiile în rândul tinerilor, o nouă structură academică interdisciplinară, dedicată studierii acestui fenomen și fundamentării unor politici publice eficiente în domeniul prevenției, intervenției și reintegrării sociale. Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți ai mediului academic, ai instituțiilor
- [Festivalul Internațional Literar <br>„Tărâmul metaforelor”, de la Vaslui <autor>- de Ion Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/festivalul-international-literar-taramul-metaforelor-de-la-vaslui-de-ion-nalbitoru/): În perioada 25-26 septembrie 2026 s-a desfășurat, în municipiul Vaslui, prima ediție a Festivalului Internațional Literar „Tărâmul Metaforelor”, inițiat și organizat de doamna Viorica Cîmpeanu-Laurent, din Franța, originară din Bârlad. Mai întâi a fost un vis care pentru a prinde viață a fost nevoie de multă trudă din partea doamnei Viorica, președinta Asociației „Le vent
- [Nepal. Investițiile în educație dau rezultate de top mondial <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/nepal-investitiile-in-educatie-dau-rezultate-de-top-mondial-de-emilian-m-dobrescu/): Creștere demografică Nepalul a cunoscut numeroase schimbări politice din 1950 încoace, inclusiv schimbări de regim, structuri de guvernare și constituții. După revoluția din 2007 și încheierea domniei regelui Rana, Nepalul a înregistrat o creștere a infrastructurii educaționale a țării decât ultimii 30-40 de ani la un loc. În anii Panchayat, în ciuda unei anumite cenzuri,
- [„Euvenire” – o sărbătoare a poeziei, a luminii și a devenirii <autor>- de Silvia Hodaș</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/euvenire-o-sarbatoare-a-poeziei-a-luminii-si-a-devenirii-de-silvia-hodas/): 3 octombrie 2026. Zi rece de toamnă, cu un soare care abia-abia își mai aruncă stingher razele peste orașul celor Șapte coline. Dar undeva, mai bine zis la Casa Cărții din Iași, s-a pregătit un eveniment menit să răspândească raze de căldură peste tot. Într-o atmosferă caldă și primitoare, a avut loc o lansare de
- [World of Digital: când lumea online se întâlnește în <br>lumea reală <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/world-of-digital-cand-lumea-online-se-intalneste-in-lumea-reala-de-marius-herscu/): Pe 24 septembrie, comunitatea digitală din România a avut parte de o seară în care networkingul, businessul și socializarea s-au întâlnit într-un decor spectaculos, la Grădina CARO – Dumbrava Minunată. Creatori de conținut, antreprenori, oameni din media, marketing și PR, reprezentanți ai agențiilor și ai brandurilor s-au reunit la World of Digital, un eveniment construit
- [Nae Alexandru: povestea <br>unui artist care face inima României să zâmbească <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/nae-alexandru-povestea-unui-artist-care-face-inima-romaniei-sa-zambeasca-interviu-de-claudia-motea/): În lumea teatrului sunt oameni care par să fi fost dăruiți cu o lumină interioară aparte, o lumină care se vede în fiecare gest, în fiecare privire și în fiecare respirație de pe scenă. Nae Alexandru este unul dintre acești artiști rari, pentru care comedia nu este doar meserie, ci fel de a fi, fel
- [Scriitorul Dragomir Costineanu <br>și-a lansat al patrulea roman <br>la Târgu Jiu <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/scriitorul-dragomir-costineanu-si-a-lansat-al-patrulea-roman-la-targu-jiu-de-gigi-buse/): Muzeul de Artă din Târgu Jiu, a găzduit sâmbătă, 3 octombrie 2026, începând cu ora 12:30, lansarea celui de-al doilea volum al romanului „Trenul vieții, Trenul morții“, al scriitorului Dragomir Costineanu, fost profesor de limba franceză la Liceul nr. 4 din Târgu Jiu, în anii '70. . Autorul a venit la muzeu însoțit de trei invitați speciali:
- [Muzica ne unește, educația <br>ne apropie – povestea MADE <autor>- de Maria Drăguța Ecaterina</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/muzica-ne-uneste-educatia-ne-apropie-povestea-made-de-maria-draguta-ecaterina/): Într-o școală sau grădiniță, muzica poate începe cu un cântec, cu un ritm bătut în palme sau cu o simplă mișcare. Dar ceea ce se întâmplă mai departe poate însemna mult mai mult decât o activitate artistică. Un copil învață să asculte, un altul își găsește curajul de a se exprima, un grup descoperă cooperarea,
- [Sunt pepenii verzi din România pregătiți pentru un viitor <br>fără semințe? <autor>- de Hüseyin Padem</autor>](https://uzpr.ro/07/10/2026/sunt-pepenii-verzi-din-romania-pregatiti-pentru-un-viitor-fara-seminte-de-huseyin-padem/): Pepenele verde este unul dintre cele mai consumate fructe ale verii și, datorită cultivării și ameliorării desfășurate de-a lungul multor ani în diferite regiuni, a dobândit o bogată diversitate genetică. În ultimii ani, interesul consumatorilor pentru pepenii verzi fără semințe a crescut rapid în Europa și în Statele Unite ale Americii, determinând apariția unor noi
- [Editura UZP, prezență de marcă <br>la Salonul Anual de Carte din Slobozia - lansări de excepție <br>pe 15 octombrie 2026 <autor>- de Teodora Marin</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/editura-uzp-prezenta-de-marca-la-salonul-anual-de-carte-din-slobozia-lansari-de-exceptie-pe-15-octombrie-2026-de-teodora-marin/): În cadrul celei de-a XXXV-a ediții a Salonului Anual de Carte – eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița – ziua de joi, 15 octombrie 2026, va fi dedicată publicisticii de înaltă ținută și dialogului academic.
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/07/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-758/): Ioan Adomnicăi, Veronica Balaj, Ioan Degău, Cătălina Filip-Nicolescu, Elena Flora, Ionela Gavril, Verner Kremm, Constanța Lăzărescu, Christina Meiță, Cornel Poenar, Corneliu Popa, Valentin Radu, Carmen Vrabete.
- [Revista UZP - Nr. 34 / 2024](https://uzpr.ro/03/10/2026/revista-uzp-nr-34-2024/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [„Women in Security” – o seară remarcabilă de film, leadership și cultură la Sala Dalles, organizată de UZPR <autor>- de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/women-in-security-o-seara-remarcabila-de-film-leadership-si-cultura-la-sala-dalles-organizata-de-uzpr-de-alina-gaman/): Joi, 1 octombrie 2026, Sala Dalles din București a găzduit o ediție de mare succes a evenimentului „Women in Security”, o seară dedicată rezilienței, curajului, artei și conexiunilor transatlantice. Publicul a umplut sala, iar atmosfera a fost una de emoție, noblețe și dialog autentic. Seara a fost deschisă solemn cu Imnul Național al României, interpretat de tenorul Paul Celmare, solist al Operei Naționale București. După acest moment de profundă încărcătură simbolică și prezentarea cadrului introductiv, programul a continuat cu colecția „Pasărea Măiastră”, creația artistei Beatrice Lianda Dinu, o reinterpretare modernă și luminoasă a mitului românesc, care a adus pe scenă culoare, grație și identitate. A urmat prezentarea documentarului „Women in Security”, realizat de Richard Ticho și Yvette Freeman, în cadrul unui proiect inițiat de Julia Costin, Co‑fondatoare Cyber Qubits și Consul Onorific al României în Colorado. Julia Costin a împărtășit publicului perspectiva sa asupra colaborării dintre România și Statele Unite, subliniind rolul esențial al leadershipului feminin în spațiul digital contemporan. Cineastul Cristian Radu Nema a vorbit despre artă și reziliență în era tehnologiei, iar Bianca Beatrice Michi, cercetător în filosofie, scenarist și producător de film, a introdus documentarul, oferind contextul conceptual și cultural al proiectului. Dimensiunea umană a bunăstării în era digitală a fost prezentată de D. Elena Borza, psiholog clinician specialist și cercetător în știința bunăstării umane, creator al ElBo Method, care a adus în discuție echilibrul interior și sănătatea emoțională într‑o lume aflată în continuă schimbare. Un moment central al serii l‑a constituit panelul de discuții, moderat de Julia Costin, reunind voci din domeniul securității, cercetării, culturii și artelor. Dialogul a fost unul viu și profund, punând în lumină rolul femeilor în societatea contemporană și importanța colaborării intergeneraționale. Programul artistic a continuat cu momentul dramatic „Brâncușina”, susținut de Claudia Motea, un scurt fragment adaptat din „Brâncuși, dragostea mea!”, care a adus pe scenă sensibilitatea și misterul universului brâncușian, emoționând publicul prin intensitatea și finețea interpretării. Eleganța serii a fost amplificată de colecția „Regina Maria”, semnată de Mioara Iofciulescu, o creație inspirată de noblețea, feminitatea și forța morală a suveranei. Colecția a adus pe scenă ținute care îmbină rafinamentul epocii cu o interpretare contemporană a regalității românești, fiecare piesă evocând demnitatea, curajul și eleganța Reginei Maria. Publicul a primit colecția cu emoție și admirație, aceasta devenind unul dintre momentele definitorii ale serii. Un moment de mare impact l‑a constituit anunțarea proiectului special alb‑negru „Portraits of Women Safeguarding the Digital World”, inițiat de Julia Costin și realizat împreună cu artistul fotograf Pavel‑Mihail Ancău, un profesionist cu un ochi profund pentru expresia feminină și simbolistica luminii. Fotografiile sale surprind cu finețe forța interioară, demnitatea și delicatețea femeilor care protejează și modelează spațiul digital global, transformând proiectul într‑un omagiu vizual de mare sensibilitate și putere.
- [Traiectoria descendentă a deficitului bugetar salvează ratingul României <autor>- de Alexandru Tamba</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/traiectoria-descedenta-a-deficitului-bugetar-salveaza-ratingul-romaniei-de-alexandru-tamba/): Deocamdată.... S&P a venit, a văzut, a plecat.... Și? Ce facem de aici încolo? Ce se întâmplă cu economia? Ce se va întâmpla în 2027 cu legea salarizării bugetarilor, cea care ar aduce o majorare a cheltuielilor cu 12 miliarde de lei, dar care este contestată de sindicatele din toate domeniile de activitate!? Păi dacă
- [Seniorii și lecțiile de viață oferite zi de zi <autor>- de Dorina Măgărin </autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/seniorii-si-lectiile-de-viata-oferite-zi-de-zi-de-dorina-magarin/): Pe data de 1 octombrie 2026 seniorii din cele trei cămine pentru persoane vârstnice din structura DGASPC Timiș s-au bucurat de vizitele copiilor și ale ansamblurilor artistice care au dorit să le facă o surpriză, au cântat, s-au prins în hore, au desenat, au servit tort și au primit flori, cu ocazia Zilei Internaționale a
- [„Cuvântul din lumină”<br> – o incursiune literară <br>în opera scriitorului <br>Ion Popescu-Brădiceni <autor>- de Ana Ionele</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/cuvantul-din-lumina-o-incursiune-literara-in-opera-scriitorului-ion-popescu-bradiceni-de-ana-ionele/): Apărut recent la Editura PIM, volumul „Cuvântul din lumină”, al cărui autor este conf. univ. dr. Mircea Tutunaru, se înscrie în categoria acelor demersuri critice care nu urmăresc doar inventarierea unei opere, ci încearcă să-i restituie acesteia locul firesc în conștiința literară. Cartea propune o incursiune atentă și argumentată în universul creator al lui Ion
- [S-a deschis sesiunea toamnă-iarnă a Salonului Cultural „Armonii de toamnă” <br>al CARP Galați <autor>- de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/s-a-deschis-sesiunea-toamna-iarna-a-salonului-cultural-armonii-de-toamna-al-carp-galati-de-mioara-baciu/): Miercuri, 23 septembrie, la ora 11:00, a avut loc o triplă lansare de carte la Salonul cultural „Armonii de toamnă” al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galați, care marchează, de altfel, deschiderea sesiunii de toamnă-iarnă a Salonului. Evenimentul s-a desfășurat în sala bibliotecii, din strada Domnească, nr. 53. Scriitorul Sebastian Golomoz și-a prezentat volumul
- [În căutarea omului din spatele actorului. Cronică teatrală la „Cântecul de lebădă”, <br>după A.P. Cehov <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/in-cautarea-omului-din-spatele-actorului-cronica-teatrala-la-cantecul-de-lebada-dupa-a-p-cehov-de-cristian-ovidiu-dinica/): Există spectacole care impresionează prin amploare și spectacole care emoționează prin adevăr. Montarea piesei Cântecul de lebădă de la Teatrul „Ariel” din Râmnicu Vâlcea le reunește pe amândouă. În viziunea regizorală a lui Vlad Popescu, textul lui Cehov devine mai mult decât povestea unui actor ajuns la capătul drumului. El se transformă într-o reflecție profundă
- [Tânguitul de bucium <br>vs. progresul științific și controlul imperativelor morale <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/tanguitul-de-bucium-vs-progresul-stiintific-si-controlul-imperativelor-morale-de-remus-b-mineata/): Volumul de debut în poezie „Icoane mușatine”, semnat de Constantin Traciuc și apărut în anul 2024 la editura PapiruS Media din Roman în cadrul colecției tematice „2024 - Anul Mama Victoria! - Poesis-Debut”, beneficiază de o solidă girare critică prin prefețele semnate de scriitorul și poetul Emilian Marcu (membru al Uniunii Scriitorilor din România și
- [Omul de cultură, „doctor fără de arginți” <br>Vasile Voiculescu, omagiat la Buzău <autor>- de Elena Căpățînă</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/omul-de-cultura-doctor-fara-de-arginti-vasile-voiculescu-omagiat-la-buzau-de-elena-capatina/): În fiecare an, în luna octombrie, Vasile Voiculescu este omagiat la Buzău și la Casa Memorială din localitatea Pârscov. Poet, prozator, dramaturg, considerat o figură marcantă a literaturii române interbelice și postbelice, Vasile Voiculescu a fost și realizator de emisiuni la radio dedicate, mai ales, oamenilor de la sate, dar și un „doctor fără de
- [Femei de succes <br>sub semnul excelenței <autor>- de Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/femei-de-succes-sub-semnul-excelentei-de-ioan-vlad-si-georgeta-ileana-cizmas/): Sala de protocol a cunoscutei Asociații CARP „Speranța” din orașul de pe Cerna - Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel) a devenit în data de 1 octombrie - Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, locul în care s-a desfășurat o inedită activitate sub genericul „Femei de succes sub semnul excelenței”. Au fost momente cu adânci trăiri
- [Emiratele Arabe Unite <br>se adaptează noului <br>context geopolitic <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/emiratele-arabe-unite-se-adapteaza-noului-context-geopolitic-de-emilian-m-dobrescu/): Decizia de a ieși din OPEC Decizia Emiratelor Arabe Unite (EAU) de a ieşi din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii (OPEC+) nu a fost îndreptată împotriva nimănui, ci, este menită să servească intereselor naţionale, a afirmat Sultan Al Jaber, directorul general al companiei petroliere de
- [„Literatura începe acolo unde realitatea nu mai are toate răspunsurile”. Interviu cu scriitorul Cosmin Leucuța <autor>- de Vali Șerban</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/literatura-incepe-acolo-unde-realitatea-nu-mai-are-toate-raspunsurile-interviu-cu-scriitorul-cosmin-leucuta-de-vali-serban/): Cosmin Leucuța s-a născut în data de 3 octombrie 1986, la Arad. A început să scrie povești la vârsta de 14 ani. La 23 de ani a scris bildungsromanul Laptele negru al mamei, câștigător al primului concurs de debut organizat de Editura Adenium în 2013. În 2017, a publicat volumul de proză scurtă Numele altora. A primit de două
- [FNT36: educație prin teatru, în cadrul modulului FNT Educațional <autor>- de Silvana Cojocărașu</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/fnt36-educatie-prin-teatru-in-cadrul-modulului-fnt-educational-de-silvana-cojocarasu/): Festivalul Național de Teatru se apropie: a 36-a ediție va avea loc la București, între 16 și 25 octombrie 2026. FNT este un proiect cultural strategic produs de UNITER – Uniunea Teatrală din România și finanțat de Ministerul Culturii, coprodus de Primăria Municipiului București prin ARCUB, având drept partener Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București
- [California a devenit, pentru o zi, România: aproape 9.000 de oameni au celebrat tradiția, arta și spiritul românesc la Roseville <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/california-a-devenit-pentru-o-zi-romania-aproape-9-000-de-oameni-au-celebrat-traditia-arta-si-spiritul-romanesc-la-roseville-de-claudia-motea/): Pe 26 septembrie 2026, centrul orașului Roseville, din zona metropolitană Sacramento, s-a transformat într-un veritabil colț de Românie, odată cu desfășurarea celei de-a XXI-a ediții a Festivalului Românesc „Constantin Brâncuși – Tradiție, Artă și Spirit Românesc”. Aproape 9.000 de participanți – români, americani, moldoveni și oameni din diverse comunități – au celebrat cultura românească într-unul
- [În ceruri, printre serafimi <autor>- de Valeriu Ioan</autor>](https://uzpr.ro/06/10/2026/in-ceruri-printre-serafimi-de-valeriu-ioan/): A vorbi despre boală, suferință și moarte reprezintă și acum cea mai mare provocare a lumii contemporane. Dincolo de tehnologia avansată și de confortul cotidian în care ne-am obișnuit să trăim, pentru care muncim de dimineață până seara, gândul unei plecări iminente spre o realitate veșnică, necunoscută, ne trasează dungi de groază pe suflet. Până
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/06/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-757/): .Ştefan Borcea, Ion Diaconu, Gabriel Dragnea, Cristian Galan, Mirela Ianuș, Mariea Lind, Ligia Mihăiescu.
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/05/10/2026/imagini-de-colectie-102/): Teodora Marin Filiala Sector 1 București
- [ECOTIC deschide înscrierile în programul național „Școala Ecoterrienilor”](https://uzpr.ro/23/09/2026/ecotic-deschide-inscrierile-in-programul-national-scoala-ecoterrienilor/): ECOTIC anunță deschiderea înscrierilor pentru o nouă ediție a programului național de educație ecologică „Școala Ecoterrienilor”, începând cu 21 septembrie 2026. Spre deosebire de edițiile anterioare, când înscrierea era permisă doar într-un interval fix, începând cu acest an, școlile se pot înscrie oricând, pe tot parcursul anului, fără termen limită. Programul se adresează elevilor și
- [California are o nouă lege <br>pentru susținerea financiară și consolidarea jurnalismului local](https://uzpr.ro/05/10/2026/california-are-o-noua-lege-pentru-sustinerea-financiara-si-consolidarea-jurnalismului-local/): Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a promulgat o lege menită să consolideze jurnalismul local și să sprijine reporterii care îi trag la răspundere pe cei aflați la putere, instituind un nou mecanism de finanțare pentru a ajuta organizațiile de știri locale eligibile să angajeze și să păstreze jurnaliști care lucrează în California. „Prin promulgarea acestei legi,
- [Dezinformare prin manipularea surselor informației <autor>- de Ionel Muntean</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/dezinformare-prin-manipularea-surselor-informatiei-de-ionel-muntean/): Un raport Anthropic din septembrie 2026 arată cum a intrat inteligența artificială în redacțiile unor instituții media rusești de stat. Cazul Sputnik Moldova, construit și pe știri românești, privește direct presa din România. În jurnalism, o informație devine credibilă atunci când mai multe surse independente o confirmă. Dar ce se întâmplă când tocmai această confirmare
- [Podcastul, o putere <br>în lumea comunicării <autor>- de Roxana Istudor</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/podcastul-o-putere-in-lumea-comunicarii-de-roxana-istudor/): 30 septembrie este Ziua Internațională a Podcastului, un fenomen care continuă să se extindă chiar și după mai bine de două decenii de când a apărut. Există podcasturi de mare succes, care au găsit formula de a se autosusține și spre care publicul vine în număr tot mai mare. Tabloul general al acestui membru al marii familii a presei contemporane arată că podcastul a devenit o putere în lumea comunicării din era digitală, că înregistrează o revoluție permanentă și că este unul dintre segmentele media în care nu este loc decât pentru dinamism, conținut de interes și adaptare continuă la evul în schimbare. Ziua Internațională a Podcastului este sărbătorită în toată lumea pe 30 septembrie și reprezintă o celebrare la nivel mondial a puterii podcasturilor. Această sărbătoare le oferă tuturor celor implicați în această parte a industriei media o ocazie excelentă de a intra în legătură cu alți creatori de podcasturi, ascultători, pasionați și lideri din industria de profil. La puțin peste două decenii de la apariția termenului „podcasting”, acest mediu trece printr-o adevărată revoluție. Podcasturile audio sunt transformate în formate video, emisiunile de tip discuție („chat shows”) merg în pas cu seriile narative tradiționale, iar modelele de afaceri se schimbă, unele emisiuni fiind acum disponibile contra cost (în spatele unor sisteme de plată). În același timp, diverse platforme terțe pun tot mai mult accent pe podcasturile video și audio, introducând noi funcționalități ale produselor media. Un raport al reuters Institute analizează percepția publicului din SUA, Marea Britanie și Norvegia față de aceste schimbări și modul în care editorii de știri (New York Times, The Guardian, The Economist, Financial Times, The Times, Sunday Times, Schibsted, Bonnier, Die Zeit, Der Spiegel, Politiken, The Observer) reacționează. Iar concluziile arată că în ultimul an, editorii și-au orientat rapid eforturile în domeniul podcastingului către formatul video, în principal ca răspuns la schimbările de strategie ale platformelor, precum și la vizibilitatea sporită de care beneficiază conținutul video. Unii editori au decis să creeze versiuni multimodale pentru toate emisiunile lor; alții adoptă o abordare mai pragmatică: transformă formatele de tip discuție în conținut video, dar păstrează emisiunile narative și de investigație exclusiv în format audio, considerând că acestea își mențin valoarea pe termen lung. De asemenea, se înregistrează o suprapunere semnificativă între publicul podcasturilor video și cel al celor audio, sugerând că aceleași persoane le accesează în contexte diferite. Dar formatele video atrag și segmente de public complet noi, cu așteptări diferite.
- [Simpozionul „Jean Bărbulescu – personalitate a presei din Oltenia în perioada interbelică”. <br>O întâlnire cu memoria presei, organizată de Filiala UZPR <br>Gorj-Mehedinți <autor>- de Marian Gherghinescu</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/simpozionul-jean-barbulescu-personalitate-a-presei-din-oltenia-in-perioada-interbelica-o-intalnire-cu-memoria-presei-organizata-de-filiala-uzpr-gorj-mehedinti-de-marian/): Marți, 29 septembrie 2026, am avut bucuria de a participa la simpozionul „Jean Bărbulescu – personalitate a presei din Oltenia în perioada interbelică”, o întâlnire organizată la Târgu Jiu, de către UZPR, Filiala Gorj-Mehedinți „Jean Bărbulescu”, în parteneriat cu Arhivele Statului, Filiala Gorj și Cotidianul ,,Gorjeanul”, care, dincolo de valoarea sa documentară, mi-a oferit prilejul unei reflecții asupra rostului presei și asupra responsabilității celui care alege să scrie. Pentru mine, asemenea întâlniri au o semnificație aparte. În spatele documentelor, al paginilor îngălbenite de timp și al numelor care au făcut istorie se află oameni care au înțeles că „un cuvânt așezat la locul potrivit poate deveni mărturie pentru o întreagă epocă”. Am privit presa de altădată nu doar ca pe un capitol de istorie, ci ca pe o formă de memorie vie. Jean Bărbulescu și „Gorjanul” său ne reamintesc că jurnalismul poate însemna mai mult decât transmiterea unei informații: poate păstra identitatea unei comunități, poate apăra memoria unui loc și poate așeza prezentul în dialog cu generațiile care l-au precedat. M-am bucurat, totodată, să întâlnesc oameni pentru care istoria, cultura și presa nu sunt domenii separate, ci fire ale aceleiași țesături. Iar faptul că această întâlnire a avut loc chiar în spațiul legat de istoria ziarului „Gorjanul” a adăugat o emoție aparte momentului. Am plecat de la Târgu Jiu cu sentimentul că memoria nu trebuie doar conservată, ci și înțeleasă, continuată și transmisă, iar uneori, pentru a privi mai limpede spre ceea ce avem de scris mâine, este nevoie să ne întoarcem, pentru o clipă, la paginile de ieri.
- [Simpozionul „Jean Bărbulescu, personalitate marcantă a presei din Oltenia, în perioada interbelică”, desfășurat la Târgu Jiu <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/simpozionul-jean-barbulescu-personalitate-marcanta-a-presei-din-oltenia-in-perioada-interbelica-desfasurat-la-targu-jiu-de-gigi-buse/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți, alături de Cotidianul „Gorjeanul” și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, au organizat marți, 29 septembrie 2026, la Târgu Jiu, la fostul sediul al Cotidianului „Gorjeanul”, de la ora 14:30, simpozionul cu tema „Jean Bărbulescu, personalitate a presei din Oltenia, în perioada interbelică”. În curtea fostului sediu al cotidianului „Gorjeanul”, în după-amiaza zilei de vineri, 29 septembrie 2026, s-au adunat jurnaliștii Filialei „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți pentru a-și omagia patronul spiritual printr-un simpozion intitulat „Jean Bărbulescu, personalitate marcantă a presei din Oltenia, în perioada interbelică”. Acestora li s-a alăturat o echipă de oameni inimoși de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj (Paula-Cristina Vasiloiu-șef serviciu, și inspectorii Daniel Cismașu, Cristian Grecoiu și Ion Hobeanu), Dragoș Ionică, directorul ziarului „Gorjeanul”, istoricul Gheorghe Nichifor și fostul său elev Dumitru Valentin Pătrașcu, muzeograf la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Simpozionul a fost onorat de prezența unor personalități din viața cultural-artistică și din media locală și națională: Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” din Timișoara a UZPR, inspectorul școlar general, profesor Marian Staicu, Ionel Scăunașu, director adjunct la „Gorjeanul”, Denisa Șuță, manager al Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Ionuț Viorel Bordeiași, manager la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj împreună cu Daniela Petruța Gapșea, inspector de cultură, Ionuț Luis Popa, director executiv la ADIS Gorj etc. Eugen Măruță, președintele Filialei „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți și moderatorul acestui simpozion, a prezentat invitații și tematica simpozionului, mulțumindu-i lui Dragoș Ionică de găzduire și tuturor participanților pentru prezență. A punctat în mare personalitatea lui Jean Bărbulescu și importanța ziarului „Gorjeanul” pentru județul Gorj, dar și pentru România. El a fost distribuit în toată țara, dar și peste hotare, ajungând și în America. De aceea, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a început o serie de demersuri pentru a-l pune în valoare pe cel care l-am ales să ne fie „patron spiritual”, pentru că Jean Bărbulescu nu a fost doar un întreprinzător, un antreprenor, un proprietar. El a reușit să facă ziarul „Gorjeanul”, al cărui prim număr a fost publicat la 15 martie 1924, și a scris în paginile acestuia foarte mult, prezentând lucruri reale și analize temeinice în legătură cu viața politică, socială și economică a Gorjului și a României.
- [GALA UNESCO 70 – ROMÂNIA: șapte decenii de cooperare celebrate prin cultură, educație, știință și patrimoniu](https://uzpr.ro/01/10/2026/gala-unesco-70-romania-sapte-decenii-de-cooperare-celebrate-prin-cultura-educatie-stiinta-si-patrimoniu/): Șapte decenii de cooperare între România și UNESCO au fost celebrate luni, 28 septembrie, la Opera Națională București, în cadrul GALEI UNESCO 70 – ROMÂNIA, eveniment organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Gala a reprezentat momentul central al programului aniversar „UNESCO 70 România – Celebrăm trecutul, construim împreună viitorul” și a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului diplomatic, academic și cultural, personalități ale vieții publice, membri ai comunității UNESCO din România și parteneri ai Comisiei Naționale. Prin muzică, film, artă contemporană, expoziții și momente dedicate educației, științei și patrimoniului, evenimentul a celebrat parcursul României în UNESCO și a reliefat tematicile care stau la baza misiunii organizației: educația, cultura, știința, dialogul și cooperarea pentru pace. Momentul aniversar a reprezentat atât un prilej de trecere în revistă a contribuției României în cooperarea multilaterală găzduită de UNESCO, cât și o oportunitate de reafirmare a valorilor organizației. „În iulie 1956, România devenea stat membru al UNESCO. Șaptezeci de ani mai târziu, ne reunim nu doar pentru a marca o dată din calendar, ci pentru a celebra o alegere care s-a dovedit durabilă: aceea de a crede că pacea se construiește în mințile oamenilor, prin educație, știință, cultură și comunicare. Aniversăm aceste șapte decenii cu o prezență românească tot mai puternică în UNESCO și o facem într-o perioadă în care cooperarea multilaterală este pusă la încercare. Tocmai de aceea contează să îi reafirmăm valorile, împreună, în acest an aniversar”, a subliniat Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Mesajele oficiale transmise în cadrul Galei au subliniat importanța UNESCO ca spațiu de cooperare și dialog, precum și contribuția României la agenda organizației. Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, a fost transmis în cadrul Galei de Valentin-Sorin Costreie, Consilier Prezidențial – Departamentul Educație și Cercetare. Președintele României a evidențiat perspectiva pentru următoarea etapă a cooperării României cu UNESCO: „Dincolo de prestigiul siturilor și tradițiilor noastre recunoscute la nivel internațional, UNESCO înseamnă, înainte de toate, responsabilitate. Înseamnă asumarea unor acțiuni concrete. Vorbim despre datoria de a le oferi tinerilor un sistem educațional care să-i pregătească pentru o lume în schimbare. Vorbim despre protejarea patrimoniului în fața schimbărilor climatice și a crizelor actuale, despre curajul de a investi mai mult în știință și cunoaștere și despre apărarea, fără compromisuri, a diversității culturale și a libertății de exprimare. De aceea, cei 70 de ani de cooperare nu reprezintă un simplu moment de bilanț, ci un punct de plecare pentru o nouă etapă”.
- [Iulian Stroia: „Informația este vitală în societate, iar presa o oferă” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/iulian-stroia-informatia-este-vitala-in-societate-iar-presa-o-ofera-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Când și unde ai debutat ca jurnalist? IULIAN STROIA: Cred că era în anul 2006. Fratele meu, Tiberiu Stroia, lucra la cotidianul „Cuvântul liber” și astfel am început, într-o oarecare măsură, să mă intersectez cu cei care profesau în această branșă. Într-o zi, Tibi mi-a spus că trebuie să meargă la Brănișca pentru a scrie un interviu despre un tânăr care picta foarte frumos și care din păcate se afla imobilizat într-un scaun cu rotile. L-am rugat să mă ia și pe mine și a acceptat. Pe drum mi-a explicat în ce constă un interviu, ce trebuie să scoți în evidență și modul în care trebuie abordată discuția cu interlocutorul. Am asistat la discuția cu tânărul respectiv iar la final am pus și eu câteva întrebări. Când am ajuns acasă m-am pus la calculator și am redactat interviul, după care l-am trimis fratelui meu. A fost surprins și mi-a spus că i-a plăcut modul în care l-am scris. A fost scânteia care mi-a dat speranța că aș putea lucra și eu în această branșă. Am bifat prima colaborare la un săptămânal unde redactor șef era Hannelore Petrovai. Pot să spun că am avut noroc. Hannelore era un jurnalist cu foarte multă experiență și m-a ghidat în tainele acestei meserii cu multă răbdare și înțelegere. I.V.: Care sunt publicațiile la care ai lucrat sau colaborat, în decursul anilor? I.S.: După colaborarea cu Hannelore am lucrat la cotidianul „Hunedoara Expres”. Redactor șef era fratele meu. A fost o experiență intensă, munca la un ziar cotidian față de cea la un săptămânal fiind mult mai complexă și mai solicitantă. Acomodarea n-a fost deloc ușoară, se lucra într-un ritm alert, apăreau situații sau evenimente pe tot parcursul zilei. Plecai pe teren, veneai în redacție și aveai un timp stabilit în care trebuia să predai materialul. A fost greu, dar pot spune că și satisfacția a fost pe măsură. Am colaborat și cu un săptămânal economic, după care am lucrat la cotidianul „Servus Hunedoara”. În paralel, colaboram cu televiziunea locală UNU TV, fiind invitat în cadrul unor emisiuni de dezbateri. Director era Sorin Istrate, un moderator cu foarte multă experiență. După aproximativ un an, considerând probabil că sunt pregătit, Sorin a decis să-mi acorde spațiu de emisie unde am realizat o emisiune cu teme în zona economică. După această experiență am avut colaborări cu posturile de televiziune locală: INFO HD, Antena 1 Deva, Antena 3 Deva CNN, iar în prezent colaborez cu Hunedoara 1 TV.
- [Regine neîncoronate și parfum de santal: o seară victoriană la Palatul Primăverii <autor>- de Dana Popescu</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/regine-neincoronate-si-parfum-de-santal-o-seara-victoriana-la-palatul-primaverii-de-dana-popescu/): Ce se întâmplă atunci când o femeie – de trei ori FEMEIE – își pune în gând să așeze în lumina reflectoarelor 11 dintre cele mai merituoase românce ale tuturor timpurilor? Victoria Marinescu, jurnalistă, realizatoare TV a emisiunii „3F – Femeie, Farmec, Finanțe” și scriitoare, cu o activitate impresionantă dedicată promovării culturii, feminității și personalităților feminine care au marcat istoria României, autoare a volumului „Arta succesului feminin”, și-a propus să creeze un album cu valoare de zestre națională. Volumul „Reginele neîncoronate ale României” este o lucrare unică, o „reverență” pe care o face autoarea în fața a 11 doamne remarcabile, care și-au pus amprenta asupra destinului acestei țări. Ambițioasă din fire, meticuloasă, pasionată și feministă până în măduva oaselor, Victoria a dedicat 2 ani din viață unui proiect admirabil, menit să îmbogățească patrimoniul cultural național.
- [„Răsunetul cultural”, <br>nr. 10 (162), octombrie 2026. Cartea unei biserici <autor>- de Elena M. Cîmpan</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/rasunetul-cultural-nr-10-162-octombrie-2026-cartea-unei-biserici-de-elena-m-cimpan/): Tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu un Cuvânt înainte de Pr. Ioan Marius Pintican, Protopop al Protopopiatului Ortodox Bistrița, cartea „Biserica Ortodoxă Sfinții Trei Ierarhi din Bistrița”, repere monografice, scrisă de Mircea Gelu Buta și Maxim (Iuliu-Marius) Morariu și apărută la Editura „Renașterea”
- [Zoltán Kovács la 70 de ani. „Tinerețe… <br>cu bătrânețe”, o viață de jurnalism <autor>- de Mariana Cernicova-Bucă</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/zoltan-kovacs-la-70-de-ani-tinerete-cu-batranete-o-viata-de-jurnalism-de-mariana-cernicova-buca/): Jurnalistul Zoltán Kovács, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, și-a lansat volumul „Tinerețe… cu bătrânețe” pe 29 septembrie a.c, în Sala Multifuncțională a Palatului Administrativ Timiș, într-un moment cu dublă semnificație: apariția cărții coincide cu împlinirea vârstei de 70 de ani a autorului. Volumul, apărut la editura Mirton, reunește peste 130 de interviuri publicate de Zoltán Kovács de-a lungul a patru decenii în „Szabad Szó”, „Munkásélet”, „Drapelul roșu”, „Új Élet” și „Agenda”. Printre interlocutorii săi se numără oameni simpli și meșteșugari, sportivi și artiști, directori de instituții, primari și prefecți, dar și președinți ai României, prim-miniștri, miniștri și diplomați străini. Citite laolaltă, interviurile alcătuiesc o adevărată cronică a Timișoarei și a județului Timiș, de la grijile cotidiene ale anilor '80 până la transformările de după 1989. Le leagă stilul inconfundabil al autorului: politețea desăvârșită, interesul autentic pentru om și distanța față de disputa politică. Aceleași principii au stat la baza săptămânalului „Agenda”, fondat de Zoltán Kovács la 11 februarie 1990. Sub conducerea sa, publicația a devenit un reper al presei timișorene, cu un tiraj de peste 100.000 de exemplare pe număr. Cartea se încheie cu un „Epilog” în care rolurile se inversează: opt interviuri realizate de jurnaliști cu autorul. Din ele se conturează portretul unui om al cetății - jurnalist, fondator și conducător de trust de presă, inițiator al Fundației internaționale „Zoltán Kovács”, rotarian și autor de carte. Volumul se alătură lucrărilor sale anterioare, „Calendar timișorean” și „Comunismul și cioburile sale”. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România îi urează colegului Zoltán Kovács „La mulți ani!” și succes în viitoarele proiecte editoriale! Foto: Constantin Duma
- [Raport al Amnesty International: autoritățile marocane gestionează un sistem de supraveghere vast și extins pentru a reduce <br>la tăcere jurnaliștii](https://uzpr.ro/05/10/2026/raport-al-amnesty-international-autoritatile-marocane-gestioneaza-un-sistem-de-supraveghere-vast-si-extins-pentru-a-reduce-la-tacere-jurnalistii/): Amnesty International a criticat dur serviciul de informații al Marocului pentru utilizarea de programe spion, microfoane ascunse și telefoane infectate în prealabil în cadrul unor acțiuni de „supraveghere ilegală” a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului. Autoritățile marocane gestionează un sistem de supraveghere „vast și extins”, pe care îl folosesc pentru a „reduce la tăcere
- [„Viața băcăuană”, nr. 511 <br>– o ediție dedicată oamenilor și memoriei comunității <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/viata-bacauana-nr-511-o-editie-dedicata-oamenilor-si-memoriei-comunitatii-de-petru-done/): A apărut un nou număr al publicației „Viața băcăuană”, periodic de atitudine, cultură și informație, editat sub conducerea poetului și jurnalistului Victor Munteanu. Numărul 511, din septembrie–octombrie 2026, are 24 de pagini și propune cititorilor o selecție bogată de articole, interviuri și materiale consacrate vieții culturale și comunitare. Unul dintre principalele subiecte ale ediției este
- [Jurnalismul de știință, <br>(din nou) la răscruce](https://uzpr.ro/05/10/2026/jurnalismul-de-stiinta-din-nou-la-rascruce/): Ceea ce cu doar câțiva ani în urmă era numit un „boom al științei” în industria media este acum catalogat drept un „colaps al științei”. Dinspre comunitățile științifice și cele ale jurnaliștilor de știință se aud voci îngrijorate, care se tem că interesul pentru știință a fost doar o „modă trecătoare”. Pe măsură ce editorii
- [„Vatra veche”, nr. 9 (213), septembrie 2026. George Coșbuc, 160 de ani de la naștere](https://uzpr.ro/05/10/2026/vatra-veche-nr-9-213-septembrie-2026-george-cosbuc-160-de-ani-de-la-nastere/): George Coşbuc e un poet care s-a exprimat exclusive prin simţuri, văzul şi auzul sunt tot atât de ascuţite ca şi în creaţia anonimă. Fie că a cultivat pastelul, balada sau idila, Coşbuc se regăseşte într-o unitate structurală nedezminţită. Metrica lui savant meşteşugită scoate nebănuite efecte vizuale şi auditive din factura strofei, atât de caracteristică,
- [Nicolae Iorga 155. Prezență remarcabilă în presa arădeană <autor>- de Florica R. Cândea</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/nicolae-iorga-155-prezenta-remarcabila-in-presa-aradeana-de-florica-r-candea/): . Context Nicolae Iorga (1871-1940) a fost o personalitate remarcabilă din istoria României (cu o contribuție deosebită ca istoric, memorialist, publicist, scriitor, diplomat, universitar) promovând, astfel, valori spirituale în vremea în care a trăit (vorbea fluent zece limbi). Primele sale cărți au fost dispuse în marile biblioteci ale țării dar și ale lumii. Nicolae Iorga
- [Cea mai de încredere sursă <br>de informații din Finlanda, în pericol de închidere](https://uzpr.ro/05/10/2026/cea-mai-de-incredere-sursa-de-informatii-din-finlanda-in-pericol-de-inchidere/): Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) se alătură organizației sale membre, Uniunea Jurnaliștilor din Finlanda (UJF), pentru a-și exprima profunda îngrijorare cu privire la anunțul agenției naționale de știri din Finlanda, STT, privind posibila încetare a activităților sale de furnizare de știri și materiale fotografice. Această situație pune în pericol de închidere una dintre cele mai
- [Human Rights Watch: jurnaliștii unei întregi redacții din Egipt, arestați și… dispăruți](https://uzpr.ro/05/10/2026/human-rights-watch-jurnalistii-unei-intregi-redactii-din-egipt-arestati-si-disparuti/): Forțele de securitate egiptene au arestat șase jurnaliști care lucrează pentru platforma independentă de jurnalism de investigație Matsda2sh, în zilele de 28 și 29 septembrie 2026, și se pare că i-au supus unei dispariții forțate, a anunțat Human Rights Watch. Locul unde se află jurnaliștii este necunoscut, iar familiilor și avocaților acestora nu li s-a
- [Lansarea nr. 3 al revistei <br>„Calea Brașovului”, sub semnul unității prin diversitate <autor>- de Mihaela Aionesei</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/lansarea-nr-3-al-revistei-calea-brasovului-sub-semnul-unitatii-prin-diversitate-de-mihaela-aionesei/): Sala „Arcadia” a Centrului Cultural „Reduta” din Brașov a găzduit în penultima zi a lunii septembrie, lansarea celui de-al treilea număr al revistei trimestriale „Calea Brașovului”, dedicată tradițiilor și modernismului local. Cei doi redactori fondatori, Nicolaie Pavel și prof. Eugen Moga, membri ai UZPR – Filiala „Aurel Mureșianu” Brașov-Covasna, și-au propus, încă de la debutul
- [Seniorii - resurse valoroase în educarea tinerei generații <autor>- de Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/seniorii-resurse-valoroase-in-educarea-tinerei-generatii-de-ioan-vlad-si-georgeta-ileana-cizmas/): Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice a fost marcată în orașul de pe Cerna – Hunedoara, de înființarea în cadrul Asociației CARP „Speranța” (președinte ec. Rotar Delian Dorel) a Comisiei „Educație și dezvoltare” în scopul contribuției seniorilor la educarea tinerei generații, parteneri în activități fiind Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Dan Constantin) și ziarul „Accent
- [Ediție jubiliară Grigore Hagiu, <br>la Târgu Bujor <autor>- de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/editie-jubiliara-grigore-hagiu-la-targu-bujor-de-mioara-baciu/): La finele săptămânii trecute s-a desfășurat în orașul Târgu Bujor, județul Galați, cea de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Poezie „Grigore Hagiu”. Scriitorulul Sterian Vicol, în calitate de director, organizator al evenimentului, a invitat poeți, prozatori, cronicari și jurnaliști din Iași, Chișinău, București, Huși, Bârlad, Focșani, Tecuci, Cahul, Tulcea, Buzău, Brăila, Ismail și Galați.
- [Ciocnirea generațiilor <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/ciocnirea-generatiilor-de-dorina-magarin/): Câteva zile petrecute la Mainz sunt o ocazie de a vizita Muzeul Gutenberg și de a evoca amintirea Sfântului Bonifaciu, dar și de a descoperi câteva desene expuse în vitrina acestuia de către un librar căruia cu siguranță nu-i lipsește umorul (fotografia este mediocră, deoarece a fost făcută prin geam și în plină lumină solară).
- [Cronică la volumul <br>lui Al. Florin Țene „Critica lterară românească după anul 2000” <autor>- de Gelu Dragoș</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/cronica-la-volumul-lui-al-florin-tene-critica-lterara-romaneasca-dupa-anul-2000-de-gelu-dragos/): În peisajul literaturii române de după anul 2000, critica literară ocupă un teritoriu paradoxal, este, simultan, mai necesară și mai vulnerabilă decât în epocile anterioare. Mai necesară, pentru că explozia editorială, multiplicarea vocilor, diversificarea mediilor de difuzare și accelerarea comunicării culturale au făcut aproape imposibilă orientarea cititorului într-un spațiu devenit, prin abundență, dificil de cartografiat,
- [Pașcu Balaci, „Noul Testament relevat prin 365 de sonete” <autor>- de Stelian Gomboș</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/pascu-balaci-noul-testament-relevat-prin-365-de-sonete-de-stelian-gombos/): „Noul Testament relevat prin 365 de sonete”, de Pașcu Balaci, este o apariție editorială deosebită, care propune o întâlnire originală între textul și mesajul Noului Testament, meditația poetică și forma clasică a sonetului. Volumul a apărut la Editura Școala Ardeleană din Cluj Napoca, în colecția „Școala ardeleană de poezie”, și cuprinde 544 de pagini. Construit
- [„Dobrogea & Pontus Euxinus – Salonul Toamnei Românești la Château de Huldenberg, din Belgia <autor>- de Doris Uglar</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/dobrogea-pontus-euxinus-salonul-toamnei-romanesti-la-chateau-de-huldenberg-din-belgia-de-doris-uglar/): . Efervescența evenimentelor de la Diplomatic Bazar continuă… și nu oricum. De data aceasta, Dobrogea și Marea Neagră au fost vedetele. Și ce vedete! În zilele de 26 și 27 septembrie 2026, la Château de Huldenberg, Dobrogea și Marea Neagră și-au purtat cu fală și mândrie poveștile, tradițiile, gusturile și oamenii prin cei peste 100
- [Gina Zaharia: „Poezia este biserica în care pășesc cu emoție și cu încredere” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/gina-zaharia-poezia-este-biserica-in-care-pasesc-cu-emotie-si-cu-incredere-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: În care publicație ați debutat ca scriitor? GINA ZAHARIA: Am debutat în cotidianul „Muntenia”, Buzău, la 26 septembrie 1996, cu poezie. Un an mai târziu mi-a apărut proza scurtă „Moartea purta rochie albastră”, în „Luceafărul” (nr. 32, 26 octombrie 1997, București). I.V.: Care sunt volumele tipărite până în prezent? G.Z.: Până în prezent
- [Polonia reacționează <br>cu pragmatism la <br>realitățile europene <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/polonia-reactioneaza-cu-pragmatism-la-realitatile-europene-de-emilian-m-dobrescu/): Wiesław Galwas, un cetățean polonez, a returnat 7.851 de sticle și doze într-o singură sesiune de reciclare, ceea ce i-a generat un bon în valoare de 3.925,50 zloți, echivalentul a 926 de euro. Operațiunea s-a desfășurat pe parcursul a aproximativ opt ore, într-un punct de colectare din localitatea Kołbiel, din regiunea Mazovia. Conform datelor publicate
- [Creatorii de conținut <br>și brandurile s-au întâlnit <br>la un eveniment dedicat industriei digitale <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/creatorii-de-continut-si-brandurile-s-au-intalnit-la-un-eveniment-dedicat-industriei-digitale-de-marius-herscu/): Creatorii de conținut, reprezentanții unor branduri și profesioniști din zona de comunicare s-au reunit în cadrul unui eveniment organizat de AddFame.ro împreună cu Cereal Crunch. Întâlnirea a avut în centrul său teme legate de content creation, influencer marketing și relația dintre creatori și branduri. Evenimentul a început la ora 17:00, cu primirea invitaților și o
- [„Echilibrul este una dintre cele mai complexe forme de maturitate emoțională”. Interviu cu sociologul Gelu Duminică <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/echilibrul-este-una-dintre-cele-mai-complexe-forme-de-maturitate-emotionala-interviu-cu-sociologul-gelu-duminica-de-cristian-ovidiu-dinica/): - Cum v-ați descrie personalitatea în trei cuvinte? - Căpos, echilibrat și sociabil. Căpos pentru că atunci când cred cu adevărat într-o idee sau într-o cauză, îmi este foarte greu să renunț. Am convingerea că schimbările importante au nevoie de timp, răbdare și multă perseverență. Și știu că, de cele mai multe ori, lucrurile care
- [Când copiii urcă pe scenă, festivalul capătă o altă inimă <autor>- de Ramona Müller</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/cand-copiii-urca-pe-scena-festivalul-capata-o-alta-inima-de-ramona-muller/): La cea de-a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură, Muzică și Artă Grafică „Nicolae Dabija”, desfășurată la 19 septembrie 2026, în Parcul Copou din Iași, aproape de Teiul lui Eminescu, copiii și tinerii au dat evenimentului una dintre cele mai luminoase și emoționante dimensiuni ale sale. Dincolo de premii, diplome, cărți și întâlniri literare,
- [Manifestare memorială transfrontalieră la Iași <autor>- de Elena Fluturel</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/manifestare-memoriala-transfrontaliera-la-iasi-de-elena-fluturel/): Sala „Studio J” a Muzeului „Vasile Pogor” (MLR) a găzduit, în după-amiaza zilei de miercuri, 30 octombrie 2026, lansarea Proiectului „Poduri de memorie. Chișinăul interbelic la Iași”. Manifestarea a cuprins: prezentarea volumelor dedicate Chișinăului interbelic („Chișinău, evocări interbelice” - antologator, Diana Vrabie; „Chișinăul interbelic. Alte evocări (ne) sentimentale” - antologator, Diana Vrabie; „Chișinăul interbelic. Luminile
- [Pericolul unui alt atunci, <br>cu ornamente reciclate și deznodământ previzibil <autor>- de Alexandru Pripon</autor>](https://uzpr.ro/05/10/2026/pericolul-unui-alt-atunci-cu-ornamente-reciclate-si-deznodamant-previzibil-de-alexandru-pripon/): Adevărul nu este un lux. Este manifestarea firească a omului de rând și politețea, fie ea chiar ușor distantă, a celor aflați în funcții importante. Este momentul de împlinire (nu neapărat de victorie) al cercetătorului clipei – îl putem numi și jurnalist, fără a greși. Este ceea ce este, pur și simplu, mai presus de
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/05/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-756/): Filaret Acatrinei, Ion Bădoi, Dan Constantin, Ionel Crânganu, Octavia Galescu, Cătălin Gavriluță, Andrei Grigore, Valentin P. Homescu, Nicolae Magiar, Culiță Ușurelu, Maria Vâjaică.
- [Revista UZP - Nr. 43 / 2026](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-43-2026/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [„10 întrebări”... cu actorul <br>Daniel Beșleagă, de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț <autor>- interviu de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/10-intrebari-cu-actorul-daniel-besleaga-de-la-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt-interviu-de-remus-b-mineata/): Marcând o glorioasă efervescență de peste trei decenii pe scândura nemțeană, maestru al transformărilor nuanțate, actorul Daniel Beșleagă pășește în noua stagiune 2026-2027 sub semnul unei rezistențe fluide, abolind cel de-al patrulea perete pentru a transforma actul teatral într-o profundă experiență imersivă. Această prezență scenică viscerală, fundamentată pe refuzul categoric al manierei artistice comode și
- [Revista UZP - Nr. 42 / 2026](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-42-2026/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 41 / 2026](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-41-2026/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 40 / 2025](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-40-2025/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 37 / 2025](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-37-2025/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 38 / 2025](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-38-2025/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 39 / 2025](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-39-2025/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 36 / 2024](https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-36-2024/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Revista UZP - Nr. 35 / 2024](https://uzpr.ro/03/10/2026/revista-uzp-nr-35-2024/): Consultați aici și celelalte numere ale revistei UZP -> Descarcă PDF
- [Semnal editorial: romanul „Rătăcite, dar împreună”, semnat de Loredana Grosu <autor>- de Rodica Rodean</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/semnal-editorial-romanul-ratacite-dar-impreuna-semnat-de-loredana-grosu-de-rodica-rodean/): Sâmbătă, 3 octombrie 2026, ora 11.00, la Muzeul Unirii Iaşi - Sala „Dublei Alegeri”, va avea loc lansarea romanului „Rătăcite, dar împreună”, de Loredana Grosu. Romanul va fi prezentat de scriitorul Vasile Fluturel, membru al Uniunii Scriitorilor din România și de Inge Jose Smelik - președinta Fundației „Ancora Salvării” Iași. Recitalul de pian a elevului
- [Pe urmele lui Pepelea: călătoriile inițiatice, folclorul și nemurirea culturală a lui Anton Pann <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/pe-urmele-lui-pepelea-calatoriile-initiatice-folclorul-si-nemurirea-culturala-a-lui-anton-pann-de-gheorghe-sinescu/): Ocolit de marile onoruri academice în timpul vieții, dar încoronat de posteritate drept „fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, așa cum vibrant l-a numit Mihai Eminescu în poemul „Epigonii”, Anton Pann reprezintă una dintre cele mai fascinante, complexe și polivalente figuri ale culturii române timpurii. Poet, publicist, protopsalt, compozitor, tipograf și pasionat culegător de
- [„Tărâmul metaforelor” <br>- o punte culturală dintre România și Franța <autor>- de Ion Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/taramul-metaforelor-o-punte-culturala-dintre-romania-si-franta-de-ion-nalbitoru/): „Tărâmul metaforelor”este o antologie internațională care unește cultural românii de pretutindeni, creatori de literatură și arte vizuale. Această publicație s-a născut din dragoste față de cultură și iubirea coordonatoarei, Viorica Cîmpeanu-Laurent, pentru scriitorii și pictorii români de pretutindeni. Volumul cuprinde aproape 370 de pagini, este cu imagini color, apărut la Editura PIM din municipiul Iași.
- [Sheba Medical Center, din Israel, își deschide drumul spre România, din Bacău <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/sheba-medical-center-din-israel-isi-deschide-drumul-spre-romania-din-bacau-de-petru-done/): O nouă inițiativă menită să apropie sistemele medicale din România și Israel a fost lansată oficial marți, 29 septembrie, la Restaurantul Antik House din Hemeiuș. Evenimentul a reunit reprezentanți ai diplomației, mediului medical și academic, ai administrației publice și ai mediului de afaceri, în jurul unui proiect dedicat colaborării în domeniul sănătății, cercetării și tehnologiilor
- [LavandaFest, la București <autor>- de Elena Trifan</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/lavandafest-la-bucuresti-de-elena-trifan/): Lavanda, „planta erbacee din familia labiataelor, cu flori albastre, plăcut mirositoare, folosită masiv în medicină și în industria parfumurilor” (Dex), în ultima vreme a început să fie cultivată din ce în ce mai mult în România. O vizită la grădina de lavandă din localitatea Țipărești, județul Prahova, ne-a ajutat să ne bucurăm direct de coloritul
- [O dramă a destinului național <br>și a Revoluției de la 1848. Al. Florin Țene: „Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni” <autor>- de Gelu Dragoș</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/o-drama-a-destinului-national-si-a-revolutiei-de-la-1848-al-florin-tene-nicolae-balcescu-destinul-unei-natiuni-de-gelu-dragos/): Volumul „Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni”, dramă istorică în versuri în trei acte”, de Al. Florin Țene, publicat în 2026, se înscrie în seria „Epopeea Română” și reprezintă o dramă istorică în versuri, structurată în trei acte prin care autorul clujean urmărește destinul lui Nicolae Bălcescu din perspectiva formării sale intelectuale și morale, a
- [„Spre cer, continuări ale adâncurilor” <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/spre-cer-continuari-ale-adancurilor-de-dorina-magarin/): Iubitorii de poezie religioasă au fost invitați marți, 29 septembrie 2026, de la ora 16:30, la o altă întâlnire de suflet organizată de Cenaclul Respiro, coordonat de doamna extraordinară, prof. univ. Viorica Bălteanu, în Aula Festivă a Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara. Evenimentul a fost dedicat creației lirice a poetului Dan Dumitru Gîrjoabă, iar
- [Trenul prezidențial, <br>la Gara de Nord <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/trenul-prezidential-la-gara-de-nord-de-marius-herscu/): Gara de Nord din București a găzduit, în septembrie, o expoziție dedicată patrimoniului feroviar, în cadrul căreia publicul a putut vedea trenul prezidențial asociat perioadei comuniste. Garnitura a fost expusă în zilele de 19 și 20 septembrie 2026, cu ocazia evenimentelor organizate în cadrul Săptămânii Europene a Mobilității. Accesul a fost gratuit. Trenul prezidențial a
- [Lacuri deosebite ale planetei <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/lacuri-deosebite-ale-planetei-de-emilian-m-dobrescu-2/): Campotosto (Italia) Situat la altitudinea de 1.300 m, acest vast rezervor artificial, construit în anii 1930 este unul dintre cele mai mari corpuri de apă din Munții Apenini, înconjurat de păduri și pășuni montane. În ciuda dimensiunii sale relativ mari, situl rămâne frecventat doar de câțiva pescari, drumeți și mai ales bicicliști, care parcurg perimetrul
- [Arad: monumentul „Ucenicul” sau drumul spre desăvârșire <autor>- de Antoniu Martin</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/arad-monumentul-ucenicul-sau-drumul-spre-desavarsire-de-antoniu-martin/): De câțiva ani, în centrul Aradului, într-un parc dedicat unei personalități locale, privitorii pot observa un ansamblu monumental cu semnificații ezoterice, inițiatice particulare. Mai exact, este vorba despre reprezentarea alegorică a ,,Ucenicului", primul stadiu al inițierii masonice. Cum se cunoaște, massoneria ca societate inițiatică și școală ezoterică, este structurată pe un sistem de grade simbolice.
- [Tiberiu Dragoș Oprea: „Faptul că revin pe scenele internaționale nu poate decât să îmi consolideze încrederea că cei 30 de ani de carieră dirijorală au valorificat o viață de muzică” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/tiberiu-dragos-oprea-faptul-ca-revin-pe-scenele-internationale-nu-poate-decat-sa-imi-consolideze-increderea-ca-cei-30-de-ani-de-cariera-dirijorala-au-valorificat-o-viata-de-muzica/): IOAN VASIU: Când și unde a început activitatea dumneavoastră în calitate de dirijor? TIBERIU DRAGOȘ OPREA: Activitatea de dirijor ia naștere, crește și se construiește în timp, și pot spune că în anii în care am fost concertmaestru al Orchestrei Filarmonicii Tineretului Bucureștean, precursoarea actualei Orchestre Naționale de Tineret, și solist violonist, îmi doream să cuprind și
- [Program gratuit de jurnalism pentru elevi și studenți pe o platformă a jurnaliștilor independenți din Miami](https://uzpr.ro/02/10/2026/program-gratuit-de-jurnalism-pentru-elevi-si-studenti-pe-o-platforma-a-jurnalistilor-independenti-din-miami/): My Local Press, platforma din Miami, SUA, care le oferă jurnaliștilor independenți o modalitate cu costuri reduse de a lansa publicații de știri locale, a anunțat un program gratuit de jurnalism pentru elevi și studenți. Acesta le permite publicațiilor liceale și redacțiilor universitare să publice știri despre comunitate, adresate unui public local real, pe site-ul
- [Lumea, ca o carte... <autor>- de Nicolae Dabija</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/lumea-ca-o-carte-de-nicolae-dabija/): În fiecare toamnă Iaşii devin o capitală a Cărţii. În aceste zile de octombrie frunzele din Parcul Copou au foşnet de carte şi Teiul lui Eminescu îngână poezii... „...Carte frumoasă, cinste cui te-a scris...” – acesta ar fi unul dintre laitmotivele întâlnirilor noastre. Compar de fiecare dată venirea mea la Iaşi cu un pelerinaj la
- [Analiză critică a poeziei scrise <br>de inteligența artificială în comparație cu poezia creatorului uman <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/02/10/2026/analiza-critica-a-poeziei-scrise-de-inteligenta-artificiala-in-comparatie-cu-poezia-creatorului-uman-de-al-florin-tene/): Apariția inteligenței artificiale în spațiul culturii contemporane deschide o problematică nouă pentru teoria literaturii: poate un sistem algoritmic să creeze poezie în sensul deplin al cuvântului? Poate un text construit prin analiza unor milioane de exemple literare să atingă acea zonă profundă a sensibilității pe care poetul uman o numește, de veacuri, inspirație? Inteligența artificială
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/02/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-755/): 2 octombrie - Irina Adamescu, Constanța Apetroaiea, Gelu Dae, Lia Epure, Dumitru Filip, Nicoleta Moldovan, Mihai Mustățea, Ruxandra Negrea, Ioana Stuparu, Romeo Tarhon 3 octombrie - Violeta Anghel, Nușa Cantemir, Laurențiu Dumitrescu, Oana Firică, Gabriela Hurezan, Daniela Ionescu, Paul Marinescu, Alexandru Pripon, Mariana Rusen, Mihai Stoica 4 octombrie - Simona Anghel, Gheorghe Arsene, Tudora Bârcă,
- [Trei mari poeți români, <br>între poezie și jurnalism <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/trei-mari-poeti-romani-intre-poezie-si-jurnalism-de-al-florin-tene/): Literatura română modernă și contemporană a cunoscut numeroși scriitori care nu s-au limitat la masa de scris, la pagina albă a manuscrisului sau la cartea de poezie, ci au intrat și în spațiul presei culturale. Revista literară a fost, în România, nu numai un loc de publicare a creației, ci și un adevărat laborator al
- [Radiografia unei „crime” estetice la Gălăciuc: de la Roland Barthes la spectrul algoritmilor <autor>- de Marius Manta</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/radiografia-unei-crime-estetice-la-galaciuc-de-la-roland-barthes-la-spectrul-algoritmilor-de-marius-manta/): Între 25 și 27 septembrie 2026, într-o toamnă vrânceană coborâtă devreme, cu temperaturi ce s-au încăpățânat să rămână în jurul a vreo 10-12 grade și o pădure aspră înconjurând Tabăra Gălăciuc, s-a desfășurat a doua ediție a Festivalului Literar „Cincinat Pavelescu”. Inițiată în 2016 de scriitorul Gheorghe Neagu și readusă la viață acum de Gazeta
- [Arta ca destin și vocație: dialog cu tenorul și jurnalistul cultural Paul Celmare <autor>- de Silvana Cojocărașu</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/arta-ca-destin-si-vocatie-dialog-cu-tenorul-si-jurnalistul-cultural-paul-celmare-de-silvana-cojocarasu/): Pur și simplu, există oameni frumoși, care emană o stare de bine, elevație și împlinire, care îmbogățesc pe cei din jur cu talentul și energia pe care o poartă în ei, care cresc în lume ca niște arbori și te fac să auzi „mândra glăsuire a pădurii de argint”. Tenorul Paul Celmare se încadrează în
- [Teatru documentar <br>despre exploatarea de gen. „Cazul Epstein de România” <autor>- de Alina Mariana Maer</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/teatru-documentar-despre-exploatarea-de-gen-cazul-epstein-de-romania-de-alina-mariana-maer/): Exploatarea sexuală a femeilor și fetelor este o realitate pe care societatea preferă să o păstreze la marginea câmpului vizual, atât timp cât nu ajungă să îi tulbure confortul. Vorbim despre cazuri individuale, despre victime și agresori, despre dosare penale, fără să privim întotdeauna suficient de atent mecanismul social care face posibilă transformarea unei ființe
- [„Carmen – Eterna” pornește <br>în turneu: șapte orașe din România vor găzdui o adaptare captivantă a operei lui Bizet <autor>- de Teodora Marin</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/carmen-eterna-porneste-in-turneu-sapte-orase-din-romania-vor-gazdui-o-adaptare-captivanta-a-operei-lui-bizet-de-teodora-marin/): Spectacolul de operă „Carmen – Eterna”, o adaptare captivantă și dinamică a celebrei capodopere semnate de Georges Bizet, pornește în această toamnă într-un amplu turneu național. Producția reunește pe aceeași scenă o distribuție de excepție, formată din soliști consacrați ai Operei Naționale și artiști apreciați pe scenele lirice din țară și străinătate. Conceput ca o
- [Rețeaua Europeană România Culturală <br>- hub digital pentru presa culturală de limbă română din Europa](https://uzpr.ro/01/10/2026/reteaua-europeana-romania-culturala-hub-digital-pentru-presa-culturala-de-limba-romana-din-europa/): Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie
- [O carte-document <br>despre Oneștiul aflat <br>în calea războiului <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/o-carte-document-despre-onestiul-aflat-in-calea-razboiului-de-petru-done/): . • „Atunci când a venit războiul. Onești (1916–1917)” – o reconstituire amplă a anilor în care Primul Război Mondial a ajuns în inima Văii Trotușului . O apariție editorială importantă pentru istoria locală și pentru memoria Primului Război Mondial, volumul „Atunci când a venit războiul. Onești (1916–1917)”, readuce în atenție o perioadă dramatică din istoria
- [Criza locuințelor, pe agenda ONU: peste 120 milioane de persoane au fost dezrădăcinate din casele lor prin violență <br>sau persecuție <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/criza-locuintelor-pe-agenda-onu-peste-120-milioane-de-persoane-au-fost-dezradacinate-din-casele-lor-prin-violenta-sau-persecutie-de-emilian-m-dobrescu/): Astăzi, peste 120 de milioane de persoane – refugiați sau persoane strămutate în interiorul țărilor – au fost dezrădăcinate din casele lor prin violență sau persecuție. Și această cifră continuă să crească, în ritmul războaielor și dezastrelor climatice… De mai multe ori, secretarul general adjunct al Națiunilor Unite, Amina Mohammed, a susținut pledoarii directe referitoare
- [Studiu. Chatboturile conversaționale bazate pe AI provoacă daune emoționale pe termen lung](https://uzpr.ro/01/10/2026/studiu-chatboturile-conversationale-bazate-pe-ai-provoaca-daune-emotionale-pe-termen-lung/): De la informații despre trafic și consultanță juridică până la simple conversații amicale, chatboturile bazate pe inteligență artificială oferă o gamă variată de servicii. Însă, în încercarea lor de a ne oferi companie și sprijin emoțional, inteligența artificială ar putea face mai mult rău decât bine. Aceasta este concluzia unui nou studiu, evaluat de experți
- [Metamorfozele eternului feminin: <br>de la absolutul eminescian la senzualitatea simbolistă minulesciană <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/metamorfozele-eternului-feminin-de-la-absolutul-eminescian-la-senzualitatea-simbolista-minulesciana-de-gheorghe-sinescu/): Tema femeii și a iubirii reprezintă una dintre axele fundamentale ale literaturii române, găsindu-și două dintre cele mai originale manifestări în operele lui Mihai Eminescu și Ion Minulescu, care, deși, aparțin unor epoci și curente literare structural diferite, romantismul târziu de factură universală și, respectiv, simbolismul citadin, cosmopolit, ambii poeți plasează figura feminină în centrul
- [Eveniment cultural de excepție <br>la Târgu Jiu <autor>- de Ileana Mateescu</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/eveniment-cultural-de-exceptie-la-targu-jiu-de-ileana-mateescu/): .O activitate culturală organizată de olteni este din start atractivă. Dar când acei olteni sunt gorjeni, sprijiniți de mehedințeni, succesul este garantat. Fiindcă, așa cum spunea Tudor Arghezi, ei „sunt altfel de români și altfel de olteani. Gorjeanul, comparat cu ceilalți români, considerați pe județe, are nu știu ce are, ceva ca un lipici al
- [Ștefan Străjeri – vocea comunității românești de peste Ocean <autor>- de Rodica Rodean</autor>](https://uzpr.ro/01/10/2026/stefan-strajeri-vocea-comunitatii-romanesti-de-peste-ocean/): În data de 23 septembrie 2026, într-o frumoasă după-amiază de toamnă, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași a găzduit un important eveniment cultural, moderat de drd. Rareș Busuioc: lansarea volumului „De la Rio Grande până în Țara de Foc. Prezența românilor în America Latină”, de Ștefan Străjeri, cu o prefață semnată de acad.
- [Podcastul Radio UZPR, alături <br>de canalele de știri care marchează Ziua Mondială a Știrilor](https://uzpr.ro/29/09/2026/podcastul-radio-uzpr-alaturi-de-canalele-de-stiri-care-marcheaza-ziua-mondiala-a-stirilor/): De Ziua Mondială a Știrilor, 28 septembrie 2026, Radio UZPR s-a alăturat demersului a peste 100 de canale de știri din intreaga lume în campania inițiată de World Editors Forum, Project Kontinuum și The Canadian Journalism Foundation (CJF). Motto-ul campaniei: „Află faptele. Înțelege ce contează. Alege jurnalismul de încredere”. „Jurnalismul reprezintă calea către informații de
- [Accesul universal la informație: jurnaliștii din toată lumea se confruntă cu întârzieri, refuzuri, restricții și bariere](https://uzpr.ro/29/09/2026/accesul-universal-la-informatie-jurnalistii-din-toata-lumea-se-confrunta-cu-intarzieri-refuzuri-restrictii-si-bariere/): Cu ocazia Zilei Internaționale pentru accesul universal la informație, 28 septembrie, Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) reamintește că Accesul la informație este un drept fundamental recunoscut prin Articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care protejează libertatea de a „căuta, primi și difuza informații și idei prin orice mijloace” și, în același timp, avertizează că garanțiile legale au o valoare redusă atunci când autoritățile obstrucționează, în fapt, accesul la informație. În întreaga lume, jurnaliștii și profesioniștii din mass-media se confruntă în continuare cu întârzieri, refuzuri, reguli restrictive și bariere administrative atunci când solicită informații de la autoritățile publice. Pe de o parte, potrivit UNESCO, peste 139 de țări au adoptat garanții constituționale sau legale privind accesul public la informație, dar Raportul din 2025 privind accesul public la informație evidențiază lacune majore în implementare, portițe legislative și bariere administrative care îi împiedică pe jurnaliști și pe cetățeni să acceseze informațiile necesare pentru a trage la răspundere autoritățile publice.
- [„Uncovered”. Când jurnalismul <br>și teatrul înseamnă curaj <br>și responsabilitate <autor>- de Alina Mariana Maer</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/uncovered-cand-jurnalismul-si-teatrul-inseamna-curaj-si-responsabilitate-de-alina-mariana-maer/): Teatrul documentar pornește de la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de la vieți reale, de la mărturii, arhive, documente și întrebări cărora societatea nu le-a găsit încă un răspuns. Este teritoriul în care lucrează, de două decenii, regizoarea și dramaturgul Luminița Țâcu. Un teatru al memoriei și al mărturiei, preocupat de acele realități
- [Revista „Constelații diamantine”, nr. 10 (194), octombrie 2026 - o hartă culturală a prezentului <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/revista-constelatii-diamantine-nr-10-194-octombrie-2026-o-harta-culturala-a-prezentului-de-al-florin-tene/): Apariția unui nou număr al revistei „Constelații diamantine”, anul XVII, nr. 10 (194), octombrie 2026, reprezintă un eveniment editorial care confirmă continuitatea și vitalitatea unei publicații dedicate culturii române și dialogului acesteia cu valorile culturii universale. Fondată la Craiova, în septembrie 2010, revista apare lunar și se definește printr-o deschidere tematică și geografică remarcabilă, reunind
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/01/10/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-754/): Flaviu Bereny, Gheorghe Cherecheșiu, Vasile Dudaș, Gheorghe Hodrea, Teodor Nedelea, Răzvan Onesa, Ada Stuparu, Mariana Tudose, Silviu Vasilache.
- [Cine este jurnalist și cine face jurnalism? (III) Jurnalismul în legislația europeană: noțiuni diferite pentru protecții diferite <autor>- de Monica Cercelescu</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/cine-este-jurnalist-si-cine-face-jurnalism-iii-jurnalismul-in-legislatia-europeana-notiuni-diferite-pentru-protectii-diferite-de-monica-cercelescu/): Rezumat: Materialul analizează felul în care dreptul european identifică jurnalismul prin criterii diferite, în funcție de protecția juridică avută în vedere, fără a recurge la o definiție unică a jurnalistului. GDPR și Regulamentul privind abuzul de piață acordă relevanță scopului jurnalistic al activității, în timp ce reglementările privind serviciile mass-media se concentrează asupra serviciului și responsabilității editoriale, iar Directiva anti-SLAPP protejează participarea publică dincolo de statutul profesional. Abordarea funcțională nu transformă însă orice publicare într-o activitate jurnalistică: pot conta scopul informării publicului, selecția și verificarea informațiilor, precum și asumarea responsabilității pentru conținut. Distincția dintre statutul de jurnalist și activitatea jurnalistică permite stabilirea garanțiilor aplicabile în fiecare situație, potrivit condițiilor instrumentului juridic invocat.
- [Lutul din piatra portretului unei (ne)umbre. Eveniment cultural sub egida Filialei Roman a UZPR <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/lutul-din-piatra-portretului-unei-neumbre-eveniment-cultural-sub-egida-filialei-roman-a-uzpr-de-remus-b-mineata/): În după-amiaza zilei de marți, 22 septembrie 2026, începând cu ora 17:00, municipiul Roman a găzduit o manifestare culturală de o deosebită încărcătură spirituală. Evenimentul, desfășurat sub genericul „Lorica Mihăilă și prietenii săi”, a fost organizat prin colaborarea dintre Societatea Culturală „Clepsidra” Roman și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) - Filiala „Filip Brunea-Fox” Roman. Întrunirea, moderată cu alese calități oratorice de pr. Cornel Paiu, a reunit scriitori din diverse filiale ale regiunii, creatori nemțeni, apropiați ai autoarei și ziariști din presa culturală. Manifestarea a debutat într-un format atipic, printr-o cină festivă binecuvântată de o rugăciune colectivă. Imediat după deschidere, interpretul Vasile-Daniel Enache a captivat publicul, dăruind o variantă a capella de o curăție rară a Priceasnei închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, intitulată liturgic „Preasfântă Născătoare”, urmată pe parcursul manifestării de alte momente sacre unice prin intonarea imnului bizantin/pricesnei „Isus al meu” și a piesei cu caracter liric „Așa-i toamna pe la noi”. Acestui moment de evlavie i-a urmat un solemn moment de reculegere colectiv dedicat eroilor neamului, făuritorilor Unirii Principatelor Române, dar și scriitorilor și artiștilor contemporani trecuți în rândurile celor veșnici. Dimensiunea sincretică a serii a fost completată de vizitarea expoziției de pictură intitulată „Despre natura continuă a contrastului”, semnată de cunoscuta artistă Carmen Cărăușu din Piatra Neamț, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Pânzele sale expuse au oferit un admirabil contrapunct vizual pentru geometria textelor literare. În centrul manifestării s-a aflat Conferința „Cartea Vieții”, susținută de însăși sărbătorita serii, poeta Lorica Mihăilă. Cu o sinceritate izbitoare, mărturisindu-și vulnerabilitățile, scriitoarea a arătat rolul salvator și terapeutic al actului creator: „Am scris mai mult despre viață. Poezia pentru mine este o altă formă de a respira, iar suferința doare.” Clubul de lectură Prolibris a găzduit apoi prezentarea unei remarcabile triade editoriale publicate în cursul anului 2026. Au fost lansate volumele: „Ecouri dintre tăceri – Amprente de conștiință” (o densă culegere de aforisme ce radiografiază spiritul uman), „Uitasem să fiu femeie” (volum apărut sub egida Editurii Vatra Veche) și volumul liric „Rămân și dincolo de M(â)ine” (publicat sub tiparul Editurii PapiruS Media din Roman). În cadrul discursurilor critice, profesorul și criticul literar prof. dr. Lucian Strochi - USR/UAPR a radiografiat opera Loricăi Mihăilă cu instrumente analitice de o rară finețe. Domnia sa a subliniat că simplitatea stilistică a autoarei seamănă izbitor cu o electrocardiogramă a trăirii pure, evidențiind capacitatea ei deosebită de a-și realiza propria radiogramă sufletească. Prof. L. Strochi a definit opera sa ca fiind un veritabil jurnal de existență sau un „zilnicar” asumat cu o mare cruzime structurală, o poetică în care scriitoarea nu se menajează pe sine și nu-și cruță nici adversarii, transformându-se într-o veritabilă luptătoare a cuvântului. Criticul literar a îndemnat publicul să îi citească temeinic prefețele și volumele. În continuarea analizelor, scriitorul ieșean Emilian Marcu - USR a adus un cald omagiu forței creatoare a poetei, evidențiind ritmul biologic uluitor de prolific al scriiturii sale, reflectat în cele 25 de volume publicate din anul 2021 și până în prezent. Totodată, prof. dr. Paraschiva Buciumanu a oferit o prezentare didactică, clară și concisă a operei, remarcând uluitoarea sensibilitate a autoarei (economist de profesie - n.a.) și plasând lirica sa în sfera unui romantism pur, elegiac și melancolic. În aceeași ordine de idei, este de consemnat importanța prefeței scrise de poetul și scriitorul Ion Buciuman la volumul „Uitasem să fiu femeie”. Ion Buciuman a subliniat în analiza sa din prefață, forța spirituală și lumina cu, care autoarea își traversează propriile umbre, dureri și neîmpliniri, considerând poezia sa o suveică măiastră care pune sufletul direct în palma cititorului. O notă de intensă melancolie a fost adusă de doamna Rodica Bobu din Roman, fostă colegă de liceu a poetei, care a evocat o legătură colegială de o jumătate de veac, arătând cum Lorica Mihăilă a învins o grea încercare biologică recentă prin demnitate și artă pură. Secțiunea dedicată acordării distincțiilor a debutat cu oferirea Titlului Onorific de Academician Clepsydric domnului general (r) prof. univ. emerit dr. Tudor Amza. Membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Bacău, născut în Regiunea istorică Muntenia, com. Jegălia, județul Călărași la 14 februarie 1950, fost Ministru Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne și autor al primului Tratat de Criminologie din România, generalul (r) T. Amza a confirmat pe parcursul academic/profesional și scriitoricesc o rară rigoare stiințifiică și distinsă sensibilitate poetică, prin volume remarcabile precum „Turnul de lacrimi” (Editura Universitară Carol Davila, 2012), „În dialog cu eternitatea” (2018) și „Câmpia de sub pleoape” (2021). Profesorul dr. Lucian Strochi și scriitorul Emilian Marcu au rostit un Laudatio substanțial, amintind vizitele culturale care îi leagă de domnia sa și subliniind că acest titlu simbolic a onorat de-a lungul timpului personalități precum Academicienii Mihai Cimpoi, Răzvan Teodorescu, Petruș Andrei sau Nicolae Dabija. Un al doilea titlu de Academician Clepsydric i-a fost decernat poetului și scriitorului Dumitru Brăneanu, născut la Fălticeni, doctor în management al Universității București și Președinte al USR - Filiala Bacău, ca recunoaștere a laborioasei sale activități în promovarea culturii și spiritualității românești. D-l D. Brăneanu a salutat activitatea Cenaclului Clepsydra, considerat cel mai vizibil organism de acest tip din Moldova, arătând că versurile pline de simțământ ale autoarei se opun deșertăciunii postmodernismului rece. Momentul de vârf al breslei jurnalistice l-a reprezentat decernarea premiului „Jurnalistul Anului 2025” scriitorului și publicistului Ioan Uleanu, definit ca un veritabil „voluntar al scrisului”. În prezentarea sa, Emilian Marcu - fost conducător al publicației Opinia studențească din Iași - a arătat că activitatea monumentală a lui Ioan Uleanu, concretizată recent într-o masivă operă de publicistică de peste 900 de pagini a volumul de colecție intitulat „Gazeta Petrotub, Romantub, Gazeta Gherăiești. Publicistică (1992–2005)”, reprezintă o formă de manifestare a vocației artistice prin presă. La această sărbătoare a participat activ și Sebastian Cătunoiu, managerul Parcului Natural Vânători Neamț (rezervație UNESCO a Biosferei), care a depus mărturie despre implicarea culturală a jurnalistului premiat în conservarea valorilor nemțene. Ulterior, s-au acordat prestigioasele Diplome de fericire (purtând dedicația „Fericiți cei ce sunt reflexie a nemărginitului”) poetei și publicistei Silvia Miller (membră USR Bacău), doamnei Rodica Bobu, interpretului pricesnelor Vasile-Daniel Enache și Lorica Mihăilă, precum și învățătoarei și poetei Elena Foghel din Roman, cea mai vârstnică prezență a serii, aflată la pragul a 77 de ani.
- [„Tango noir” - o călătorie muzicală între Buenos Aires și marile ecrane <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/tango-noir-o-calatorie-muzicala-intre-buenos-aires-si-marile-ecrane-de-claudia-motea/): Un nou eveniment de excepție va avea loc la Sala Dalles, pe 3 octombrie 2026, de la ora 19:00: „Tango noir”, spectacolul în care muzica nu se explică, ci se trăiește. Arte Quintet – ansamblu format din cinci muzicieni profesioniști: Alexandru Marian, Cristian Preotu, Carol Antal, Bogdan Postolache și Marius Iancu – propune publicului o
- [Omul care a făcut din vin <br>o poveste a venit din nou <br>în Bacău <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/omul-care-a-facut-din-vin-o-poveste-a-venit-din-nou-in-bacau-de-petru-done/): „Povestea” carismaticului somelier Sergiu Nedelea începe de la copilul care cobora în pivnița familiei după o sticlă de vin, până la somelierul, formatorul, juratul și jurnalistul de specialitate de astăzi. Un drum de peste 25 de ani prin lumea vinului românesc. Sunt profesii pe care le alegi și profesii care, după ce le descoperi, ajung
- [„Cine l-a ucis pe Palomino Molero?” - micul roman <br>cu suflet mare al lui Mario Vargas Llosa <autor>- de George Petrovai</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/cine-l-a-ucis-pe-palomino-molero-micul-roman-cu-suflet-mare-al-lui-mario-vargas-llosa-de-george-petrovai/): Din capul locului trebuie să fac două precizări: 1.Nu știu din pricina cui (autor, traducător, editură), dar exemplarul pe care îl am în față (Editura Eminescu, București, 1991, traducător Mihai Cantuniari) nu-și încheie titlul prin semnul întrebării, deși el este obligatoriu (în articolul de față am făcut necesara îndreptare); 2.În articolul Literatura latino-americană între realismul
- [Roxana Goia: „Port cu mândrie costumul popular și încerc <br>să păstrez autenticitatea cântecului bănățean” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/roxana-goia-port-cu-mandrie-costumul-popular-si-incerc-sa-pastrez-autenticitatea-cantecului-banatean-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Faci parte din grupul tinerilor interpreți de muzică populară care a apărut în ultimii ani în țara noastră. Când și unde ai urcat prima dată pe o scenă? ROXANA GOIA: Prima dată am urcat pe o scenă la vârsta de 10 ani, la Ruga satului Sânpetru Mare, din județul Timiș. A fost un moment pe care nu
- [Bursele „Liviu Maior” 2026 <br>și lansarea volumului „Guvernanți și români <br>«Dosarul maghiar»”](https://uzpr.ro/30/09/2026/bursele-liviu-maior-2026-si-lansarea-volumului-guvernanti-si-romani-dosarul-maghiar/): Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Centrul de Studii Transilvane organizează joi, 1 octombrie 2026, de la ora 12:00, ceremonia de acordare a Burselor „Liviu Maior”, ediția 2026, și lansarea volumului „Guvernanți și români: «Dosarul maghiar». Odiseea Arhivei Secrete a Ministerului Regal Maghiar de Interne și importanța sa pentru istoria românilor (1868-1918)”.
- [Ștefan Tat și rolul vital pe care jurnaliștii contemporani îl au în salvarea istoriei naționale <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/stefan-tat-si-rolul-vital-pe-care-jurnalistii-contemporani-il-au-in-salvarea-istoriei-nationale-de-gheorghe-sinescu/): Istoria nu se scrie doar în laboratoarele academice, ci și pe teren, prin neobositul efort al jurnaliștilor și publiciștilor care refuză să lase trecutul pradă uitării, în peisajul cultural de la granița de vest a țării, colonelul în rezervă, jurnalistul și scriitorul Ștefan Tat, membru activ al UZPR – Filiala „Mihai Eminescu” Timiș, dar activ
- [Percepția publicului <br>despre definiția știrilor și noile variațiuni pe aceeași temă <autor>- de Roxana Istudor</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/perceptia-publicului-despre-definitia-stirilor-si-noile-variatiuni-pe-aceeasi-tema-de-roxana-istudor/): Ziua Mondială a Știrilor, 28 septembrie, marcată în toată lumea în acest an sub sloganul „Cunoaște faptele. Înțelege ceea ce contează. Alege jurnalismul de încredere”, este un moment binevenit de a se evalua cum sunt privite știrile de către publicul asaltat de tot felul de tipuri de conținut, specifice erei digitale. Iar specialiștii de la Reuters Institute au elaborate un raport în acest sens. În ultimii ani, modalitățile prin care oamenii intră în contact cu știrile și le consumă au devenit tot mai diverse - sursele considerate cândva sinonime cu știrile – precum presa scrisă și televiziunea – și-au pierdut reent, din punct de vedere statistic, pentru prima dată, supremația asupra agendei publice, iar audiențele, în special cele tinere, se orientează tot mai mult către platformele digitale pentru a se informa. Doar că în mediul digital, știrile produse de mass-media tradițională constituie doar o mică parte din vasta gamă de conținut cu care oamenii interacționează și căruia îi dedică timp. În loc să apară în spații dedicate, precum ziarele sau jurnalele de știri, știrile sunt adesea prezentate pe platformele digitale în fluxuri de conținut (feed-uri) în care nu se face o distincție clară între acestea și materialele de divertisment, stil de viață sau conținutul personal, printre multe altele. Mai mult, persoanele publice – de la politicieni la celebrități – a căror comunicare cu publicul era odinioară mediată de presa tradițională, interacționează acum direct cu urmăritorii lor. Oamenii obișnuiți pot documenta și disemina imagini de la evenimente importante, iar influencerii joacă un rol tot mai mare în modelarea dezbaterilor și a opiniei publice. Totodată, formatele și genurile care, anterior, erau limitate de constrângeri materiale și norme instituționale au devenit mult mai fluide și multimodale. Aceste evoluții au zdruncinat premisele existente cu privire la natura știrilor, aspectul acestora, sursele care le furnizează și locurile în care pot fi găsite. Dar cercetările arată o concluzie îmbucurătoare: nucleul percepției publicului despre ceea ce constituie o știre a rămas același. Convingerea fundamentală: știrile trebuie să se bazeze pe informații exacte și verificate Cercetările anterioare privind „valorile știrilor” (news values), de exemplu, au analizat caracteristicile care fac ca anumite evenimente sau subiecte să merite să fie relatate și modul în care aceste criterii s-au schimbat în timp. Acest lucru are implicații importante atât pentru modul în care organizațiile de știri concep esența activității lor, cât și pentru cercetători, a căror înțelegere a consumului de știri depinde, în parte, de modul în care publicul însuși definește ceea ce constituie, propriu-zis, o știre. Raportul citat de reutersinstitute.politics.ox.ac.uk pune în prim-plan modul în care publicul înțelege conceptul de „știre”. Pe lângă convingerea fundamentală că știrile trebuie să se bazeze pe informații exacte și verificate, analiza a identificat mai multe atribute observabile în definițiile oamenilor privind știrile, precum și modul în care acestea pot fi modelate de relevanța, momentul și locul desfășurării evenimentelor. Definițiile știrilor din perspectiva publicului păstrează un nucleu tradițional remarcabil de stabil, bazat pe înțelegeri comune, chiar dacă unii adoptă o definiție mai extinsă a știrilor. Pe baza analizei datelor provenite din sondaje online în șase țări, autorii raportului au constatat că deși mulți oameni definesc în continuare știrile prin prisma unor subiecte, surse, actori, genuri și formate considerate „tradiționale” sau fundamentale, unii adoptă acum o definiție mai „extinsă” a acestora. Aproximativ jumătate (49%) au o definiție tradițională, de bază, care înțelege știrile în primul rând ca subiecte precum politica și economia, relatate de jurnaliști și experți din cadrul instituțiilor de presă consacrate și prezentate sub formă de texte ample sau materiale video; un sfert (26%) adoptă o definiție extinsă, care păstrează atributele fundamentale, dar include și elemente mai noi, mai puțin convenționale; acestea lărgesc sfera definiției pentru a cuprinde, de exemplu, subiecte precum jocurile video și moda, abordate de celebrități și influenceri pe rețelele de socializare, în podcasturi și în clipuri video scurte – conținut prezentat uneori sub formă de comentarii, dezbateri sau satiră. În ansamblu, practic nu există nicio persoană care să recunoască atributele extinse fără a include, în același timp, elementele tradiționale de bază în propria definiție a știrilor.
- [„Bogdania”, nr.147-148, septembrie-octombrie 2026. <br>O revistă sub semnul <br>identității culturale <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/bogdania-nr-147-148-septembrie-octombrie-2026-o-revista-sub-semnul-identitatii-culturale-de-al-florin-tene/): Apariția unui nou număr al revistei „Bogdania”, publicație de creație și cultură editată de Asociația Cultural-Umanitară Bogdania din Focșani, reprezintă un moment important în peisajul revuistic românesc contemporan. Numărul dublu 147–148, septembrie–octombrie 2026, se înscrie în continuitatea unei publicații care și-a construit, de-a lungul anilor, o identitate proprie prin reunirea literaturii, istoriei, culturii, spiritualității și
- [Regăsiri printre gânduri <autor>- de Vlad Mulcuțan-Chiș</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/regasiri-printre-ganduri-de-vlad-mulcutan-chis/): Dragii mei cititori, Sper ca și de această dată să mă primiți în casele, inimile și sufletele dumneavoastră cu brațele deschise și cu aceleași gânduri bune! De fiecare dată am încercat să vă propun teme de gândire, de introspecție, subiecte de interes, aspecte ale vieții, întrebări dar și răspunsuri care, pentru mine, însemnau mult …
- [Stereotipuri fără leac: <br>femeile din sistemul sanitar european au salarii mai mici decât colegii lor <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/stereotipuri-fara-leac-femeile-din-sistemul-sanitar-european-au-salarii-mai-mici-decat-colegii-lor-de-narcis-cosmin-luca/): Deși domină sectorul european de sănătate și îngrijire, femeile ocupă puțin peste jumătate din posturile cel mai bine plătite din acest domeniu, potrivit unui nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), relatează Euronews. Femeile care lucrează în domeniul sănătății din Europa câștigă, în medie, cu 19% mai puțin pe oră decât bărbații. Sectorul sănătății
- [Arta ca o renaștere a sufletului <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/arta-ca-o-renastere-a-sufletului-de-benone-neagoe/): Iuliana Pintilie este un artist contemporan român cunoscut în mediul artistic sub semnătura JulyJuly Art. Parcursul său către artă apare ca o redescoperire a sinelui și ca o materializare a unui limbaj vizual de o autenticitate vibrantă. . De la rigoarea cifrelor la libertatea pânzei Formată în domeniul economic, absolventă a specializării Bănci și Burse de Valori,
- [OMS: alimentele nesigure ucid <br>1,5 milioane de oameni în fiecare an <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/oms-alimentele-nesigure-ucid-15-milioane-de-oameni-in-fiecare-an-de-emilian-m-dobrescu/): Bacterii, viruși, paraziți, substanțe chimice dăunătoare... Alimentele nesigure provoacă 1,5 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, în special în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Noi date ale OMS privind securitatea alimentară arată că 866 de milioane de oameni contractează o boală în fiecare
- [Festivalul „Nicolae Dabija” <br>de la Iași, o punte culturală <br>peste Prut <autor>- de Ramona Müller</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/festivalul-nicolae-dabija-de-la-iasi-o-punte-culturala-peste-prut-de-ramona-muller/): În Parcul Copou din Iași, în apropierea Teiului lui Eminescu, s-a desfășurat, la 19 septembrie 2026, cea de-a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură, Muzică și Artă Grafică „Nicolae Dabija”. Aproximativ 150 de participanți, înscriși la toate secțiunile, au dat întâlnirii chipuri și voci din România și Republica Moldova. Festivalul, fondat și susținut de
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/30/09/2026/imagini-de-colectie-100/): Constantin Dina, Filiala Casa Presei
- [Viitorul AI depinde de deciziile <br>pe care oamenii le iau acum <autor>- de N. Grigorie Lăcrița</autor>](https://uzpr.ro/30/09/2026/viitorul-ai-depinde-de-deciziile-pe-care-oamenii-le-iau-acum-de-n-grigorie-lacrita/): .În ultimele zile din septembrie 2026, în spațiul public au început să circule, deformate și amestecate, declarații ale unor mari personalități ale lumii tehnologiei despre pericolele inteligenței artificiale (AI). Una dintre cele mai răspândite afirmații este aceea că „Elon Musk a spus că AI poate ucide un miliard de oameni”. Afirmația, în această formă, este
- [Flacăra presei rurale bănățene: continuitate, rigoare istorică și viziune de viitor <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/flacara-presei-rurale-banatene-continuitate-rigoare-istorica-si-viziune-de-viitor-de-constantin-vlaicu/): Într-o epocă a vitezei digitale și a transformărilor tehnologice majore, tiparul rural și condeiul monografiștilor rămân piloni de nezdruncinat ai identității comunităților noastre. În cadrul unei ședințe ample a Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat (A.P.P.R.B.), un număr impresionant de membri - publiciști ai presei rurale, editori de gazete sătești și jurnaliști din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (Filialele Caraș-Severin și Timiș) - s-au reunit pentru a consolida punțile dintre tradiție, cercetarea istoriografică și viitorul instituțional al asociației. Reprezentând în calitate de vicepreședinte presa rurală din arealul geografic și etnografic al Mehadiei, Băilor Herculane, alături de Craina Bănățeană și Valea Almăjului, am fost martorul unei dezbateri de o înaltă ținută intelectuală și sufletească, centrată pe o misiune clară: menținerea vie a „flăcării” publicațiilor tipărite și valorificarea patrimoniului rural. Pentru a înțelege profunzimea acestei adunări, se cuvine o privire asupra istoriei și crezului care animă A.P.P.R.B. Fondată la 10 aprilie 2008, la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, la inițiativa muzeografului Ioan Traia și cu susținerea omului de cultură Aurel Turcuș, asociația s-a născut din dorința sfântă ca satul românesc să nu fie dat uitării. Satul bănățean este o adevărată enciclopedie vie, universul în care s-au plămădit elitele neamului. Sub conducerea fostului președinte Ioan Traia - în prezent președinte onorific al asociației - precum și a actualului președinte Petru Opruț, A.P.P.R.B. a devenit o umbrelă ocrotitoare pentru zeci de publicații de suflet, precum: Almăjul, Anghelos, Arhanghelul, Buna Vestire, Cenăzeanul, Foaia Săcălazului, Foaia Săcoșană, Glasul Voislovei, Lumina Satului, Scripta Manet, Suflet nou, Tibiscus,Talpa Țării, Vatra Carașului, Vatra Satului,Vestea și multe altele. Camil Petrescu nota în anii ’20 că „dintre toți țăranii de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cunoscători de carte”, Aurel Cosma jr. remarca superioritatea lor intelectuală, iar A.P.P.R.B. continuă astăzi această nobilă moștenire a „scriitorilor plugari” și intelectualilor satului. Așa cum a subliniat în comunicarea sa președintele Petru Opruț, mirosul, foșnetul și atingerea hârtiei tipărite rămân o simfonie incomparabilă pentru suflet, pe care ecranul digital nu o va putea înlocui niciodată pe deplin. Discuțiile din cadrul adunării au reflectat, în ansamblul lor, un absolut echilibru între fervoarea culturală și rigurozitatea administrativă. Din densitatea discursului și energia prezentării comunicărilor am desprins câteva elemente definitorii ale activității asociației. Între detaliile despre inițiative (hărți interactive online, site al asociației, pagină de Facebook) și reflecții istorice despre învățământul special din secolul al XIX-lea, domnul președinte a subliniat importanța colaborării cu instituțiile de prestigiu, fiind reconfirmat Protocolul de Colaborare cu Muzeul Satului Bănățean, ce va permite organizarea a trei-patru manifestări anuale majore, dar și deschiderea către parteneriate cu Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, Casele de Cultură și Biblioteca Județeană.
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/30/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-753/): Alexandru Bodea, Dan Cioroian, Zubin Constantin, Titus Crâsciu, Angela Giurgiu, George Grigore, Octavian Stăncioiu, Giorgian Tudor, Alexandru Vidican, Rodica Zaharia.
- [Terra Memoriae, un drum <br>de 1.600 de kilometri pentru memoria vie a României.  Lansat la Radio România, proiectul leagă Via Transilvanica de cercetare umanistă, rezidențe artistice și jurnalism de teren <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/terra-memoriae-un-drum-de-1-600-de-kilometri-pentru-memoria-vie-a-romaniei-lansat-la-radio-romania-proiectul-leaga-via-transilvanica-de-cercetare-umanista-rezidente-artistice-si-jurnalism-de-tere/): Multe proiecte culturale pornesc de la un concept bine împachetat și se finalizează cu un afiș. Terra Memoriae propune altceva: ieșitul pe teren, popasul în locurile prin care trece Via Transilvanica, ascultarea oamenilor și transformarea acestor experiențe într-o arhivă accesibilă publicului larg. Deși pare o idee simplă, într-o țară în care patrimoniul rural este de cele mai multe ori invocat în discursuri și abandonat în practică, efortul de a construi o memorie a locurilor implică răbdare, metodă și asumare: oamenii din comunități devin autorii poveștilor despre România. Lansat miercuri, 23 septembrie 2026, proiectul este dezvoltat de Tășuleasa Social, Radio România Cultural și organizația UmanEast. Via Transilvanica oferă traseul și legătura directă cu satele, orașele mici, peisajele și gazdele drumului, cercetătorii și artiștii aduc instrumente de interpretare, iar Radio România Cultural promite să ducă aceste povești spre public. În următorii doi ani, proiectul va combina rezidențe de cercetare și creație, emisiuni realizate de pe traseu, o platformă digitală, un jurnal sonor și un film documentar. Un drum care unește Via Transilvanica este deja unul dintre puținele proiecte românești care au făcut inteligibilă legătura dintre turism lent, economie locală, natură și identitate culturală. Traseul pornește de la Putna și ajunge la Drobeta-Turnu Severin, traversează zece județe, are 85 de etape și leagă aproximativ 400 de comunități pe parcursul celor 1.600 de kilometri. Organizatorii spun că, în 2025, pe traseu au fost peste 120.000 de drumeți din 64 de țări. Din păcate, numărul de pași nu produce automat înțelegere, iar un sat nu devine mai puțin fragil doar pentru că este reperat pe o aplicație sau fotografiat de călători. Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica, spune că, din păcate, distanța dintre România urbană și cea rurală s-a adâncit. Pentru el, traseul a fost încă de la început o încercare de a aduce în atenția publică locuri care nu intrau pe harta turistică. Astăzi, contrastul e chiar mai vizibil: pe de o parte, un succes de imagine și de mobilizare; pe de altă parte, comunități care au nevoie în primul rând de investiții în infrastructură, școală, servicii și perspective de viață, nu doar de o fotografie instagrambilă pentru vizitatorii ocazionali. Proiectul Terra Memoriae aduce întrebările potrivite și își propune să creeze un spațiu în care răspunsurile localnicilor, ale cercetătorilor și ale artiștilor să fie auzite, nu doar să nu se piardă. Cultura devine experiență vie: case, practici, hrană, povești de familie, arhitectură, relația cu pădurea, memoria unei meserii, felul în care o comunitate se schimbă după plecarea copiilor sau după venirea unor oameni noi.
- [O frescă spirituală închinată <br>lui Aurel Vlaicu <autor>- de Ion Talpoș</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/o-fresca-spirituala-inchinata-lui-aurel-vlaicu-de-ion-talpos/): Însoțit de câțiva prieteni, am trecut în vara acestui an prin localitatea Bănești, în apropiere de Câmpina. Ne-am oprit la monumentul ridicat de locuitorii județului Prahova, la 13 septembrie 2013, „cu dragoste și recunoștință, în amintirea inginerului Aurel Vlaicu-genial inventator, constructor și pilot de aeronave” - după cum am găsit menționat pe una dintre plachetele
- [Simpozionul de sculptură sudată de la Dumbrăvița <autor>- de Daniela Văleanu</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/simpozionul-de-sculptura-sudata-de-la-dumbravita-de-daniela-valeanu/): Sâmbătă, 26 septembrie 2026, de la ora 18:00, a avut loc vernisajul lucrărilor create în cadrul Simpozionului de sculptură sudată de la Dumbrăvița, în Parcul Central. Timp de două săptămâni de creație în aer liber, șase artiști au transformat metalul prin sudare în forme sculpturale, publicul fiind invitat să descopere lucrările realizate în cadrul celei
- [Venirea oltenilor în Banat <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/venirea-oltenilor-in-banat-de-gheorghe-sinescu/): Istoria migrațiilor interne din spațiul românesc păstrează în paginile sale o dinamică fascinantă, definită prin transhumanță, supraviețuire economică și fuziuni culturale de o rară frumusețe, printre aceste mari mișcări de populație, așezarea oltenilor în Banat reprezentând un capitol de referință, întâlnirea dintre spiritul vulcanic, dornic de afirmare al olteanului și rigoarea așezată, profund vest-europeană a
- [Zilele Culturii Maghiare, <br>la Timișoara <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/zilele-culturii-maghiare-la-timisoara-de-dorina-magarin/): Ajunse la cea de-a XI-a ediție, Zilele Culturii Maghiare au avut loc la Timișoara, în perioada 24-28 septembrie 2026. În Piața Victoriei și în Piața Libertății au avut loc concerte, târguri cu produse tradiționale, expoziții și activități pentru copii și tineri. În premieră, în cadrul festivalului, Casa Maghiară a găzduit degustări de vinuri, iar în
- [Cuvinte în mișcare <autor>- de Sara Mina</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/cuvinte-in-miscare-de-sara-mina/): Pentru a treia oară prezentă la Giurgiu, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, invitată fiind de Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu”, Editura Biscara și-a propus să ofere în 2026 o inedită expunere a cărților editate din momentul anterioarei descinderi în acest oraș dunărean (septembrie 2024), până în prezent. Astfel, pe Scena Mică a Teatrului „Tudor Vianu”,
- [„Iarna de fier”/„Iron Winter”- un film despre anduranțǎ şi persistența tradițiilor nomade - primește Grand Prix-ul celei de-a 11-a ediții Alpin Film Festival](https://uzpr.ro/29/09/2026/iarna-de-fier-iron-winter-un-film-despre-anduranta-si-persistenta-traditiilor-nomade-primeste-grand-prix-ul-celei-de-a-11-a-editii-alpin-film-festival/): Alpin Film Festival 2026, cea de-a 11-a ediție a festivalului internațional de film montan afiliat la International Alliance for Mountain Film, s-a încheiat duminică, 27 septembrie, după o săptămână efervescentă, cu evenimente care au consolidat poziția Brașovului și a României pe harta internațională a culturii montane. Premiile ediției au fost decernate în cadrul Galei de
- [Târgul Pâinii, ediția a V-a, la Muzeul Național <br>al Satului „Dimitrie Gusti” <autor>- de Elena Trifan</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/targul-painii-editia-a-v-a-la-muzeul-national-al-satului-dimitrie-gusti-de-elena-trifan/): .În cadrul Zilelor Satului Românesc, sâmbătă, 26 septembrie 2026, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, s-a desfășurat cea de-a V-a ediție a Târgului Pâinii, organizat de muzeu în colaborare cu Ambasadele: Algeriei, Lituaniei, Malaeziei, Macedoniei, Mexicului, Nigeriei, Sloveniei, Tunisiei, Republicii Croația,Turciei prin prezența Institutului Cultural Yunus Emre din București, cât și cu
- [„Coloana Infinitului”, anul XXIX, nr. 136/2026, Timișoara <autor>- de Dan D. Gîrjoabă</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/coloana-infinitului-anul-xxix-nr-136-2026-timisoara-de-dan-d-girjoaba/): Numărul 136 al revistei de cultură „Coloana Infinitului”, apărut la Timișoara în 2026, este o ediție aniversară dedicată celor 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Revista, editată de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși” din Timișoara, își asumă de această dată nu doar rolul unei publicații culturale, ci și pe acela al unui depozitar
- [Cristi Toporan, regizorul <br>care unește teatrul, filmul și televiziunea într-o <br>singură viziune <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/cristi-toporan-regizorul-care-uneste-teatrul-filmul-si-televiziunea-intr-o-singura-viziune-interviu-de-claudia-motea/): Cristi Toporan este unul dintre acei creatori rari care reușesc să unească, într-o singură carieră, rigoarea regiei, sensibilitatea actorului, disciplina dansatorului și vocația profesorului. Regizor artistic al DIGI24 din 2011, profesor universitar, formator al generațiilor tinere de cineaști și artist cu o biografie impresionantă, el a construit în timp un drum solid, luminat de întâlniri
- [Inteligența artificială <br>intră în dosarul <br>securității internaționale <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/inteligenta-artificiala-intra-in-dosarul-securitatii-internationale-de-maria-toghina/): . • Ce a schimbat reuniunea Consiliului de Securitate din 23 septembrie 2026 și de ce regulile sunt încă departe . Consiliul de Securitate al ONU nu a adoptat o rezoluție, nu a creat o autoritate globală și nu a stabilit sancțiuni pentru companiile care dezvoltă sisteme avansate de inteligență artificială. Cu toate acestea, reuniunea din
- [Un destin filologic. <br>Dialoguri cu prof. dr. Anca Elena (Isailă) Costaru <autor>- de Nicolae Băciuț</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/un-destin-filologic-dialoguri-cu-prof-dr-anca-elena-isaila-costaru-de-nicolae-baciut/): Nu sunt mulți acei dascăli care să aibă parte de o recunoaștere atât de plină de gratitudine și cărora să li se dedice un studiu de carieră atât de amplu, cum are parte prof. dr. Anca Elena (Isailă) Costaru. E adevărat, unui profesor cu astfel de calități îi trebuie un elev pe măsură, pentru a putea
- [Turismul Regiunii Nord-Est, <br>între patrimoniu, cooperare regională și noi destinații <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/turismul-regiunii-nord-est-intre-patrimoniu-cooperare-regionala-si-noi-destinatii-de-petru-done/): Peste 200 de invitați din România și din străinătate au participat, pe 23 septembrie 2026, la cea de-a XI-a ediție a Galei Turismului „Descoperă Nord-Est”, organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) și desfășurată la Centrul Cultural Județean „Dimitrie Cantemir” din Vaslui. Evenimentul, organizat anual în câte un județ al Regiunii Nord-Est, a reunit
- [Expoziția - „AnimaL”, <br>de Béla Zoltán, artist vizual originar din Baia Mare, la Bruxelles <autor>- de Doris Uglar</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/expozitia-animal-de-bela-zoltan-artist-vizual-originar-din-baia-mare-la-bruxelles-de-doris-uglar/): În cadrul Brussels Art Square, la Galeria „Espace Intermédiaire” din Bruxelles, a avut loc, pe 24 septembrie 2026, vernisajul expoziției „AnimaL”, semnată de Béla Zoltán, artist vizual Născut în 1977, la Baia Mare, Béla Zoltán este unul dintre reprezentanții Școlii de la Cluj, alături de Şerban Savu, Adrian Ghenie și Victor Man. A studiat pictura
- [Lucrurile nu au cum să fie <br>atât de simple... <autor>- de Alexandru Pripon</autor>](https://uzpr.ro/29/09/2026/lucrurile-nu-au-cum-sa-fie-atat-de-simple-de-alexandru-pripon/): Am sperat, de-a lungul timpului, să văd cum lucrurile capătă, în România, aspectul specific altor tărâmuri. Mi-am dorit din răsputeri – asemeni dumneavoastră, sunt convins – să văd modificări ale unor comportamente și înhumări ale vechilor metehne. Am privit cu nerăbdare către viitor până când și acesta s-a transformat în trecut, apoi a fost amplasat
- [Tinerețe fără bătrânețe <autor>- de Nicolae Băciuț</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/tinerete-fara-batranete-de-nicolae-baciut/): Pregătind această antologie care urmează alteia, de mai mare anvergură, circumscrisă aniversării vârstei de 80 de ani a lui Dumitru Hurubă, am realizat că acesta nu a fost omagiat cu vorbe de circumstanță, atunci când era în viață, de vreme ce, după plecarea sa dintre noi, accentele de prețuire s-au amplificat și semnăturile s-au diversificat.
- [Jurnaliștii bănățeni <br>și martirii Timișoarei <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/jurnalistii-banateni-si-martirii-timisoarei-de-gheorghe-sinescu/): Revoluția Română din Decembrie 1989 își trage seva din curajul nebun al unui oraș care a decis să spună un „nu” definitiv teroarei comuniste, la Timișoara, strada devenind simultan altar, tribună civică și teatru al unei represiuni barbare, orchestrate de un aparat de stat disperat să își mențină controlul. În acele zile de foc, presa
- [„Sintagme codrene”, nr. 41, octombrie-decembrie 2026. O revistă a dialogului cultural <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/sintagme-codrene-nr-41-octombrie-decembrie-2026-o-revista-a-dialogului-cultural-de-al-florin-tene/): În peisajul revuistic românesc contemporan, revista „Sintagme Codrene” își continuă drumul cu perseverență, dovedind că literatura, cultura și memoria spirituală a unui popor pot rămâne vii atunci când există oameni care cred în puterea cuvântului. Publicația, fondată și coordonată de scriitorul Vasile Dan Marchiș, s-a afirmat prin deschiderea către literatură, artă, istorie, religie și tradiții,
- [Reportajul, jurnalism cu puternice valențe literare <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/reportajul-jurnalism-cu-puternice-valente-literare-de-al-florin-tene/): Reportajul reprezintă una dintre cele mai complexe și mai expresive forme ale jurnalismului, situându-se la interferența dintre informarea publicului și arta povestirii. Spre deosebire de știrea propriu-zisă, care urmărește transmiterea rapidă și concisă a unei informații de interes public, reportajul își propune să reconstruiască un eveniment, un loc, o comunitate sau o experiență umană, oferindu-i
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/29/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-752/): Oana Baban, Gabriel Boholț, Ion Constantin, Sorin Despina, Constantin Dobrescu, Marilena Dumitrescu, Elena Gaiță, Marcela German, Moshe Groper, Maria Ionescu, Rozica Istudor, Raisa Plăieșu, Elena Popa, Octavian Radu, Mihaela Răducanu, Puica Rob-Ditan, Gheorghe Smarandache
- [George Coșbuc – ziaristul. Între gazetărie, cultură și conștiință națională <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/george-cosbuc-ziaristul-intre-gazetarie-cultura-si-constiinta-nationala-de-al-florin-tene/): • 160 de ani de la nașterea scriitorului La 20 septembrie 2026 s-au împlinit 160 de ani de la nașterea lui George Coșbuc, poetul născut la Hordou, în ținutul Năsăudului, devenit una dintre personalitățile reprezentative ale literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În memoria culturală românească, Coșbuc este asociat în primul rând cu poezia satului, cu universul rural transilvănean, cu baladele, idilele și poemele sale de inspirație istorică. Mai puțin discutată, în raport cu opera poetică, este activitatea sa de ziarist și publicist. Or, această activitate este esențială pentru înțelegerea personalității sale intelectuale. Înainte de a deveni una dintre vocile importante ale poeziei române, Coșbuc s-a format în spațiul gazetăriei ardelene, iar experiența redacțională de la Tribuna din Sibiu a constituit o adevărată școală de cultură, stil și responsabilitate publică. În redacția condusă de Ioan Slavici, tânărul scriitor a intrat în contact cu problemele societății românești, cu dezbaterile culturale ale epocii și cu necesitatea de a transforma literatura într-un instrument al educației și al afirmării identității naționale. George Coșbuc s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou, într-o familie de intelectuali ai satului, tatăl său, Sebastian Coșbuc, fiind preot greco-catolic. Mediul năsăudean în care și-a petrecut copilăria și adolescența a avut o influență decisivă asupra formării sale. Studiile de la Năsăud, contactul cu literatura clasică și universală și activitatea în cadrul societății de lectură „Virtus Romana Rediviva” i-au cultivat pasiunea pentru lectură, traducere și creație. În paginile revistei manuscrise Muza someșeană au apărut primele sale încercări literare. Această formație explică, în parte, de ce Coșbuc nu a privit presa doar ca pe un mijloc de publicare. Pentru el, ziarul și revista puteau deveni instrumente de educație culturală, de formare a gustului public și de afirmare a valorilor comunității. În 1884 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din Cluj, dar nu și-a încheiat studiile universitare. În schimb, apropierea de presa românească din Transilvania avea să-i ofere o altă formă de educație: experiența directă a redactării, traducerii, selecției și organizării materialului publicistic. Momentul decisiv pentru devenirea lui Coșbuc ca publicist îl reprezintă apropierea de Tribuna din Sibiu și de Ioan Slavici. Începând din 1887, Coșbuc lucrează în redacția publicației sibiene, perioadă care se dovedește fundamentală pentru dezvoltarea sa intelectuală și literară. Tribuna era mai mult decât o simplă publicație literară. Ea făcea parte din efervescența culturală și națională a românilor din Transilvania, iar redacția sa reprezenta un adevărat laborator de idei. Pentru tânărul Coșbuc, gazetăria a însemnat contactul direct cu realitatea. În redacție, literatura nu mai era desprinsă de societate. Poezia, articolul, traducerea, cronica sau materialul cultural trebuiau să răspundă unei nevoi publice: aceea de a cultiva limba română, de a educa cititorul și de a menține vie conștiința identității culturale. Potrivit cercetărilor și documentelor biografice, perioada sibiană, 1887–1889, a fost una dintre cele mai rodnice etape ale activității lui Coșbuc. Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița-Năsăud subliniază că experiența din redacția Tribunei, alături de Ioan Slavici, I. Bechnitz și Septimiu Albini, a funcționat pentru tânărul scriitor ca o adevărată „școală literară”. Una dintre caracteristicile personalității lui Coșbuc este imposibilitatea de a separa complet poetul de publicist. Poetul observa lumea satului; ziaristul încerca să o înțeleagă și să o explice. Poetul recupera în versuri tradiții, mentalități, obiceiuri și conflicte; publicistul contribuia la formarea unei conștiințe culturale. Poetul valorifica limba vie a oamenilor; ziaristul participa la consolidarea limbajului public românesc. Din acest punct de vedere, gazetăria lui Coșbuc trebuie interpretată nu ca o activitate secundară, ci ca parte integrantă a proiectului său cultural.
- [Casa Albă și noul test al libertății presei <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/casa-alba-si-noul-test-al-libertatii-presei-de-maria-toghina/): • CNN, MS NOW și Politico contestă în instanță decizia președintelui Donald Trump de a le retrage accesul Am privit mereu presa din Statele Unite ca pe un reper profesional și libertatea ei ca pe una dintre acele cuceriri democratice care pot fi contestate, atacate, puse la încercare, dar nu retrase prin voința unui om aflat temporar la putere. Nu pentru că jurnalismul american ar fi fost infailibil și nici pentru că redacțiile de peste Ocean ar fi fost ferite de partizanat, erori sau excese, ci pentru că acolo exista convingerea, susținută de Constituție și de instanțe, că președintele poate detesta o întrebare, poate critica un articol și poate răspunde agresiv, însă nu poate decide cine are dreptul să îl urmărească și să îl întrebe în numele publicului. De aceea, vestea că CNN, MS NOW, fostul MSNBC, și Politico au fost excluse de la Casa Albă, iar legitimațiile jurnaliștilor lor au fost dezactivate sau confiscate, nu mi se pare un episod din lunga și adesea zgomotoasa confruntare dintre Donald Trump și presă. Este o trecere de la atacul verbal la sancțiunea administrativă, aplicată unor organizații de presă tocmai pentru că relatările lor îl nemulțumesc pe președinte. Când puterea folosește accesul ca recompensă pentru relatarea favorabilă și ca pedeapsă pentru critica incomodă, întrebarea nu mai este dacă un anumit post ne place, ci cine va fi următorul și ce va mai rămâne din controlul democratic asupra executivului. CNN, MS NOW și Politico au deschis luni, 21 septembrie, o acțiune la tribunalul federal din Washington și cer restabilirea imediată a accesului. Ele invocă Primul Amendament, care protejează libertatea de exprimare și a presei, precum și garanțiile procedurale ale celui de-al Cincilea Amendament, pentru că măsura a fost luată fără notificare și fără o procedură în care jurnaliștii să poată răspunde acuzațiilor. Plângerea lor formulează limpede fondul problemei: guvernul nu poate stabili ce are voie presa să relateze și nu poate retrage un drept de acces pentru simplul motiv că președintelui îi displace conținutul relatărilor. Donald Trump spune că nu atacă presa liberă, ci combate ceea ce numește «fake news». Formula este cunoscută și, repetată suficient, ajunge să transforme dezacordul politic într-un presupus delict profesional. Președintele a afirmat că instituțiile vizate pot continua să scrie, dar că el nu este obligat să le primească în «casa poporului». Tocmai aceste cuvinte arată cât de gravă este confuzia: Casa Albă nu este proprietatea președintelui, iar accesul presei nu este o favoare personală acordată redacțiilor cuminți. Este unul dintre mecanismele prin care cetățenii află ce face puterea în numele lor. Există, desigur, o nuanță juridică pe care merită să nu o sacrificăm în favoarea indignării. Primul Amendament nu oferă fiecărui jurnalist un drept nelimitat de a intra în Biroul Oval, în Air Force One sau în orice spațiu închis al administrației. Casa Albă poate impune reguli de securitate și poate organiza un sistem de acreditare, iar numărul locurilor este uneori limitat. Dar, odată ce anumite spații și briefinguri sunt deschise în mod obișnuit presei, selecția nu poate fi făcută după criteriul loialității editoriale, iar retragerea unei acreditări nu poate avea loc fără reguli clare și fără o procedură reală.
- [Filialele UZPR Gorj–Mehedinți, Iași și Chișinău anunță lansarea și vizionarea filmului „Brâncuși, Tătăreștii, Gorjan și Ansamblul Calea Eroilor”, componentă a proiectului „Pe urmele lui Brâncuși – Radio Iași 85” <autor>- de Grigore Radoslavescu</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/filialele-uzpr-gorj-mehedinti-iasi-si-chisinau-anunta-lansarea-si-vizionarea-filmului-brancusi-tatarestii-gorjan-si-ansamblul-calea-eroilor-componenta-a-proiectului/): Unul dintre cele mai semnificative evenimente UZPR ale anului are loc în perioada 24-27 septembrie, pe axa Târgu Jiu – Iași – Chișinău – Broștenii Sucevei: lansarea și vizionarea filmului „Brâncuși, Tătăreștii, Gorjan și Ansamblul Calea Eroilor”, componentă a proiectului „Pe urmele lui Brâncuși – Radio Iași 85”, proiect pus în aplicare de către cele trei filiale ale UZPR, Gorj–Mehedinți, Iași, Chișinău – împreună cu numeroase instituții de cultură și structuri administrative și finalizat prin proiectarea, în mai multe locații, a filmului asigurat material și financiar de Sandu Iscrulescu, mehedințean din...Timișoara și produs de publicistul nostru din Gorj, Dorin Brozbă. Pentru a onora Anul Național „Constantin Brâncuși” – 2026 și în contextul împlinirii a 85 de ani de la înființarea Radio Iași (1941-2026) a fost inițiată seria de manifestări sub genericul „Pe urmele lui Brâncuși – Radio Iași 85. Lansare de film documentar și evenimente cultural itinerante, pe axa Târgu Jiu – Chișinău-Iași-Broșteni (Suceava)”. Cu acest prilej, în prezența autorilor, va fi lansat filmul documentar „Brâncuși, Tătăreștii, Gorjan și Ansamblul Calea Eroilor”, realizat cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, artistul român care a revoluționat sculptura modern și a devenit un reper al culturii universale. Filmul documentar este realizat de publicistul și documentaristul Dorin Brozbă, membru al Filialei Gorj-Mehedinți a UZPR. O producție cinematografică a studioului BD Media, cu susținerea Asociației „Doruleț din România” și Aninoasa TIM Timișoara, cu participarea echipei alcătuite din Sandu Iscrulescu (director film), Paul Mălăianu (imagine și montaj), Gheorghe Iovu (muzică). Un rol important în derularea celor trei etape din cadrul proiectului (Chișinău, Iași și Broșteni-Suceava) îl are Uniunea Ziariștilor profesioniști din România, prin implicarea directă a filialelor sale – Iași, Chișinău și Gorj-Mehedinți - care contribuie la organizarea proiectului, pe ambele maluri ale Prutului. Astfel, UZPR susține promovarea patrimoniului cultural și a valorilor identitare, prin jurnalism și proiecte editoriale și cinematografice. Prin acest proiect, Radio Iași marchează cei 85 de ani de la înființare (1941–2026) într-un mod care depășește dimensiunea aniversară, actualul demers reprezentând un act de recuperare și de valorizare a memoriei culturale. Dedicat personalității lui Constantin Brâncuși, proiectul configurează un traseu simbolic al ideilor și identității, punând în dialog patrimoniul artistic românesc cu spațiul contemporan, într-o formulă itinerantă ce reunește comunități și instituții de pe ambele maluri ale Prutului.
- [Ziua Recoltei la Los Angeles: comunitatea românească celebrează tradițiile și identitatea națională în California <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/spectacol-romanesc-de-gala-in-california-ziua-recoltei-2026-de-claudia-motea/): Sărbătoarea identității și tradițiilor românești în California prinde viață la Los Angeles prin evenimentul „Ziua Recoltei”, organizat de Consulatul General al României la Los Angeles în parteneriat cu The Union & League of Romanian Societies și Grupul de Limbă și Literatură Română „LA STEAUA”. Manifestarea, devenită un reper de suflet pentru comunitatea românească de pe
- [Pe urmele gazetărești - arădene - ale Conului Iancu <autor>- de Florica R. Cândea</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/pe-urmele-gazetaresti-aradene-ale-conului-iancu-de-florica-r-candea/): Context Aradul, cu poziția geografică de Poartă de Vest, atrăgea, odată, prin frumusețea Corso-ului cu tei, pe o lungime de peste 2 km., și apoi, prin Mureș, ale cărui ape scăldau Cetatea multiseculară. Cu toate acestea, i-a fost atribuit, de unii istorici, numele de Golgota Maghiară. Însă personalități de mare rang, au văzut Aradul ca
- [Simpozionul Internațional <br>de Jurnalism din Texas: schimbarea obiceiurilor de consum ale publicului remodelează profesia<br> în ansamblu](https://uzpr.ro/28/09/2026/simpozionul-international-de-jurnalism-din-texas-schimbarea-obiceiurilor-de-consum-ale-publicului-remodeleaza-profesia-in-ansamblu/): Peste 800 de participanți din 49 de țări și teritorii s-au reunit la cea de-a 27-a ediție a Simpozionului Internațional de Jurnalism desfășurat recent la Universitatea din Texas și transmis online, pentru a analiza cele mai presante probleme cu care se confruntă industria știrilor. Viitorul jurnalismului se bazează pe tehnologie și pe relațiile umane care
- [Revistele școlare <autor>- de Elena M. Cîmpan</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/revistele-scolare-de-elena-m-cimpan/): Nu le aveam pe toate, dar tânjeam la ele. La început, „Arici pogonici”, „Luminița”, apoi „Șoimii patriei”, „Cutezătorii”, „Universul copiilor”, sunt titluri din revistele școlare cu vizibilitate în toate școlile, în tot locul românesc și, când aveam norocul, mai răsfoiam pe la prietenii norocoși, pe la rude cu relații, câte o revistă „Pif”, în limba
- [Marian Mușat: <br> peste patru decenii de jurnalism agricol și 17 cărți publicate](https://uzpr.ro/28/09/2026/marian-musat-peste-patru-decenii-de-jurnalism-agricol-si-17-carti-publicate/): • Patru volume apărute în 2026, o carte memorială în tipar și un nou volum de reportaje despre agricultura românească, în pregătire . Ziaristul și scriitorul Marian Mușat, absolvent al Facultății de Ziaristică, promoția 1985, scrie despre agricultură încă de la începutul carierei sale jurnalistice. A debutat la „Viața Nouă” din Galați, la pagina agricolă, și
- [Asociația Uniunea Femeilor <br>din Gorj a organizat a VI-a ediție a Galei Femeilor de 10. Două jurnaliste, printre laureate <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/asociatia-uniunea-femeilor-din-gorj-a-organizat-a-vi-a-editie-a-galei-femeilor-de-10-doua-jurnaliste-printre-laureate-de-gigi-buse/): Joi, 24 septembrie 2026, începând cu ora 17:30, la Sala Rosa Riviera Târgu Jiu – aparținând de Anna Events, a avut loc a șasea ediție a Galei Femeilor de 10, un eveniment de suflet organizat de Asociația Uniunea Femeilor din Gorj, dedicat femeilor care inspiră, construiesc și aduc valoare comunității noastre. . În eleganta și
- [Centru Național împotriva dezinformării, în Marea Britanie](https://uzpr.ro/28/09/2026/centru-national-impotriva-dezinformarii-in-marea-britanie/): Regatul Unit intenționează să înființeze un Centru Național de Apărare Informațională pentru a contracara dezinformarea, tehnologia „deepfake” și atacurile informaționale lansate de state străine. Premierul Andy Burnham a anunțat acest lucru în cadrul unui discurs susținut la sediul ONU din New York (SUA), relatează The Guardian. Potrivit lui Burnham, centrul va avea rolul de a
- [Apel pentru protejarea jurnaliștilor din Serbia](https://uzpr.ro/28/09/2026/apel-pentru-protejarea-jurnalistilor-din-serbia/): Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) a solicitat autorităților sârbe să garanteze siguranța lucrătorilor din mass-media în timpul alegerilor parlamentare anticipate programate pentru 25 octombrie. Potrivit ua.news , organizația a avertizat că jurnaliștii care relatează despre scrutin riscă să se confrunte cu amenințări, violențe și ostilitate. Informația a fost transmisă de TimesLIVE. De asemenea, CPJ a
- [Începe CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor <br>de Pretutindeni <autor>- de Luminița Voinea</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/incepe-culturo-festival-de-carte-si-arte-al-romanilor-de-pretutindeni-de-luminita-voinea/): Arta poate conecta culturi și poate deveni un punct de întâlnire între oameni, comunități și instituții. Peste 100 de autori și artiști români din Spania și din Europa sunt invitați la „CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni”. Evenimentul, ajuns la cea de-a IV-a ediție, este dedicat anul acesta lui Constantin
- [Frumoasă Zaraza & Band, romanțele Bucureștiului interbelic <autor>- de Iulia Grigorovici-Togănel</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/frumoasa-zaraza-band-romantele-bucurestiului-interbelic-de-iulia-grigorovici-toganel/): Curtea Palatului Cantacuzino a găzduit, pe 19 și 20 septembrie 2026, o nouă întâlnire cu Bucureștiul de altădată. În cadrul „Weekend la Palat #7 organizat de Bucureștiul povestit, Urban Weekend și Muzeul Național „George Enescu”, muzica și literatura au readus în atenția publicului atmosfera Capitalei anilor ’20–’30, o lume în care cântecul făcea parte din
- [Mihaela Rus, între scenă și biroul de manager: „Mi-ar plăcea să se spună: «A fost o vreme bună a teatrului»” <autor>- interviu de Alexandru Olteanu</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/mihaela-rus-intre-scena-si-biroul-de-manager-mi-ar-placea-sa-se-spuna-a-fost-o-vreme-buna-a-teatrului-interviu-de-alexandru-olteanu/): .„Puteam să-mi aleg altă carieră, dar scena a însemnat totul pentru mine” (Toma Caragiu) . Un spectacol bun prinde viață prin oameni: actori, regizori, scenografi, muzicieni și profesioniști rămași adesea nevăzuți, pentru ca în fața publicului să rămână emoția. Teatrul este, înainte de toate, o muncă de echipă. În aceste zile, Teatrul „Toma Caragiu” din
- [„10 întrebări” pentru actrița, poeta și romanciera Lucica Nistor, de la Teatrul Municipal „Maior Ghe. Pastia” din Focșani <autor>- interviu de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/10-intrebari-pentru-actrita-poeta-si-romanciera-lucica-nistor-de-la-teatrul-municipal-maior-ghe-pastia-din-focsani-interviu-de-remus-b-mineata/): .„Varium et mutabile semper femina”, îngâna poetul antic Publius Vergilius Maro, intuind natura cameleonică a spiritului feminin, dar în cazul Lucicăi Nistor, această variabilitate nu reprezintă o lipsă de statornicie, ci darul divin al metamorfozei artistice absolute. Pășind sfios dincolo de hotarul mistic al Vrancei, acolo unde legenda Vrâncioaiei se îngemănează cu dorul pământului reavăn,
- [„Mierea românească este foarte căutată la export”. De vorbă cu Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv al APIA Mureș <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/mierea-romaneasca-este-foarte-cautata-la-export-de-vorba-cu-ovidiu-savasca-directorul-executiv-al-apia-mures-de-vasile-luca/): Printre invitații de seamă al recentului Târg al mierii de la Daneș, am avut plăcerea să ne întâlnim cu Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA – județul Mureș, cel care nu rareori este văzut în mijlocul fermierilor, agricultorilor și crescătorilor de animale din întreg județul Mureș. Un specialist bine documentat și informat cu privire la ultimele
- [În Bacău a fost lansată o carte despre prietenie, limite și curajul de a spune „ajunge” <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/in-bacau-a-fost-lansata-o-carte-despre-prietenie-limite-si-curajul-de-a-spune-ajunge-de-petru-done/): În ambianța librăriei „Cărturești”, din Arena Mall Bacău, a fost lansată, în seara zilei de 22 septembrie, cartea „Max și prietenul care s-a schimbat” (Ed. Roxalee Healing, Bacău, 2026), scrisă de Roxalee și ilustrată de Miruna Prunache. Autoarea le-a explicat copiilor și nu doar lor ce a vrut să transmită prin personajele cărții, dar și
- [Festivalul „Dacul vesel” a transformat Orăștia <br>în capitala umorului inteligent <autor>- de Angela Petre</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/festivalul-dacul-vesel-a-transformat-orastia-in-capitala-umorului-inteligent-de-angela-petre/): Există locuri în care istoria nu se citește doar în cărți, ci pare să respire prin ziduri, prin oameni și prin poveștile pe care aceștia le duc mai departe. Orăștie este unul dintre ele, fiind orașul așezat la poarta ținutului dac, între Mureș și Munții Șureanu, loc în care trecutul dacilor încă își aruncă umbrele,
- [Noul Cod <br>al urbanismului blochează administrațiile locale <autor>- de Alexandru Tamba</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/noul-cod-al-urbanismului-blocheaza-administratiile-locale-de-alexandru-tamba/): Noul Cod al urbanismului (CATUC), aprobat prin legea 169/2026, se pare că mai mult complică lucrurile decât le simplifică. Noul cod înlocuiește vechile legi de referință, respectiv Legea nr. 350/2001 privind urbanismul și Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executărilor de construcții, reunind regulile într-un singur act normativ, scopul fiind o autorizare mai rapidă și orientată
- [Emil Cioran, <br>„Pe culmile disperării”  <autor>- de Stelian Gomboș</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/emil-cioran-pe-culmile-disperarii-de-stelian-gombos/): Emil Cioran s-a născut la 8 aprilie 1911 la Răşinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Răşinari, şi al Elvirei (Comanciu) Cioran. Frecventează, începând din 1921, Liceul „Gheorghe Lazăr" din Sibiu, oraş în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 şi 1932, urmează cursurile Facultăţii de Litere
- [O viață printre cărți. Interviu cu Augusta Oniță‑Bagoly <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/o-viata-printre-carti-interviu-cu-augusta-onita-bagoly-de-claudia-motea/): Augusta Oniță‑Bagoly reprezintă una dintre vocile distincte ale vieții culturale brașovene, o prezență care și‑a construit parcursul profesional pe temelia unei iubiri timpurii pentru carte și pentru universul poveștilor. Formarea ei, începută în atmosfera caldă a serilor în care bunica îi născocea basme, iar mama îi citea neobosit din tomurile lui Petre Ispirescu, a devenit,
- [Mondializare: omenirea, la răscruce <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/mondializare-omenirea-la-rascruce-de-emilian-m-dobrescu/): Cazuri critice ale pedepsei cu moartea Cel mai mare număr de execuții din lume are loc în China, spune organizația Amnesty International – dar amploarea lor exactă rămâne neclară, deoarece datele corespunzătoare despre execuții „sunt considerate secret de stat”. Organizația Amnesty International estimează numărul la câteva mii. Și aici, ca și în Iran, pedeapsa cu
- [„Toamna se numără bobocii” <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/toamna-se-numara-bobocii-de-dorina-magarin/): Termenii stereotip, tip literar, imagine sunt termeni larg folosiți în teoria literară, dar împrumutați din alte științe și nu întotdeauna clar. În științele sociale, termenul stereotip se referă la grupuri umane: etnii, națiuni, clase, genuri și a fost asociat cu prejudecăți rasiale. Acestea sunt performanțele colective care circulă în comunitate și pot fi găsite în
- [Ziua Independenței Republicii Moldova, celebrată la Bruxelles <autor>- de Doris Uglar</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/ziua-independentei-republicii-moldova-celebrata-la-bruxelles-de-doris-uglar/): Într-o atmosferă de sărbătoare și eleganță, în cadrul Primăriei din Saint-Gilles, Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei a organizat, pe data de 23 septembrie 2026, o seară de înaltă ținută, dedicată celebrării Zilei Independenței Republicii Moldova Deschiderea oficială a serii a fost făcută de E.S. domnul Viorel Cibotaru, Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei, care
- [Xenocrație sau suveranitate cognitivă? <autor>- de Andrei Suman</autor>](https://uzpr.ro/28/09/2026/xenocratie-sau-suveranitate-cognitiva-de-andrei-suman/): Secolul XXI aduce cu sine o mutație profundă în raportul dintre putere, cunoaștere și control. Dacă în trecut dominația era exercitată prin forță militară sau economică, astăzi ea se manifestă tot mai subtil, în spațiul invizibil al gândirii. În acest context, conceptul de xenocrație capătă o relevanță aparte, desemnând nu doar dominația străină în sens
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/28/09/2026/imagini-de-colectie-99/): Mădălina Corina Diaconu Secretar General al UZPR
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/28/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-751/): Traian Bărbulescu, Radu Căjvăneanu, Verginia Călin, Daniel Ciurel, Cecilia Cocoș, Erika Engel, Ana Gyarmath, Emilian Marcu, Bogdan Pădure, Maria Popa, Adriana Răceanu, Iustina Radu, Ioan Scripciuc, Olivia Sima, Victor Troacă, Gianina Dănăilă (Tudose).
- [Cine este jurnalist <br>și cine face jurnalism? (II) Abordarea funcțională a activității jurnalistice <autor>- de Monica Cercelescu</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/cine-este-jurnalist-si-cine-face-jurnalism-ii-abordarea-functionala-activitatii-jurnalistice-de-monica-cercelescu/): Rezumat: Materialul analizează noțiunea de activitate jurnalistică în jurisprudența CJUE și a CtEDO, distingând-o de statutul profesional de jurnalist. Hotărârile CJUE arată că nici lipsa acestui statut, nici mijlocul de publicare nu exclud scopul jurnalistic, dar simpla punere a informațiilor la dispoziția publicului nu este suficientă: contează scopul demersului și caracteristicile procesului editorial. În jurisprudența CtEDO, protecția presei este justificată de contribuția sa la dezbaterea de interes public și de rolul de public watchdog, anumite garanții putând fi recunoscute, în condiții specifice, și altor actori care exercită o funcție comparabilă. Protecția surselor susține această funcție democratică, însă libertatea presei nu este necondiționată, jurnalismul responsabil presupunând bună-credință, o bază factuală suficientă și respectarea eticii profesionale.
- [Centenarul vizitei Reginei Maria <br>în America. Lansarea volumului „REGINA”, la Palatul Cotroceni](https://uzpr.ro/25/09/2026/centenarul-vizitei-reginei-maria-in-america-lansarea-volumului-regina-la-palatul-cotroceni/): Sub Înaltul Patronaj al președintelui României, Romania Student Tour lansează, la Muzeul Național Cotroceni, începând cu ora 15:00, volumul aniversar „REGINA – volum in honorem arhitectei României Mari”, dedicat personalității excepționale a Reginei Maria, una dintre cele mai importante figuri ale istoriei moderne a României. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la istorica
- [Shakespeare nu a plecat niciodată. „Romeo și Julieta” <br>în viziunea regizorului <br>Toma Enache <autor>- de Doina Tătaru</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/shakespeare-nu-a-plecat-niciodata-romeo-si-julieta-in-viziunea-regizorului-toma-enache-de-doina-tataru/): După avanpremiera din această vară, ferventul și prolificul regizor Toma Enache și-a prezentat, în premieră oficială, recenta creație - „Romeo și Julieta” - pe scena Teatrului Național „I.L.Caragiale”, pe 14 septembrie. Să fi fost aceasta o coincidență binefăcătoare, de Înălțarea Sfintei Cruci? Simbolurile, spiritualitatea piesei, dramatismul și speranța degajate nu fac deloc întâmplâtoare această rezonanță.
- [Despre paradoxul liric <br>al inginerului albaiulian <br>Emil-Valentin Roșca și lansarea noului său volum de poezii, <br>„Nu sunt poet” <autor>- de Ion Talpoș</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/despre-paradoxul-liric-al-inginerului-albaiulian-emil-valentin-rosca-si-lansarea-noului-sau-volum-de-poezii-nu-sunt-poet-de-ion-talpos/): Orașul Alba Iulia a găzduit vineri, 18 septembrie 2026, un nou eveniment editorial de excepție. Inginerul și poetul Emil-Valentin Roșca a revenit în atenția publicului cu un nou volum de versuri, intitulat provocator și plin de smerenie artistică: „Nu sunt poet”. Evenimentul, promovat de autor ca un „eveniment cultural surpriză”, marchează o nouă etapă în
- [De la mănăstire la penitenciar: povestea jetoanelor de închisoare <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/de-la-manastire-la-penitenciar-povestea-jetoanelor-de-inchisoare-de-petru-done/): Revista de cultură „Prutul”, ce apare la Huși, a publicat un articol scris de cercetătorul și colecționarul de jetoane ing. Dorel Bălăiță, din Onești, despre jetoanele din vechile închisori din mănăstiri. Articolul „Jetoane ale vechilor închisori din mănăstiri” prezintă un aspect mai puțin cunoscut al istoriei penitenciare românești: folosirea unor jetoane cu valoare nominală, asemănătoare
- [Glasul doinit al pământului românesc în universul folclorului din Banat <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/glasul-doinit-al-pamantului-romanesc-in-universul-folclorului-din-banat-de-gheorghe-sinescu/): .„Când asculți o doină adevărată, simți cum se deschide pământul și vorbește istoria” (Constantin Brâncuși) . . Muzica populară din zona Banatului nu reprezintă doar un simplu repertoriu de melodii și jocuri, ci constituie însăși matricea identitară a unui spațiu intercultural unic, definit prin excelență de toleranță, bonomie și rafinament artistic, istoricul acestei zone folclorice
- [Festivalul național de literatură „Ion Băieșu, la el acasă”, <br>ediția a II-a, 2026 <autor>- de Vali Șerban</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/festivalul-national-de-literatura-ion-baiesu-la-el-acasa-editia-a-ii-a-2026-de-vali-serban/): Duminică, 20 septembrie 2026, satul Aldeni, comuna Cernătești, județul Buzău, a fost gazda celei de-a II-a ediții a Festivalului „Ion Băieșu – la el acasă”, un eveniment cultural dedicat memoriei scriitorului și dramaturgului Ion Băieșu și fiului său, Radu Băieșu, regizor, scenarist și dramaturg. Organizat prin implicarea familiei Ion și Maria Nicolescu, cu sprijinul Primăriei
- [Armonii de folk la Podul Roșu, din Băile Herculane: Festivalul Podul de Fo(l)k <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/armonii-de-folk-la-podul-rosu-din-baile-herculane-festivalul-podul-de-folk-de-constantin-vlaicu/): ..În Grădina de Vară (Teatrul de Vară) a stațiunii Băile Herculane, acolo unde ecoul Cernei îmbrățișează legendele vechi, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Festivalului „Podul de Folk”. În serile de 18 și 19 septembrie, spațiul cultural din Băile Herculane s-a reconfigurat într-o uriașă vatră de bucurie și cântec, adunând laolaltă sute de melomani,
- [Istoria locală și istoria universală găzduite <br>în Banat, la Lugoj. Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” <autor>- de Cristina Anișoara Zainea</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/istoria-locala-si-istoria-universala-gazduite-in-banat-la-lugoj-conferinta-internationala-de-istorie-acta-historica-civitatis-lugosiensis-de-cristina-anisoara-zainea/): .În perioada 18-20 septembrie 2026, municipiul Lugoj a găzduit cea de-a VI-a ediție a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”. Manifestarea, având ca temă „Istorie locală și istorie națională în context european”, a reunit cercetători, cadre didactice universitare, membri ai Societății de Științe Istorice din România, membri au Uniunii Scriitorilor din România, membri
- [Nicolae Toma: „Tinerii jurnaliști trebuie să fie ei înșiși și să nu se abată de la adevăr și dreptate, indiferent de consecințe!” <autor>- interviu de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/nicolae-toma-tinerii-jurnalisti-trebuie-sa-fie-ei-insisi-si-sa-nu-se-abata-de-la-adevar-si-dreptate-indiferent-de-consecinte-interviu-de-mioara-baciu/): - Privind în urmă, care a fost momentul în care ați înțeles că jurnalismul va deveni misiunea vieții dumneavoastră? - Până în decembrie 1989 nu m-am gândit că voi ajunge să iubesc așa de tare jurnalismul. Eram pregătit pentru două direcții. Prima era teatrul și muzica și a doua scrisul. Scriam poezie și proză, iar
- [„Medalion Valentin Voicilă. <br>Istoria comunismului - adevăr, propagandă și fake-news”](https://uzpr.ro/25/09/2026/medalion-valentin-voicila-istoria-comunismului-adevar-propaganda-si-fake-news/): .. • Biblioteca Județeană Arad aduce istoria recentă mai aproape de tineri, alături de prof. univ. dr. Lavinia Betea . Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad lansează luni, 28 septembrie 2026, proiectul cultural-educativ „Medalion Valentin Voicilă. Istoria comunismului - adevăr, propagandă și fake-news”, un demers dedicat memoriei uneia dintre figurile emblematice ale Revoluției din Decembrie 1989 la
- [Ediția specială a Salonului literar Astralis – Gala aniversară Astralis <autor>- de Camelia Pantazi Tudor</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/editia-speciala-a-salonului-literar-astralis-gala-aniversara-astralis-de-camelia-pantazi-tudor/): Vineri, 2 octombrie 2026, ora 15:00, va avea loc un eveniment special, Salonul literar Astralis – Gala aniversară Astralis, care marchează aniversarea unui deceniu de existență a Editurii Astralis. Acesta se va desfășura sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București, la sediul central, „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr.
- [Reîntoarcerea lui El Niño <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/reintoarcerea-lui-el-nino-de-emilian-m-dobrescu/): Un super El Niño a încheiat vara aceasta. Conform oamenilor de știință de la Organizația Meteorologică Mondială (OMM), există acum șansă de 90% ca El Niño să continue cel puțin până în noiembrie. De aceea, OMM a îndemnat toate țările să-și întărească sistemele de avertizare timpurie după confirmarea sosirii lui El Niño, arătând cum încălzirea
- [Ce îi spune României experiența Dust Bowl, <br>din America... <autor>- de Huseyin Padem</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/ce-ii-spune-romaniei-experienta-dust-bowl-din-america-de-huseyin-padem/): În anii 1930, fenomenul Dust Bowl, produs în regiunea Great Plains, cunoscută drept Marile Câmpii ale Statelor Unite, a devenit una dintre cele mai mari catastrofe agricole și de mediu din istorie. Seceta prelungită și temperaturile ridicate s-au combinat cu solurile intens cultivate, care își pierduseră în mare măsură vegetația naturală, iar vânturile puternice au
- [Timpul regăsit <br>al hieroglifelor Cocorului <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/timpul-regasit-al-hieroglifelor-cocorului-de-remus-b-mineata/): .„În artă nu există nicio rețetă în afară de aceea de a pune pe pânză propria ta viață, propriul tău zâmbet sau propria ta lacrimă” (Corneliu Baba) . Evenimentul cultural desfășurat marți, 15 septembrie 2026, a transformat simeza expozițională de la RomanArt Gallery într-un spațiu sacru, menit să adăpostească o operă de o substanțială încărcătură
- [Portofelul de identitate digitală <br>al UE și armonizarea celor 27 de sisteme monetare <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/portofelul-de-identitate-digitala-al-ue-si-armonizarea-celor-27-de-sisteme-monetare-de-narcis-cosmin-luca/): Uniunea Europeană își propune ca fiecare cetățean să dețină un portofel de identitate digitală până la sfârșitul anului 2026. Dar grupurile care apără drepturile digitale avertizează că măsurile de protecție nu sunt încă pregătite și că un sistem conceput pentru a proteja viața privată ar putea, în schimb, să faciliteze monitorizarea europenilor. . „50-60% din
- [Nicola Băciuț, 10 ani, la a treia carte. Aventură și știință <autor>- de Nicolae Băciuț</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/nicola-baciut-10-ani-la-a-treia-carte-aventura-si-stiinta-de-nicolae-baciut/): După „Rățușca albă și curcubeul” și „Șapte povești cu care crești”, Nicola a mai făcut un pas în preocupările ei de creație. Surpriza mea a fost că stimulul creativ era chiar parte din viața ei. După ce i-a murit un peștișor, pe nume… Cometă, căutând un altul asemenea, a ajuns să cumpere doi hamsteri, pe
- [Hélène Boussuge revine la Orșova după 34 de ani <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/25/09/2026/helene-boussuge-revine-la-orsova-dupa-34-de-ani-de-maria-toghina/): .. • Povestea unei asistente medicale franceze, a unui convoi umanitar și a binelui care a traversat trei decenii . Există povești care nu au nevoie să fie înfrumusețate, pentru că poartă deja în ele tot ceea ce face o comunitate mai umană: grija față de celălalt, memoria binelui primit și recunoștința care nu se stinge
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/25/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-750/): .25 septembrie - Lucia Bibarț, Zoia Cârlugea, Tiberiu Ciobanu, Andreea Costin, Ioan Lăcătușu, Lajos Lorinc, Gabriela Machidon, Ioana Nițescu, Vladimir Sărătilă, Ioana Speteanu, Gabriela Stan 26 septembrie - Vasile Angelescu, Imola Antalfi, Magda Antoniu, Gabriela Badea, Costel Crângan, Simona Drimbău, Monica Fernandez-Garcia, Eduard Leasă, Toader Oprișan, Tudorel Radu, Gheorghe Safta, Livia Șandru, Cristian Toader, Ioan
- [Bun-venit la UVT! <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/bun-venit-la-uvt-de-dorina-magarin/): În cadrul săptămânii de inițiere a studenților din anul I, de la toate facultățile Universității de Vest din Timișoara, în holul principal de la parterul sediului central UVT (Bd. Vasile Pârvan nr. 4), precum și în diverse săli, și în Aula Magna se desfășoară prezentări și sesiuni de orientare pentru „boboci”. Vineri, 25 septembrie 2026,
- [Cuvânt, culoare, muzică și umor, într-o sărbătoare a culturii <br>la Vaslui <autor>- de Silvia Hodaș</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/cuvant-culoare-muzica-si-umor-intr-o-sarbatoare-a-culturii-la-vaslui-de-silvia-hodas/): Sâmbătă, 19 septembrie 2026, la Centrul Cultural „Alexandra Nechita” din Vaslui, a avut loc o adevărată sărbătoare a culturii, în care versul s-a întâlnit cu muzica, pictura și umorul, într-un spectacol al emoției și bucuriei. Întâlnirea a fost prilejuită de o nouă activitate organizată de LSR – Filiala „Movila lui Burcel” Vaslui și partenerii săi,
- [„Mica săptămână de muzică veche” la a 3-a ediție <autor>- de  Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/mica-saptamana-de-muzica-veche-la-a-3-a-editie-de-vasile-luca/): În Cetatea Medievală Sighișoara, mai precis pe esplanada „Bastionului Măcelarilor” – s-a desfășurat cea de a 3-a ediție al proiectului „Mica Săptămână de Muzică Veche” Sighișoara 17-20 sept 2026. Ediție pusă în topul activităților culturale de trupa „Truverii” coordonată de cunoscutul iubitor de muzică veche - Mihai Serghei Tudor. Este cel care, în urmă cu
- [Jocul cu întunericul <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/jocul-cu-intunericul-de-cristian-ovidiu-dinica/): Comedie pe întuneric se numește noua realizare a Teatrului „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, în regia lui Codrin Boldea. Una dintre cele mai ingenioase farse ale dramaturgiei britanice, piesa lui Peter Shaffer răstoarnă convenția teatrală: personajele „nu văd” atunci când scena este luminată, iar spectatorii văd totul atunci când lumina se stinge. Acest artificiu, devenit
- [Vernisajul Expoziției Internaționale „Partitura firului”, la Muzeul „Paul Constantinescu” din Ploiești <autor>- de Elena Trifan</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/vernisajul-expozitiei-internationale-partitura-firului-la-muzeul-paul-constantinescu-din-ploiesti-de-elena-trifan/): În fiecare an, în penultima săptămână din luna septembrie se sărbătorește Ziua Dantelei Românești, inițiată în septembrie 2023, de către Andreea Diana Tănăsescu, în memoria mamei sale, Silvia Elena Tănăsescu. Andreea Diana Tănăsescu este și fondatoarea comunității culturale globale „La Blouse Roumaine”, care are ca scop promovarea, reînvierea și protejarea iei românești și costumului tradițional.
- [Bacău: „Corpul feminin între mit și rezistență”, la Centrul de Cultură „George Apostu” <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/bacau-corpul-feminin-intre-mit-si-rezistenta-la-centrul-de-cultura-george-apostu-de-petru-done/): Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, organizează joi, 24 septembrie 2026, ora 17.00, vernisajul expoziției „Corpul feminin între mit și rezistență în grafica românească din perioada comunistă”. Curatoriată de Lelia Rus-Pîrvan și Ovidiu Ungureanu, expoziția propune o lectură critică asupra modului în care femeia a fost reprezentată în
- [„Valea Jiului Literară – Book Walley Festival”, ediția a IV-a, Petrila <autor>- de Mirela Cocheci</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/valea-jiului-literara-book-walley-festival-editia-a-iv-a-petrila-de-mirela-cocheci/): . Vineri, 18 septembrie 2026, în fața Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila, câteva generații s-au întâlnit în jurul aceluiași lucru: cultura. Copii cu diplome în mâini, scriitori cu volume proaspăt ieșite de sub tipar, poeți, artiști plastici, actori și cititori au dat, împreună, chip celei de-a IV-a ediții a Festivalului „Valea Jiului Literară
- [GALA UNESCO 70 – ROMÂNIA: 70 de ani de cooperare între România și UNESCO, celebrați prin cultură, educație, știință <br>și patrimoniu](https://uzpr.ro/24/09/2026/gala-unesco-70-romania-70-de-ani-de-cooperare-intre-romania-si-unesco-celebrati-prin-cultura-educatie-stiinta-si-patrimoniu/): Comisia Națională a României pentru UNESCO marchează 70 de ani de la aderarea României la UNESCO și de la înființarea Comisiei Naționale prin GALA UNESCO 70 – ROMÂNIA – O celebrare a cunoașterii, culturii și dialogului, eveniment care va avea loc luni, 28 septembrie 2026, de la ora 17.00, la Opera Națională București, sub Înaltul
- [La Gorj a fost înființată <br>o sucursală a MNADOR <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/la-gorj-a-fost-infiintata-o-sucursala-a-mnador-de-gigi-buse/): Sâmbătă, 19 septembrie 2026, începând cu ora 12:00, la Restaurantul Rebecca din Târgu Jiu, a avut loc ședința de constituire a Sucursalei Gorj a Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (MNADOR), prin primirea a doi noi comisari: Valentin Pilică și Iulian Moțescu, în prezența generalilor Remus Știr – președinte și Mirela Cocheci –
- [NATO: noi luări de poziție <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/nato-noi-luari-de-pozitie-de-emilian-m-dobrescu/): Avionul militar SAAB Un grup de 11 state membre NATO, inclusiv România, va achiziționa avionul de supraveghere și control Saab GlobalEye, fabricat în Suedia, care va înlocui flota îmbătrânită de avioane radar AWACS din Europa, conform unui acord încheiat la Summitul NATO de la Ankara. Achiziția comună a fost anunțată în cadrul Forumului Industriei de
- [Săgeți cu poale-n brâu: Identitate, mass-media și ecoul public al epigramei bănățene <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/sageti-cu-poale-n-brau-identitate-mass-media-si-ecoul-public-al-epigramei-banatene-de-gheorghe-sinescu/): Epigrama bănățeană nu reprezintă doar un exercițiu de virtuozitate filologică, ci o veritabilă stare de spirit, în spațiul cultural timișan și cărășean, satira scurtă, cizelată în patru versuri, manifestându-se istoric sub două fațete complementare: epigrama literară, guvernată de rigorile clasice, și epigrama în grai local, aceasta din urmă fiind o prelungire organică a poeziei dialectale
- [Chișinău, trei zile în care a încăput <br>o lume <autor>- de Valeria Bilț</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/chisinau-trei-zile-in-care-a-incaput-o-lume-de-valeria-bilt/): Treizeci și șase de ani au trecut de la prima mea întâlnire cu Chișinăul. În 1990, venisem pentru câteva ore, la dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu. În septembrie 2026, m-am întors pentru trei zile, la invitația conf. univ. dr. Victoria Fonari, președinta filialei UZPR – Chișinău, și a poetei Nona Lupu. Trei zile care, prin
- [Datoria publică de peste 60% <br>din PIB pune sub semnul întrebării indexarea pensiilor <autor>- de Alexandru Tamba</autor>](https://uzpr.ro/24/09/2026/datoria-publica-de-peste-60-din-pib-pune-sub-semnul-intrebarii-indexarea-pensiilor-de-alexandru-tamba/): Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, iar indexarea pensiilor de la 01.01.2027 este pusă sub semnul întrebării, deoarece Legea 69/2010, legea responsabilității fiscal-bugetare, ne spune că dacă acest prag de 60% a fost depășit (61,4% la luna mai 2026), sunt resticționate creșterea cheltuielilor cu asistența socială, categorie din care fac
- [Artă pentru viață – o inițiativă <br>a Uniunii Creatorilor Profesioniști, în parteneriat cu Filiala Occident <br>a UZPR <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/arta-pentru-viata-o-initiativa-a-uniunii-creatorilor-profesionisti-in-parteneriat-cu-filiala-occident-a-uzpr-de-benone-neagoe/): Există momente în care arta își depășește menirea estetică și devine un gest de profundă solidaritate umană, o mână întinsă spre cei care traversează cele mai grele încercări ale vieții. O astfel de inițiativă lăudabilă a prins viață sub egida Uniunii Creatorilor Profesioniști, care, în parteneriat cu Filiala Occident a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
- [In memoriam Ion Marin. <br>Un mentor, un coleg, un reper <br>de neclintit <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/in-memoriam-ion-marin-un-mentor-un-coleg-un-reper-de-neclintit-de-benone-neagoe/): Presa se scrie la secunda prezentului, dar oamenii care o clădesc rămân în memoria ei definitiv. Amintirea lui Ion Marin continuă să fie un far călăuzitor pentru toți cei care am avut privilegiul de a-i fi aproape. L-am cunoscut nu doar ca pe jurnalistul incisiv, scriitorul de talent sau profesorul dedicat, ci ca pe un
- [A apărut revista „Climate literare”, nr. 194, august 2026 <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/a-aparut-revista-climate-literare-nr-194-august-2026-de-al-florin-tene/): A apărut numărul 194, august 2026, al revistei „Climate literare”, publicație literară și de cultură românească fondată în mai 2007. Noul număr confirmă continuitatea unei reviste care își propune să ofere cititorilor un spațiu larg pentru poezie, proză, critică literară, eseu, cultură, spiritualitate și dialog intercultural. Revista este editată de Societatea Culturală și Prietenie „La Noi Acasă”
- [„Forum studențesc” <br>– scurtă monografie <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/forum-studentesc-scurta-monografie-de-dorina-magarin/): În cercetarea noastră am avut în vedere revista „Forum”, denumită astfel impropiu deoarece este mai degrabă o foiță de 42 x 30 cm, care a apărut la Timișoara, la finele anului 1968, înainte de sesiune, purtând pe frontispiciu subtitlul „revistă a studenților Universității din Timișoara”. Are 8 pagini, adresa redacției fiind la Universitatea din Timișoara,
- [Colaborare unică: UZPR - Filiala Caraș-Severin și Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române](https://uzpr.ro/21/09/2026/colaborare-unica-uzpr-filiala-caras-severin-si-institutul-de-istorie-george-baritiu-din-cluj-napoca-al-academiei-romane/): Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) își continuă misiunea de promovare a valorilor culturale și istorice regionale, precum și de stimulare a spațiului public prin presă de calitate, prin lansarea unui nou parteneriat instituțional și mediatic de amploare. Acest parteneriat reprezintă rodul unei colaborări de mai lungă durată dintre Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Academia Română, inițiată și menținută constant prin intermediul Mădălinei Corina Diaconu, secretar general al UZPR. În cadrul acestei noi etape de cooperare, UZPR Caraș-Severin se alătură Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca (al Academiei Române) pentru a conecta direct rigurozitatea cercetării academice cu dinamismul presei contemporane. Inițiativa își propune să creeze un dialog real între istorici și jurnaliști, construind o punte dinamică între Cluj și Banat, între memorie și prezent, precum și între generații și comunități. Parteneriatul este semnat prin Ion D. Cucu, președintele filialei, respectiv prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române. Acest acord reunește simbolic cele două instituții sub îndemnul „Împreună pentru istorie, cultură și comunitate”, evidențiind crezul comun că înțelegerea profundă a trecutului sprijină construirea unui viitor mai bun. Principalele direcții de colaborare, conform protocolului, sunt: -Conferințe și dezbateri: Organizarea de manifestări științifice și culturale dedicate marilor teme de istorie regională și națională; -Proiecte editoriale comune: Editarea și difuzarea de publicații, monografii și studii de specialitate adresate atât publicului larg, cât și cercetătorilor; -Interviuri și materiale de popularizare: Transpunerea rezultatelor cercetării istorice în limbaj publicistic accesibil, prin presă scrisă, audiovizuală și mediul online; -Valorificarea patrimoniului local: Promovarea intensivă a patrimoniului istorico-cultural al Reșiței și al Banatului Montan; -Promovarea Zilelor Academice Clujene: Susținerea mediatică a evenimentelor academice de tradiție organizate la Cluj-Napoca. Prin acest demers, cele două organizații își propun să aducă istoria mai aproape de cetățeni și să consolideze rolul jurnalismului cultural ca vector de coeziune și educație comunitară. (Constantin Vlaicu)
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/24/09/2026/imagini-de-colectie-98/): Teodora Marin, Filiala Sector 1, București
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/24/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-749/): Florentin Baciu, Cătălin Bocai, Iliana Bușneag, Ilie Dobre, Monica Ionescu, Tașcu Lala, Lazăr Dobrogeanu, Gheorghe Militaru, Oana Şlemco, Vasile Tabără.
- [Munca, privită <br>din toate unghiurile ei <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/munca-privita-din-toate-unghiurile-ei-de-maria-toghina/): Bucureștiul găzduiește, în 23 și 24 septembrie, ediția a II-a „Alexandru Țiclea” a Congresului Național de Dreptul Muncii, inițiat de avocatul Costel Gîlcă. Cu 802 participanți înscriși, potrivit organizatorilor, reuniunea de la Institutul Național de Statistică depășește formula obișnuită a unei conferințe de specialitate și devine un spațiu necesar de întâlnire între universitate, instanțe, avocatură, organizații sindicale și profesioniștii care gestionează, în fiecare zi, relațiile de muncă. Într-un moment în care piața muncii se schimbă mai repede decât vocabularul juridic cu care încercăm să o descriem, prezența a peste opt sute de persoane arată dimensiunea interesului pentru reguli clare, practică judiciară predictibilă și soluții care să nu trateze raportul de muncă drept o simplă anexă la contractul civil. Munca înseamnă, de fapt, statut, siguranță, demnitate, negociere și echilibru de putere; iar exact această complexitate se regăsește în arhitectura congresului. Două zile, opt paneluri, de la contract la viitorul muncii Prima zi începe cu deschiderea oficială și cu un omagiu adus profesorului Alexandru Țiclea, numele sub care se desfășoară această ediție. Urmează patru paneluri construite într-o succesiune logică: evoluțiile și perspectivele dreptului muncii, contractul individual de muncă și executarea raporturilor de muncă, dialogul social, negocierea colectivă și relațiile profesionale, apoi jurisprudența și practica judiciară în materia raporturilor de muncă.
- [Cine este jurnalist <br>și cine face jurnalism? (I) Modele naționale privind statutul profesional <br>al jurnalistului <autor>- de Monica Cercelescu</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/cine-este-jurnalist-si-cine-face-jurnalism-i-modele-nationale-privind-statutul-profesional-al-jurnalistului-de-monica-cercelescu/): Între statut profesional în dreptul național și abordare funcțională în dreptul european Rezumat. În practică, întrebarea „cine este jurnalist și cine nu?” se pune tot mai des, pe fondul diversificării actorilor care produc și difuzează informații de interes public. Totuși, din punct de vedere juridic, statutul de jurnalist profesionist și exercitarea unei activități jurnalistice nu se suprapun în mod necesar. Dacă apartenența la profesie rămâne, în principal, o chestiune reglementată de dreptul intern, calificarea unei activități drept jurnalistică presupune o analiză distinctă, raportată la natura, scopul și funcția acesteia. Articolul examinează principalele modele naționale privind statutul profesional al jurnalistului, cu referire la Franța, Belgia, Germania, Italia și România, evidențiind diferențele dintre definirea legală a profesiei, mecanismele de autoreglementare și absența unei definiții juridice generale. Distincția dintre statutul profesional și activitatea concret desfășurată permite separarea regimului aplicabil profesiei de condițiile în care o activitate de informare a publicului poate fi privită, în sens funcțional, ca activitate jurnalistică.
- [Cuvânt s-a scris ca să se știe, <br>la Tabăra „Sublim” 2026 <autor>- de Zenovia Zamfir</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/cuvant-s-a-scris-ca-sa-se-stie-la-tabara-sublim-2026-de-zenovia-zamfir/): Toamna, cu al ei alai de păsări călătoare ce zboară în zare, cu livezi pline de fructe, coapte, aromate, cu roade bogate, a venit, încet, tiptil și ne încântă cu frumusețea ei. În drum spre Cluj, admir varietatea peisajelor și paleta de culori pe care toamna a folosit-o pentru a picta: munții, dealurile, apele învolburate
- [Pasiune și rafinament liric: selecțiuni din opera „Carmen”, în premieră la Biblioteca Metropolitană București <autor>- de Elena-Carmen Bobocescu</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/pasiune-si-rafinament-liric-selectiuni-din-opera-carmen-in-premiera-la-biblioteca-metropolitana-bucuresti-de-elena-carmen-bobocescu/): Muzica clasică își găsește ecoul în inima comunității bucureștene prin programul permanent „Opera la Bibliotecă”, o inițiativă de referință a Bibliotecii Metropolitane București (BMB) menită să aducă arta lirică într-un spațiu primitor, deschis tuturor și cu acces gratuit. Lansat încă din anul 2018, programul s-a consolidat ca un veritabil reper cultural în peisajul artistic bucureștean,
- [Istoria povestită a Pădurii Verzi din Timișoara <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/istoria-povestita-a-padurii-verzi-din-timisoara-de-gheorghe-sinescu/): La marginea de nord-est a Timișoarei, acolo unde bătăile de inimă ale orașului se domolesc sub mantia grea de verdeață, trăiește un bătrân martor al timpului, Pădurea Verde, pentru trecătorul grăbit de astăzi, ea nefiind doar un refugiu de duminică, ci un plămân de aer curat și un labirint de alei umbroase, iar pentru cel
- [Biblioteca județeană <br>„Costache Sturdza”, o nouă casă pentru cultura Bacăului <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/biblioteca-judeteana-costache-sturdza-o-noua-casa-pentru-cultura-bacaului-de-petru-done/): Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” a fost deschisă, joi, 17 septembrie 2026, în noul său sediu, din centrul Municipiului Bacău, după reamenajarea, modernizarea și completarea cu noi spații a fostei clădiri a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” (relocat într-un nou complex expozițional). Evenimentul a avut loc chiar în ziua în care s-au împlinit 145 de ani de
- [Piatra de temelie a memorialului internațional de pe Dealul Bârnova: un ceremonial pentru eroii Marelui Război <autor>- de Ionel Muntean</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/piatra-de-temelie-a-memorialului-international-de-pe-dealul-barnova-un-ceremonial-pentru-eroii-marelui-razboi-de-ionel-muntean/): Iașul își cinstește eroii și aliații printr-un ansamblu monumental dedicat jertfei comune și solidarității euroatlantice Dealul Bârnova, din apropierea Iașului, a găzduit luni, 14 septembrie 2026, un ceremonial militar și religios de amploare. Pe amplasamentul din satul Todirel a fost pusă piatra de temelie a viitorului ansamblu memorial internațional al eroilor și al solidarității europene
- [„Reginele neîncoronate ale României”, <br>de Victoria Marinescu](https://uzpr.ro/23/09/2026/reginele-neincoronate-ale-romaniei-de-victoria-marinescu/): . • Un album național despre memoria feminină, excelență și recuperarea unei istorii care merită reașezată în centrul conștiinței publice . Lansarea la Palatul Primăverii Lansarea albumului național va avea loc sâmbătă, 26 septembrie 2026, la Palatul Primăverii - Casa Ceaușescu, din București. Primirea invitaților este programată între orele 17:15 și 17:30, iar deschiderea oficială va
- [Macheta grafică „Inundaţia II”, de Joan Miró - exponatul lunii septembrie la Muzeul Național de Istorie a României](https://uzpr.ro/23/09/2026/macheta-grafica-inundatia-ii-de-joan-miro-exponatul-lunii-septembrie-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/): Începând cu data de 24 septembrie 2026, în cadrul programului „Exponatul lunii” va fi prezentată o lucrare unicat din patrimoniul cultural național: macheta grafică „Inundaţia II”, de Joan Miró. Această compoziţie, executată în guaşă, surprinde un episod dureros din trecutul României și anume inundațiile catastrofale din primăvara anului 1970. Pentru realizarea operei, pictorul a folosit
- [Regatul Marocului. Proiecte <br>în pas cu vremurile <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/regatul-marocului-proiecte-in-pas-cu-vremurile-de-emilian-m-dobrescu/): Statutul Saharei Occidentale Noul plan de 40 pagini – înaintat de Maroc - propune o autonomie administrativă extinsă a Saharei Occidentale, cuprinzând sănătatea, educația și impozitarea parțială, în timp ce Marocul păstrează puteri suverane. Regele urmează să numească președintele regional, un punct controversat pentru Frontul Polisario și Algeria. Tindouf și Alger contestă, de asemenea, extinderea
- [Despre un învingător <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/despre-un-invingator-de-benone-neagoe/): Dacă un sociolog sau un biograf ar căuta vreodată material pentru un studiu de caz ideal despre cum se construiește o carieră de excepție, nu ar trebui să caute mai departe de generalul maior (r) medic, prof. univ. dr. Ioan Sîrbu. Astăzi, deși aflat în rezervă, domnia sa rămâne o prezență neobosită și vibrantă la
- [Cea mai mare biserică subterană din România <autor>- de Cristina Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/cea-mai-mare-biserica-subterana-din-romania-de-cristina-nalbitoru/): Poate mulți nu știu că în țara noastră sunt și bisericești subterane. Avem lăcașuri de cult, rupestre, construite în stâncă, la poalele masivelor muntoase, și aș exemplifica lăcașul ortodox Jgheaburi de la Corbii de Piatră din Argeș, biserica Nimăiești din Câmpulung Muscel, schitul Pahomie din județul Vâlcea, biserica rupestră Șinca Veche cunoscută și sub numele
- [Călătoriile ca formă de educație <autor>- de Mara Hașa</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/calatoriile-ca-forma-de-educatie-de-mara-hasa/): Încă din cele mai vechi timpuri, călătoriile au avut un rol esențial în evoluția omenirii. Fie că au fost motivate de dorința de a descoperi teritorii noi, de interese comerciale, religioase sau științifice, ele au contribuit la schimbul de idei și la progresul civilizațiilor. Dincolo de scopul lor practic, călătoriile reprezintă o adevărată școală a
- [Cultura și tradițiile românești cuceresc California: Festivalul Românesc din Sacramento revine pe 26 septembrie 2026 <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/cultura-si-traditiile-romanesti-cuceresc-california-festivalul-romanesc-din-sacramento-revine-pe-26-septembrie-2026-de-claudia-motea/): Comunitatea românească din zona Sacramento, alături de parteneri instituționali de prestigiu, anunță organizarea unei noi ediții a Romanian Festival, eveniment care va avea loc sâmbătă, 26 septembrie 2026, între orele 12:00 și 21:00, în piața publică Vernon Street Town Square din centrul orașului Roseville, California. Accesul este gratuit, iar publicul este invitat să descopere și
- [Poate fi salvată o școală <br>prin cultură? <autor>- de Nicolae Băciuț</autor>](https://uzpr.ro/23/09/2026/poate-fi-salvata-o-scoala-prin-cultura-de-nicolae-baciut/): În urmă cu o jumătate de veac, poetul și prietenul Virgil Rațiu, cu care ne împărțeam atunci rația de poezie și de viață, își publica volumul de versuri „Atunci când te reîntorci acasă”. Iată un laitmotiv asupra căruia am stăruit adesea, în preocuparea mea de a mă reîntoarce acasă, dacă nu în timpul vieții, atunci
- [Mariana Stratulat, membră <br>a UZPR, laureată în Serbia cu Premiul pentru Traducere pe <br>anul 2026 <autor>- de Valentin Mic</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/mariana-stratulat-membra-a-uzpr-laureata-in-serbia-cu-premiul-pentru-traducere-pe-anul-2026-de-valentin-mic/): La 17 septembrie, la Belgrad, Serbia, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului „Dragiša Kašiković”, iar printre laureații ediției 2026 se numără și Mariana Stratulat, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), scriitoare, jurnalistă, traducătoare și directoare a Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova. Distincția i-a fost acordată în domeniul traducerii, pentru contribuția deosebită la creația bilingvă și la promovarea literaturii române și sârbe, activitate prin care contribuie la apropierea celor două spații culturale. Premiul „Dragiša Kašiković” se acordă din anul 1994 pentru performanțe artistice și creatoare de înalt nivel, precum și pentru contribuția la libertatea creației în domeniile în care Dragiša Kašiković (1932–1977) a activat și a lăsat o amprentă importantă: jurnalism, literatură, publicistică, aforistică și traducere. Juriul pentru acordarea premiului pe anul 2026 a fost alcătuit din prestigioși scriitori și oameni de cultură, şi anume, Aleksandar Čotrić, președinte, Miodrag Jakšić și Savo Martinović. În motivarea acordării distincției, Mariana Stratulat este prezentată drept una dintre cele mai remarcabile și versatile scriitoare, jurnaliste și traducătoare ale generației sale, fiind evidențiată contribuția sa deosebită în domeniul creației bilingve și al traducerii. Scriind în limbile română și sârbă, aceasta abordează poezia, proza, dramaturgia și literatura pentru copii. Un loc aparte îl ocupă activitatea sa de traducătoare, prin care transpune literatura sârbă în limba română și apropie, în același timp, literatura și cultura română de cititorii de limbă sârbă. Juriul a apreciat că această activitate de apropiere și înțelegere între două popoare vecine se înscrie în spiritul misiunii culturale asociate numelui lui Dragiša Kašiković. La primirea distincției, Mariana Stratulat a mărturisit că premiul reprezintă pentru ea o mare onoare și le-a mulțumit membrilor juriului pentru încrederea acordată. „Uneori, cuvintele nici nu mai sunt necesare. Scânteile de bucurie și mândrie din ochi valorează mai mult decât o mie de cuvinte”, a spus Mariana Stratulat, adăugând că posibilitatea de a apropia, prin traducere, două literaturi și două culturi îi oferă o satisfacție aparte. Vorbind despre începuturile activității sale de traducătoare, Mariana Stratulat a amintit ideea potrivit căreia omul visează și își imaginează lumea în limba maternă. Citind poezie în limba sârbă, obișnuia să traducă spontan, în gând, versurile în limba română, curioasă să descopere cum sună acestea în limba sa maternă. „Sunau incredibil de frumos. Așa am început să traduc. Am înțeles că pot să redau nu numai sensul versului, ci și emoția, ritmul și, atât cât este posibil, rima. Acesta a devenit modul meu de a apropia două literaturi – de a face ca literatura sârbă să ajungă la cititorul român, iar cea română la cititorul sârb”, a subliniat Mariana Stratulat. Un moment cu o încărcătură emoțională aparte a fost cel în care laureata a vorbit despre simbolistica neobișnuită a două date. Dragiša Kašiković a părăsit această lume la 19 iunie 1977, iar Mariana Stratulat s-a născut doar o zi mai târziu, la 20 iunie 1977. „Poate că m-am născut cu o anumită misiune. Vreau să cred că nimic nu este întâmplător”, a spus Mariana Stratulat. Această coincidență simbolică a conferit o notă aparte momentului: un premiu care poartă numele unui om dedicat cuvântului scris, libertății creației și traducerii a ajuns la o autoare a cărei activitate literară și de traducere este consacrată apropierii dintre limbi, literaturi, culturi și cititori.
- [„Ultima oră 30”. Conducerea UZPR a celebrat continuitatea cotidianului fondat de Ion Marin <autor>- de Mădălina Corina Diaconu</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/ultima-ora-30-conducerea-uzpr-a-celebrat-continuitatea-cotidianului-fondat-de-ion-marin-de-madalina-corina-diaconu/): Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Consiliul Județean Ialomița, a organizat un eveniment special dedicat celor 30 de ani de existență ai ziarului „Ultima oră”. În 1996 pornea la drum un cotidian curajos, fondat de unul dintre cei mai redutabili jurnaliști de investigație din România, regretatul Ion Marin. Pentru a marca evenimentul, dar și pentru a-l comemora pe ziaristul și profesorul universitar Ion Marin, care a sprijinit demersurile prin care jurnaliștii sunt considerați creatori, reprezentanți ai conducerii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Dan Constantin, președinte, Mădălina Corina Diaconu, secretar general, Răzvan Onesa, membru al Consiliului Director – împreună cu Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, s-au aflat la Slobozia, la Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița. Evenimentul a fost deschis de jurnalista Teodora Marin: „Ne-am adunat să celebrăm o poveste care a început acum exact trei decenii. În 1996, se puneau bazele Ultima oră – serie nouă, moment în care fondatorul ei, Ion Marin, pornea la drum cu o viziune clară. Pentru Ion, acest proiect nu a fost niciodată doar un simplu ziar. A fost o redacție vie, o școală de gazetărie adevărată, un loc de formare pentru generații de jurnaliști și, mai presus de toate, un crez: acela că jurnalismul înseamnă responsabilitate totală în fața cititorului. Când Ion a plecat dintre noi, am simțit că am primit o moștenire sfântă - dincolo de durerea pierderii lui, am înțeles că datoria mea discretă, dar neclintită, este să păstrez vie memoria lui și să asigur continuitatea acestui simbol al cuvântului liber. Acești 30 de ani nu reprezintă doar o cifră, ci trei decenii de rezistență editorială, de eforturi și de pasiune puse în slujba adevărului și a culturii”. Dan Constantin, președinte al UZPR, a depănat pentru cei prezenți amintiri din tinerețea lui Ion Marin și începuturile ziarului: „Acum 30 de ani, când s-a înființat publicația Ultima oră, Ion Marin deja avea o carieră puternică în presă. Și mă bucur că am fost unul dintre cei care l-au cunoscut înainte să intre în presa mare din România. L-am încurajat, l-am urmărit, evident, pentru că asta era important să vedem care sunt calitățile care pot fi dezvoltate și i l-am recomandat lui Viorel Sălăgean. Așa a pornit, să spunem, Marin pe culoarul principal al presei. Și acolo cred că Ion Marin a avut capacitatea să învețe să te exprimi într-o societate care avea restricții de abordare. A reușit să spargă niște canoane. Îmi aduc aminte de câteva articole de-ale lui care s-au citit la Europa liberă. Era un spirit critic și s-a dezvoltat plenar după 1989. Sigur că am rămas prieteni, am rămas într-o stimă reciprocă pentru ceea ce facem. Nu pot însă să nu evoc aici capacitatea lui de a se dărui breslei. Și a avut și viziune, și putere, și tenacitate de a da Uniunii Ziarișilor Profesioniști un statut de utilitate publică, de a contribui cu forța lui de convingere, cu relațiile pe care le-a avut, cu capacitatea de a impulsiona instituții legiuitoare să impună o lege care este și acum în favoarea jurnaliștilor din România. Iată că Ultima oră continuă, iar în faptul că este în online și poate fi citită vedem câtă forță și câtă actualitate au paginile din ea, din perioada când Ion Marin se afla direct la conducerea revistei”.
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/23/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-748/): Cristian Alexoae, Marta Beșcucă, Liusiana Calaidjoglu, Roxana Cerghici, Emil Chirilă, Sorin Hobana, Valerius Hora, George Horeangă, Mircea Niță, Mircea Sfichi, Nicoleta Unici, Zsolt Urszinyi Feher
- [Când sistemul nu funcționează <autor>- de Alexandru Pripon</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/cand-sistemul-nu-functioneaza-de-alexandru-pripon/): Generația mea, care s-a născut în comunism și a deschis ochii adolescentini după iarna lui 1989, se află, bizar, la granița dintre atunci și acum. Nu a prins destulă vreme în „deceniile de împliniri mărețe”, însă are suficiente amintiri din acele timpuri – chiar amintiri frumoase, așa cum sunt, invariabil, imaginile copilăriei păstrate nostalgic în
- [Starea Uniunii Europene – SOTEU 2026: dezbatere organizată de Centrul Europe Direct Vaslui <autor>- de Liliana Moga</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/starea-uniunii-europene-soteu-2026-dezbatere-organizata-de-centrul-europe-direct-vaslui-de-liliana-moga/): Miercuri, 16 septembrie 2026, am avut bucuria de a participa activ la o amplă dezbatere, extrem de necesară, despre încotro se îndreaptă continentul european, având ca punct de pornire discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU 2026), prezentat în plenul Parlamentului European de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Evenimentul, organizat de Centrul Europe Direct
- [Timpul oprit cu semnul <br>plus la infinit al Clepsydrei <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/timpul-oprit-cu-semnul-plus-la-infinit-al-clepsydrei-de-remus-b-mineata/): Constituirea unui nucleu cultural polivalent în vechiul și voievodalul târg mușatin al Romanului reprezintă o veritabilă izbândă spirituală, definindu-se ca un autentic creuzet alchimic în interiorul căruia diversele forme de expresie artistică și reflecția filosofică pură fuzionează organic într-un dialog menit să salveze clipa din ghearele uitării absolutizante, consacrând ideea filosofică de nunc stans, clipa
- [Brăileni la Salonul Internațional de Artă Naivă din Botoșani <autor>- de Dumitru Ștefănescu-Ștef</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/braileni-la-salonul-international-de-arta-naiva-din-botosani-de-dumitru-stefanescu-stef/): Consiliul județean Botoșani prin Centrul Cultural Botoșani, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru cultură Botoșani, organizează, în perioada 18 septembrie - 18 octombrie 2026, cea de-a XIII-a ediție a Salonului Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, eveniment de referință dedicat promovării și valorizării artei naive contemporane. Evenimentul este găzduit în foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga”,
- [Gala Roș Hașana, celebrată <br>la Parlament. Un mesaj puternic despre comunitatea evreiască din România <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/gala-ros-hasana-celebrata-la-parlament-un-mesaj-puternic-despre-comunitatea-evreiasca-din-romania-de-marius-herscu/): Palatul Parlamentului a găzduit luni seară, 14 septembrie, un eveniment cu o puternică încărcătură simbolică: celebrarea Roș Hașana – Anul Nou Evreiesc 5787 și aniversarea a 90 de ani de la înființarea Federației Comunităților Evreiești din România. Evenimentul a reunit reprezentanți importanți ai statului român, parlamentari, membri ai Guvernului, diplomați și personalități ale comunității evreiești.
- [Cercul Pedagogic continuă! <autor>- de Marin Ștefan</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/cercul-pedagogic-continua-de-marin-stefan/): Cercul Pedagogic a constituit și constituie modul de evalaure și de perfecționare a cadrelor didactice cu aceeași specializare, desfășurându-se activități metodico-științifice și psihopedagogice în vederea schimbului de practici de actualizare a metodelor și procedurilor de lucru cu elevii. În cadrul lor au loc comunicări importante și anunțuri care-i ajută pe participanți în dezvoltarea profesională, clarifică
- [Colocviile și Premiile Revistei „Ateneu” la BacFest <autor>- de Marius Manta</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/colocviile-si-premiile-revistei-ateneu-la-bacfest-de-marius-manta/): În prima parte a zilei de 17 septembrie 2026, în cadrul Festivalului băcăuan Bac-Fest, revista Ateneu a deschis seria manifestărilor sale anuale cu tradiționalele colocvii ale revistei. Găzduită într-un spațiu inaugurat în aceeași zi, deosebit de generos – noul sediu al Bibliotecii Județene „C. Sturdza” din Bacău – întâlnirea a stat sub semnul unei interogații-temă de acută actualitate estetică: „Imaginația sub asediu: provocările noului realism”, nuanțând raportul de forțe dintre ficțiune și document în proza contemporană, precum și ipoteza unui „nou realism” care asediază sau reconfigurează teritoriul imaginației. Dezbaterea, moderată de Carmen Mihalache și Marius Manta, a mizat pe o dinamică a dialogului deschis, ferită de morgă academică. În deschidere, Carmen Mihalache a evocat filiația identitară a revistei Ateneu, laborator centenar de literatură vie care a consacrat și susținut de-a lungul deceniilor spirite tutelare ale culturii române, precum Ovidiu Genaru, George Bălăiță sau criticul Constantin Călin. Punctând transformările suferite de roman de la oglinda stendhaliană la genul hibrid de astăzi (infuzat de jurnal, analiză psihologică și eseistică), Carmen Mihalache a deschis interogația asupra calității publicului actual și asupra codurilor de lectură contemporane.
- [Alpin Film Festival 2026: film, fotografie, literatură și alpinism, într-o săptămână dedicată culturii montane](https://uzpr.ro/22/09/2026/alpin-film-festival-2026-film-fotografie-literatura-si-alpinism-intr-o-saptamana-dedicata-culturii-montane/): • Expoziții, întâlniri literare, conferințe, ateliere pentru copii și activități outdoor completează selecția de peste 40 de filme din 18 țări a celei de-a 11-a ediții . Alpin Film Festival, cel mai mare festival internațional din România dedicat filmului și culturii montane, revine între 21 și 27 septembrie 2026, la Brașov, Râșnov și Bușteni. Intrarea la
- [„Brâncuși, dragostea mea!”, <br>de/cu Claudia Motea – două seri de teatru și memorie românească în inima Elveției <autor>- de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/brancusi-dragostea-mea-de-cu-claudia-motea-doua-seri-de-teatru-si-memorie-romaneasca-in-inima-elvetiei-de-alina-gaman/): .„Brâncuși, dragostea mea!”, de Claudia Motea, ajunge în această toamnă în inima Elveției, într‑un dublu eveniment care unește teatrul, literatura și memoria culturală românească. Două spectacole vor avea loc în două orașe importante pentru diaspora: primul, la Turgi, pe 24 octombrie 2026, organizat de Asociația Română din Elveția RO‑IE – „Rădăcini Românești – Inimi Elvețiene
- [A apărut revista „Plumb” pe luna septembrie <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/a-aparut-revista-plumb-pe-luna-septembrie-de-al-florin-tene/): Așa cum ne-a obișnuit de-a lungul anilor, colectivul de redacție al reviste băcăuane „Plumb” le oferă cititorilor, de fiecare dată, o interesantă oglindă a istoriei culturii ce se scrie sub ochii noștri. Astfel, în numărul din septembrie descoperim semnăturile unor prestigioși scriitori, cum ar fi Mihai Buznea, care deschide numărul cu articolul de atitudine „Legea
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/22/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-747/): George Albulescu, Antoanella Amzăr, Iuliana Bubuianu, Mihai Floroaia, Eugenia Naum, Ovidiu Neamțu, Călin Pacatiuș, Stan Petrescu, Ionel Sinaci.
- [Ușeriu - numitorul comun între „27 de pași” și 1.600 km de Via Transilvanica <autor>- de Andreea Bojincă</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/useriu-numitorul-comun-intre-27-de-pasi-si-1-600-km-de-via-transilvanica-de-andreea-bojinca/): Despre Via Transilvanica s-a scris și se va mai scrie mult, foarte mult; și e grozav, pentru că merită din plin! Înainte de a vă împărtăși impresiile mele de drumeț care a parcurs din bucățele, în cinci ani, aproape 700 km din cei 1639, vreau sa vă spun câteva vorbe despre întâlnirea cu Alin și
- [Haiti. O criză multidimensională <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/haiti-o-criza-multidimensionala-de-emilian-m-dobrescu/): Haiti rămâne blocat într-o criză multidimensională, marcată de instituții slabe, incertitudine politică, violență răspândită a bandelor și nevoi umanitare copleșitoare. Dar, un nou acord între grupurile politice oferă "un moment de speranță și progres pentru poporul haitian", spune cel mai înalt oficial ONU din țară. Nu au avut loc alegeri în această țară caraibiană de
- [În lumea lui Marcian Bleahu. Portretul unei mari doamne <autor>- de Silvana Cojocărașu</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/in-lumea-lui-marcian-bleahu-portretul-unei-mari-doamne-de-silvana-cojocarasu/): . Cu siguranță, una dintre cele mai mari satisfacții ale „activității” de jurnalist o reprezintă oamenii pe care îi întâlnești. Oameni, în primul rând, cu personalități diverse, fiecare cu o bogăție intelectuală aparte, iar uneori cu o frumusețe interioară care te „prinde” și te îmbogățește. O astfel de întâlnire a fost cea cu doamna Simona
- [Am învățat să vorbim cu lumea întreagă, dar riscăm să uităm să vorbim cu omul de lângă noi <autor>- de Alexandru Olteanu</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/am-invatat-sa-vorbim-cu-lumea-intreaga-dar-riscam-sa-uitam-sa-vorbim-cu-omul-de-langa-noi-de-alexandru-olteanu/): Sunt întrebări care par simple fiindcă ne-am obișnuit să le răspundem în grabă, iar „În ce vremuri trăim?” este una dintre ele. Calendarul ne spune că ne aflăm în secolul al XXI-lea. Dacă privim însă atent în jur, întrebarea capătă o altă greutate, ce timpuri construim și ce oameni devenim? Este vremea inteligenței artificiale, a
- [„Gramatica aplicată a limbii române”, un manual pentru <br>viitorii pedagogi <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/gramatica-aplicata-a-limbii-romane-un-manual-pentru-viitorii-pedagogi-de-petru-done/): Elaborat de prof. dr. Gabriela Gîrmacea, din Onești, și de Elena-Ruxandra Petre și destinat clasei a IX-a, manualul „Gramatica aplicată a limbii române” pune accent pe folosirea practică a cunoștințelor de limbă. Destinat elevilor din filiera vocațională, profilul pedagogic, acesta urmărește consolidarea competențelor gramaticale, dezvoltarea exprimării corecte și formarea unor deprinderi de comunicare necesare viitorilor
- [George Călin, ambasador cultural: „Cultura reprezintă expresia identităţii şi miza diversităţii, valori comunitare esenţiale, care trebuie asumate şi susţinute” <autor>- interviu de Ion Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/22/09/2026/george-calin-ambasador-cultural-cultura-reprezinta-expresia-identitatii-si-miza-diversitatii-valori-comunitare-esentiale-care-trebuie-asumate-si-sustinute-interviu-de-ion-nalbi/): Ion Nălbitoru: Distinse domnule ambasador cultural George Călin, vă rog să ne dați câteva informații despre locul de baștină, despre copilărie, studii… George Călin: Toată lumea mă-ntreabă cine eşti tu, George Călin!? Simplu. Un copil plin de vise.., venit pe lume în arşiţa Bărăganului, pe malul braţului Borcea, la Feteşti. Am trecut cu brio prin
- [Când jurnalistul devine ținta: linia pe care nu avem voie să o mutăm <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/cand-jurnalistul-devine-tinta-linia-pe-care-nu-avem-voie-sa-o-mutam-de-maria-toghina/): În anii ’90 am fost la mitinguri și proteste. Eram tânără jurnalistă, într-o țară care învăța, uneori brutal, ce înseamnă libertatea de a vorbi, de a contesta sau de a ieși în stradă. Nici atunci nu te simțeai întotdeauna în siguranță, știam deja din zilele Revoluției că mulțimile sunt imprevizibile și tensiunea se propagă rapid. Ca reporter la diverse evenimente descoperisemn că reportofonulsau camera de filmat nu sunt un scut. Dar exista, încă, sentimentul că presa este acolo ca să vadă și să consemneze, nu ca să fie împinsă afară din cadru. Ce s-a întâmplat la protestul din 15 septembrie din Piața Victoriei arată că această regulă nescrisă s-a erodat grav. Jurnaliști care își făceau datoria au fost înjurați, amenințați, agresați, echipamentele le-au fost distruse în timp ce filmau sau relatau de către persoane care aruncau cu pietre spre cordonul de jandarmi. Echipa Realitatea Plus, formată din Cristiana Chițu și Ruben Lighezan, a fost agresată în timpul unei transmisiuni, iar redacția a anunțat că cei doi au avut nevoie de îngrijiri medicale și a depus plângere. Au fost făcute publice și alte relatări: fotograful Gabriel Kolbay spune că a fost lovit și că aparatul i-a fost distrus; Anna Constantin, de la Recorder, a fost hărțuită obscen, iar David Muntean, colegul ei, a fost și el ținta agresorilor.
- [Mike Scogin președinte <br>al Kentucky Press Association: „Jurnaliștii asigură responsabilitatea și transparența”](https://uzpr.ro/21/09/2026/mike-scogin-presedinte-al-kentucky-press-association-jurnalistii-asigura-responsabilitatea-si-transparenta/): Ideea că inteligența artificială poate înlocui reporterii – instruiți să observe, să interpreteze și să pună întrebări dificile – este nerealistă. Inteligența artificială este un instrument și o resursă, dar nu poate înlocui un reporter uman. Adevăratul pericol constă în scăderea numărului de jurnaliști care lucrează pe teren. „Nu este vorba doar despre ziare; am
- [Instrumente create pentru nevoile din redacții, transformate în surse de venituri](https://uzpr.ro/21/09/2026/instrumente-create-pentru-nevoile-din-redactii-transformate-in-surse-de-venituri/): În 2016, organizația argentiniană de verificare a faptelor Chequeado a creat Desgrabador – o aplicație web care transcrie conținutul audio din videoclipurile de pe YouTube – pentru a eficientiza procesul de verificare a informațiilor din redacția sa. Trei ani mai târziu, Chequeado a pus Desgrabador la dispoziția publicului în mod gratuit, ajungând să atragă peste
- [Independența mass-mediei, <br>parte integrantă a Scutului European pentru Democrație](https://uzpr.ro/21/09/2026/independenta-mass-mediei-parte-integranta-a-scutului-european-pentru-democratie/): Uniunea Europeană își extinde sistemul de protejare a instituțiilor democratice și a proceselor electorale împotriva ingerințelor străine, a dezinformării și a altor amenințări hibride. Aceste măsuri sunt implementate în cadrul inițiativei Scutul European pentru Democrație (European Democracy Shield), transmite publicația online Ukrinform. Comisarul european pentru Democrație, Justiție și Statul de drept, Michael McGrath, a făcut
- [Reuniunea Internațională <br>a Jurnaliștilor, de la Guadalajara: o abordare axată pe pace poate atrage audiența](https://uzpr.ro/21/09/2026/reuniunea-internationala-a-jurnalistilor-de-la-guadalajara-o-abordare-axata-pe-pace-poate-atrage-audienta/): .În cadrul Reuniunii Internaționale a Jurnaliștilor, desfășurată la Târgul Internațional de Carte (FIL) din Guadalajara, s-a discutat despre modul în care conflictele pot fi abordate diferit prin intermediul unor relatări jurnalistice oneste și sensibile. Mass-media tradițională și cea digitală pot deschide noi perspective oferind povești umane, cu care publicul rezonează, capabile să atragă audiența și
- [Program de educație media <br>în școlile din Irlanda](https://uzpr.ro/21/09/2026/program-de-educatie-media-in-scolile-din-irlanda/): Școlile primare din comitatul Wexford sunt încurajate să se înscrie într-un program menit să îi învețe pe copii cum să recunoască dezinformarea și informațiile false din mediul online. Organizația European Movement Ireland afirmă că această problemă devine tot mai importantă pe măsură ce copiii apelează la internet și la inteligența artificială pentru a afla informații
- [Organizația Reporteri <br>fără frontiere cere eliberarea jurnaliștilor iranieni aflați <br>în închisori](https://uzpr.ro/21/09/2026/organizatia-reporteri-fara-frontiere-cere-eliberarea-jurnalistilor-iranieni-aflati-in-inchisori/): Sentința extrem de aspră, de 15 ani de închisoare, pronunțată împotriva jurnalistei independente Yalda Moaiery, marchează o nouă escaladare a represiunii asupra libertății presei în Iran. La patru ani de la mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” și de la reprimarea brutală a activității jurnalistice care a urmat, regimul este pe cale să aprobe o nouă lege
- [Violența online îndreptată împotriva profesioniștilor mass-media, în atenția Federației Europene a Jurnaliștilor](https://uzpr.ro/21/09/2026/violenta-online-indreptata-impotriva-profesionistilor-mass-media-in-atentia-federatiei-europene-a-jurnalistilor/): Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat recent un eveniment care a oferit Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ) ocazia de a reafirma gravitatea hărțuirii online a femeilor jurnalist ca o problemă ce ține de riscurile profesionale. „Atacurile online nu rămân limitate la ecran. Am monitorizat mai multe incidente care au escaladat în lumea reală,
- [News Corp începe să genereze <br>știri locale cu „asistența” inteligenței artificiale](https://uzpr.ro/21/09/2026/news-corp-incepe-sa-genereze-stiri-locale-cu-asistenta-inteligentei-artificiale/): Tabloidul „Herald Sun”, din Melbourne, a externalizat părți importante din acoperirea știrilor locale către inteligența artificială, extinzând utilizarea acestei tehnologii de la simplele rapoarte meteo și de trafic la articole de știri complete. La șase ani după ce a închis zeci de publicații regionale și din zonele suburbane, „Herald Sun” – deținut de News Corp
- [Verificarea faptelor <br>și sustenabilitatea instituțiilor media, la Colocviul Ibero-American de Jurnalism](https://uzpr.ro/21/09/2026/verificarea-faptelor-si-sustenabilitatea-institutiilor-media-la-colocviul-ibero-american-de-jurnalism/): Colocviul Ibero-American de Jurnalism, o zi dedicată discuțiilor despre provocările și oportunitățile cu care se confruntă jurnalismul din America Latină, Spania și Portugalia, a avut loc sâmbătă, 19 septembrie, imediat după încheierea Simpozionului Internațional de Jurnalism (ISOJ) de la Universitatea din Texas, Austin. Aflat la cea de-a 19-a ediție, colocviul va aborda subiecte precum sustenabilitatea
- [Zilele Europene <br>ale Patrimoniului sărbătorite la Centrul Județean de Cultură „Acad. Eugen Simion” Prahova <autor>- de Elena Trifan</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/zilele-europene-ale-patrimoniului-sarbatorite-la-centrul-judetean-de-cultura-acad-eugen-simion-prahova-de-elena-trifan/): În zilele de 11-13 septembrie 2026, s-a desfășurat cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului, cu tema „Patrimoniul în pericol. Reînvie. Rezistă. Reimaginează.” Cu această ocazie, vineri, 11 septembrie 2026, la Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” a avut loc vernisajul Expoziției „Luise Treiber Netoliczka. O etnografă brașoveancă în Vechiul Regat
- [Maraton de poezie la Câmpina. Un nou sezon cultural Elstar, deschis sub semnul cuvântului <autor>- de Lorena Crintea</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/maraton-de-poezie-la-campina-un-nou-sezon-cultural-elstar-deschis-sub-semnul-cuvantului-de-lorena-crintea/): Noul sezon al întâlnirilor culturale Elstar a debutat sâmbătă, 12 septembrie 2026, la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina, cu o nouă ediție a „Maratonului de poezie”, eveniment care a reunit scriitori, poeți, muzicieni și iubitori de literatură într-un amplu dialog al cuvântului rostit. Desfășurată sub egida Matineelor Culturale Elstar, întâlnirea a adus
- [„Două țări sub aceeași Lună – armonii care ne unesc” <br>- un spectacol al prieteniei româno-chineze <autor>- de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/doua-tari-sub-aceeasi-luna-armonii-care-ne-unesc-un-spectacol-al-prieteniei-romano-chineze-de-alina-gaman/): La Ambasada Republicii Populare Chineze în România a avut loc, la 13 septembrie 2026, concertul chino-român intitulat „Două țări sub aceeași lună – armonii care ne unesc”, eveniment organizat cu prilejul celei de-a 77-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și al Sărbătorii Mijlocului Toamnei. Spectacolul a fost construit ca un dialog artistic între două
- [Cuvântul ca misiune <autor>- de Dan D. Gîrjoabă</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/cuvantul-ca-misiune-de-dan-d-girjoaba/): .. • publicistica și opera teologică a Sfântului Preot Mucenic Ilarion V. Felea . În istoria recentă a teologiei ortodoxe românești, există personalități a căror operă nu poate fi despărțită de mărturia vieții lor. Între acestea, Sfântul Preot Mucenic Ilarion V. Felea ocupă un loc aparte. Preot, profesor, rector, predicator, publicist și autor al unor importante
- [Între lumi, dincolo de granițe <autor>- de Elisabeta Veress</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/intre-lumi-dincolo-de-granite-de-elisabeta-veress/): Din puținele informații prezentate în expoziția „Between Worlds”, putem intui un traseu artistic construit în peste două decenii și jumătate de muncă, disciplină și, foarte probabil, de numeroase sacrificii personale. În spatele fiecărei expoziții internaționale se află ani de studiu, nesiguranță financiară, căutări și renunțări. În această ipostază, un artist își asumă misiunea de a
- [Echipa Bacovian Storm Bacău <br>a urcat pe podiumul maratonului <br>„Autism 24h Marea Neagră” <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/echipa-bacovian-storm-bacau-a-urcat-pe-podiumul-maratonului-autism-24h-marea-neagra-de-petru-done/): . • Daniela Voicu a obținut locul al III-lea la categoria feminină a donațiilor • Echipa s-a situat pe locul 15 din 126 la • 12 alergători băcăuani au parcurs, împreună, 1.143 de kilometri, în 24 de ore . O echipă de alergători din Bacău a transformat participarea la ultramaratonul caritabil „Autism 24h Marea Neagră 2026”, organizat în
- [Rețelele sociale – între like-uri și singurătate <autor>- de Mara Hașa</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/retelele-sociale-intre-like-uri-si-singuratate-de-mara-hasa/): Trăim într-o vreme în care liniștea pare o limbă uitată, pe care tot mai puțini oameni o mai înțeleg, iar tăcerea a devenit asemenea unei păsări rare, care își găsește din ce în ce mai greu un loc unde să-și așeze aripile fără a fi alungată de zgomotul necontenit al lumii moderne. Zilele se scurg
- [Europenizare. Aprovizionarea cu metan din SUA <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/europenizare-aprovizionarea-cu-metan-din-sua-de-emilian-m-dobrescu/): Metanul provine din producția de combustibili fosili și este un gaz cu efect de seră extrem de puternic, cu un potențial de încălzire globală de peste 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) afirmă că gazul este responsabil pentru aproximativ 30% din creșterea
- [Condeierii plugari bănățeni, paznicii identității și ai <br>graiului străbun <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/condeierii-plugari-banateni-paznicii-identitatii-si-ai-graiului-strabun-de-gheorghe-sinescu/): Condeierii plugari reprezintă un fenomen cultural unic în spațiul românesc, o manifestare strălucită a geniului popular, care a demonstrat că genunchiul plecat deasupra brazdei se poate îndoi, cu aceeași pioșenie și în fața slovei scrise, acești oameni simpli, dar cu suflete uriașe, îmbinând strălucit munca pământului cu dragostea pentru carte, scris, grai și tradiție, transformând
- [Concursul Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești”, ediția a XIII-a <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/concursul-national-de-epigrama-intoarse-ca-la-ploiesti-editia-a-xiii-a-de-gigi-buse/): . • epigramistul gorjean Mihai Lungescu a câștigat Marele Premiu . Anul acesta, 2026, Concursul Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești” a ajuns la cea de-a XIII-a ediție și s-a desfășurat în perioada 11–13 septembrie la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, unde doi mari epigramiști ai Cenaclului Hohote” din Târgu Jiu, au obținut Marele Premiu (Doru
- [Programul Young Reporter le oferă elevilor britanici șansa de a-și vedea materialele publicate](https://uzpr.ro/21/09/2026/programul-young-reporter-le-ofera-elevilor-britanici-sansa-de-a-si-vedea-materialele-publicate/): Pentru jurnaliştii aspiranţi, publicarea primului articol poate fi unul dintre cei mai mari paşi către transformarea pasiunii pentru scris într-o carieră. Aceasta este oportunitatea oferită studenților din Marea Britanie prin programul Young Reporter, care îi ajută pe tineri să dobândească experiență în lumea reală și să-și facă vocea auzită. Acest program cu o durată de
- [Comitetul de Onoare <br>al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” Getafe-Madrid, ediția a VII-a](https://uzpr.ro/21/09/2026/comitetul-de-onoare-al-festivalului-international-de-poezie-nichita-stanescu-getafe-madrid-editia-a-vii-a/): Casa Română de Cultură anunță oficial constituirea Comitetului de Onoare al viitoarei ediții a Festivalului Internațional de Poezie, un organ de maximă reprezentare instituțională, academică și literară, conceput pentru a susține cooperarea culturală și dialogul dintre Spania, România și Columbia. Apartenența la acest Comitet este de caracter strict onorific și consultativ. Membrii săi oferă sprijinul
- [Despre rețeta fericirii <autor>- de Stelian Gomboş</autor>](https://uzpr.ro/21/09/2026/despre-reteta-fericirii-de-stelian-gombos/): În Europa, de la mijirea ei în ținuturile ionice și mileziene, filosofia a fost necontenit preocupată de înțelepciunea trăirii fericite a vieții. În concepția celor mai vechi școli filozifice, pitagoreice și eleate, cu explicabile reminiscențe mistice, religioase, omul era supus orbește destinului, voinței implacabile a zeilor. Achitarea lui Oreste din trilogia cu același titlu de
- [„Valeria Bilț: cronica unui suflet printre cărți și destine” – eveniment în parteneriat cu Filiala Chișinău a UZPR <autor>- de Victoria Fonari</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/valeria-bilt-cronica-unui-suflet-printre-carti-si-destine-eveniment-in-parteneriat-cu-filiala-chisinau-a-uzpr-de-victoria-fonari/): Pe data de 16 septembrie, am avut deosebita onoare și bucurie de a modera evenimentul cultural „Valeria Bilț: cronica unui suflet printre cărți și destine”. Manifestarea a fost organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Filiala Chișinău, și s-a desfășurat într-o atmosferă caldă și vibrantă, în Spațiul Expozițional Arte și Hărți (blocul 2 al Bibliotecii Naționale, strada 31 August 1989, nr. 78 A). În calitate de moderatoare, dar și de președinte al Filialei Chișinău a UZPR, am fost de-a dreptul onorată de dialogul cultural care s-a legat în jurul invitatei noastre speciale, Valeria Bilț. Domnia sa este o personalitate complexă: doctor în filologie, poet, prozator, critic literar, jurnalist, membru UZPR, președinte al Despărțământului „Astra Lăpușeană” și redactor-șef al revistei cu același nume, fondatoare a Festivalului Internațional de Literatură, Artă și Tradiție „Zilele Iei, Zilele Poeziei”. Prezența sa la Chișinău a adus un suflu de autenticitate și o deschidere deosebită spre universul cărților și al destinelor literare pe care le coordonează cu atâta dăruire. Un moment de o sensibilitate aparte în cadrul programului l-au constituit intervențiile realizate de studenții de anul 3 de la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova: Mirela Tecluță, Valeria Sârbu Popa, Mădălina Suman, Felicia Parasca , Daniela Andronic Spinei, Alisa Gazea, Ecaterina Lozovan, Loredana Ivanov. Tinerii au selectat textele pe care le-au analizat cu entuziasm și prospețime, demonstrând o receptare profundă a operei și activității invitatei noastre, fapt care confirmă legătura vie dintre generațiile de oameni de litere. O surpriză a fost investigarea comparativă a imaginilor artistice, precum pasărea, firul ierbii, în raport cu textul lui Grigore Vieru. Semnele de carte, realizate din versul Valeriei Bilț, a trasat implicarea creativă a cititorului receptiv din sec. XXI. Evenimentul s-a bucurat, de asemenea, de prezența unui public distins, format din scriitori, traducători și jurnaliști de seamă – Lidia Grosu, Nona Lupu, Geta Lipovanciuc, Tamara Pereteatcu, ale căror alocuțiuni și gânduri au sporit importanța acestei întâlniri de suflet. Evident că am amintit și am prezentat revista in care ne-a reunit în acest an oameni de cultură din 7 țări la Festivalul de la Târgu Lăpuș. Invitata Valeria Bilț a apreciat implicarea tuturor, ne-a alintat cu recital poetic din volumele „Păsările timpului meu”, „Femeia din toate timpurile”, „Inima - țara unde cresc îngerii”. Ne-a destăinuit despre rolul cuvântului în destinul său, despre titluri și traseul creativ. Evenimentul s-a încoronat cu un testimoniu oferit din partea gazdei Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. A urmat sesiunea de autografe. A fost o după-amiază memorabilă, dedicată cuvântului scris, prieteniei culturale transfrontaliere și valorilor care ne unesc.
- [Ziua Inginerilor din România, marcată la sediul Filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș <autor>- de Gheorghe Crișan</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/ziua-inginerilor-din-romania-marcata-la-sediul-filialei-uzpr-valeriu-braniste-timis-de-gheorghe-crisan/): Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa - sunt cuvintele memorabile ale Regelui Ferdinand rostite la deschiderea cursurilor Școlii politehnice timișorene, cuvinte rămase emblematice pentru această citadelă a științei și tehnicii... Un spirit care, se pare, a dăinuit peste veacuri și care dăinuiește încă între zidurile Universității Politehnica din Timișoara, animând dascăli și studenți, îmboldindu-i să facă lucrurile trainice, să construiască și să creeze, să dăruiască societății în care se integrează, în calitate de ingineri, tot ce mintea lor, iscoditoare și neliniștită, reușește să descopere printre misterele și meandrele existenței noastre... O fac bazându-se pe fundamentul cunoștințelor acumulate și transmise din generație în generație, stârniți de curiozitatea de a afla tot ce-i nou și valoros și care ar putea să ducă societatea pe noi trepte ale civilizației. E o curiozitate pe care o simt cotidian și slujbașii unei alte meserii - ziaristica, neobosiți în a căuta dincolo de aparențe, de a descoperi adevărul și de a reda comunității, respectiv publicului lor, clipele efermere ale trecutului și prezentului, pentru a rămâne apoi, neștirbite, în memoria colectivă. Ce-i apropie și ce-i desparte, în acest sens, pe ingineri de ziariști - au încercat să descifreze și participanții la întâlnirea de suflet de la sediul Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR, organizată cu ocazia Zilei Inginerilor din România - AGIR, ajutați fiind de colegii lor, ing. Dumitru Mnerie și Gheorghe Crișan (doi din mulții specialiști din domeniul tehnic care au invadat presa bănățeană). Exponent de frunte al presei studențești de dinainte de 1989, Gheorghe Crișan lega această prezență masivă a politehniștilor în rândul slujitorilor scrisului și de faptul că Timișoara universitară a avut șansa de-a reuni pe toți studenții amatori de ziaristică în jurul unei reviste cu profil generalist, care aborda, de-a valma, toate tipurile de subiecte, ceea ce o apropia mult de profilul publicațiilor apărute ulterior. Cum Politehnica timișoreană avea cel mai mare număr de studenți, aceștia s-au și impus în fruntea revistei Forum Studențesc, imprimându-i nu doar o anumită tematică (din care nu lipseau, evident, nici partea culturală și creația literară), ci și un anumit mod de a scrie, mai direct, realist și riguros, ancorat în cotidian, dar ingenios în multe privințe (inclusiv în aspectul grafic al publicației). Rigoarea, logica, relatarea directă, fără înflorituri - atributele acelor articole, dar și grija pentru aspectul grafic, soluțiile găsite pentru apariția la timp a revistei sau pentru asigurarea resurselor materiale sau financiare vorbesc despre o adevărată școală practică de presă (susținută și prin intermediul ziariștilor profesioniști ai acelor ani, implicați în acțiunile Cercului de presă, micuțul atelier de creație jurnalistică de la Casa Studenților).
- [Filiala UZPR Gorj – Mehedinți organizează Simpozionul „Jean Bărbulescu, personalitate a presei din Oltenia, în perioada interbelică”](https://uzpr.ro/18/09/2026/filiala-uzpr-gorj-mehedinti-organizeaza-simpozionul-jean-barbulescu-personalitate-a-presei-din-oltenia-in-perioada-interbelica/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți, alături de Cotidianul „Gorjeanul” și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, cu sprijinul Muzeului Național „Constantin Brâncuși” organizează, la Târgu Jiu, marți, 29 septembrie, de la ora 14:30, Simpozionul cu tema „Jean Bărbulescu, personalitate a presei din Oltenia, în perioada interbelică”. Evenimentul are loc în Anul Național „Constantin Brâncuși”, la fostul sediul al Cotidianului „Gorjeanul”, cel mai vechi ziar înființat în județul Gorj, în anul 1924, fondator Jean Bărbulescu. Simpozionul se va bucura de prezența unor personalități din viața cultural-artistică și din media locală și națională și va propune publicului o expoziție fotodocumentară, cu materiale, în premieră, despre Jean Bărbulescu, activitatea ziarului și perioada în care la Târgu Jiu au fost puse bazele Ansamblului „Calea Eroilor”, realizat de sculptorul Constantin Brâncuși. Din programul evenimentului nu va lipsi: prezentarea unor studii referitoare la câteva aspecte esențiale legate de epoca în care Jean Bărbulescu s-a consacrat, precum - relația cu scriitorul Tudor Arghezi; susținerea demersurilor făcute de Arethia Tătărescu pentru construirea la Târgu Jiu a Ansamblului „Calea Eroilor”; importanța presei vremii în viața comunităților locale, precum și prezentarea unor documente inedite care vizau comunitatea gorjenilor din SUA, în urmă cu 100 de ani și scrisori publicate de ziarul „Gorjanul” la momentul respectiv. Programul evenimentului -vernisaj expoziție fotodocumentară cu materiale provenite de la Arhivele Naționale, Filiala Gorj (note Paula-Cristina Vasiloiu, șef Serviciu la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj); -prezentare studiu „Viața și activitatea ziaristului Jean Bărbulescu” (istoric Gheorghe Nichifor, consilier în cadrul Consiliului Județean Gorj); -prezentare studiu „Relația dintre Tudor Arghezi și Jean Bărbulescu, în perioada în care scriitorul a fost internat în lagărul de la Târgu Jiu” (profesor Zenovie Cârlugea, jurnalist Zoia Cârlugea); -prezentare studiu „Demersurile Arethiei Tătărescu privind construirea Căii Eroilor la Târgu Jiu, reflectate în paginile ziarului Gorjanul” (jurnalist Adina Andrițoiu); -prezentare scrisori ale comunității gorjenilor din SUA, publicate în urmă cu 100 de ani în ziarul „Gorjanul” (istoric și muzeograf Valentin Pătrașcu, Muzeul Județean Gorj); -prezentare studiu „Importanța presei în viața comunităților locale din Gorj, în perioada interbelică” (jurnalist și istoric Cornel Șomîcu).
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/21/09/2026/imagini-de-colectie-97/): Constantin Dina Filiala Casa Presei
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/21/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-746/): Georgeta Adam, Alexandru Bertzi, Traian Bradea, Cătălin Cîrnu, Dan Drăgan, Constantin Ismăileanu, Radu Levârdă, Mihai Lupșa
- [Ultima oră – 30 de ani de presă, memorie și continuitate. O celebrare a excelenței jurnalistice la Slobozia](https://uzpr.ro/08/09/2026/ultima-ora-30-de-ani-de-presa-memorie-si-continuitate-o-celebrare-a-excelentei-jurnalistice-la-slobozia/): Consiliul Județean Ialomița, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița au deosebita onoare de a invita publicul la evenimentul aniversar dedicat uneia dintre cele mai longevive publicații independente din peisajul media românesc. În 2026 se împlinesc 30 de ani de la apariția „Ultima oră – serie nouă”, publicația fondată la București de jurnalistul Ion Marin.
- [ECOTIC și UZPR lansează cea de-a III-a ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat”](https://uzpr.ro/21/07/2026/ecotic-si-uzpr-lanseaza-cea-de-a-iii-a-editie-a-concursului-jurnalism-pentru-un-mediu-curat/): ECOTIC și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România lansează o nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat”, o inițiativă dedicată susținerii și dezvoltării jurnalismului de mediu în România. Concursul se adresează jurnaliștilor, reporterilor, vloggerilor și bloggerilor care realizează materiale de presă pe teme de mediu, indiferent de canalul de comunicare folosit.
- [Vivi Viorel Pintea, președintele Filialei UZPR Olt: „Un viitor festival/concurs «Pan M. Vizirescu» este o inițiativă care se află în stadiul de dialog <br>și structurare” <autor>- interviu de Ion Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/vivi-viorel-pintea-presedintele-filialei-uzpr-olt-un-viitor-festival-concurs-pan-m-vizirescu-este-o-initiativa-care-se-afla-in-stadiul-de-dialog-si-structurare-inter/): Ion Nălbitoru: Domnule Vivi Viorel Pintea, vorbiți-ne despre originile dv și despre rolul familiei în formarea dv! Vivi Viorel Pintea: M-am născut în ziua de 08-01-1961, în comuna Brebeni, în aproprierea orașului Slatina Județul Olt. Părinții mei, Dumitru și Ioana, s-au stabilit în orașul Slatina când eu aveam vârsta de trei ani, fratele meu Ioan în vârstă de opt ani, iar sora Elena nu se născuse încă. Familia a fost un loc de formare și educație în care mama Ioana a fost un excelent model și pedagog aproape desăvârșit. Tatăl meu, Dumitru, a fost un spirit curajos, întreprinzător, jertfelnic, demn și luptător pentru binele familiei sale. Nu ne-a lipsit nimic din ceea ce era necesar unui trai decent. De la vârsta de un an, părinți mă luau la cinematograf în Slatina, în vremea aceea un motiv de promenadă culturală. Eram fascinat de culorile care le vedeam pe ecran, chiar dacă, cu siguranță, nimic nu înțelegeam. Dar pe seama acestei experiențe ludice am pus mai târziu înclinația mea spre culoare, pictură și desen. Practic, cred că atunci s-a declanșat fascinația pentru artă. Am absolvit clasele 1-8 la Școala Generală nr. 5 din Slatina, apoi cursurile Liceului Teoretic, ulterior transformat în Liceu de biologie, contabilitate, electrotehnică „Radu Greceanu” . În anul 1980 am efectuat stagiul militar la termen redus într-o unitate de infanterie din Bistrița Năsăud, iar în perioada 1981-1985 am absolvit cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar – Sibiu. Ion Nălbitoru:. Când și unde ați fost hirotonit preot? Am înțeles că „debutul” dvs. ca preot n-a fost chiar așa de ușor, mai ales că v-ați implicat în ridicarea unui nou locaș de cult. Vivi Viorel Pintea: Pe 5 aprilie 1986 am fost hirotonit preot pe seama parohiei Brebeni, de către PS Arhiereu Vicar Calinic Argeșeanul. Slujba s-a oficiat în Paraclisul Sfintei Filofteia unde a participat un impresionant număr de preoți și diaconi, eveniment la care au asistat părinți, rude, prieteni și credincioși. Am început greaua mea lucrare a Preoției în anul 1986. În anul 1991 am inițiat ridicarea unei biserici noi pe raza parohiei, biserica veche ctitorită de boierul grec Răducanu Simonide fiind neîncăpătoare cerințelor de participare la slujbe a enoriașilor . Din anul 1986 până anul 1989, pastorația a fost presărată cu destule obstacole, pe care Dumnezeu m-a întărit să le depășesc. Am reușit să găsesc căile și înțelegerea multor oamenii, enoriași sau decidenți, care rând pe rând și-au adus contribuția și sprijinul material și moral pentru înălțarea biserici noi cu hramul „Bunavestire”. În anul 1993 când s-a oficiat sfințenia temeliei au participat mulți enoriași precum și reprezentanți ai comunei, județului și personalități precum: PS Gherasim Cristea, episcopul Râmnicului și Oltului, general Ilie Marin comandantul armatei Oltenia, general comandorul Constantin Popescu șeful marelui stat major. Era o zi frumoasă – Bunavestire - când episcopul Gherasim, conform rânduielii, a coborât în nișa aflată în grinda viitorului Altar, o candelă aprinsă despre care a spus : „Aceasta este lumina credinței care trebuie să vă călăuzească în viață prin mijlocirea Bisericii care astăzi se începe .....”
- [„Corabia salvatoare II”. <br>Volumul Elenei Stoica a poposit la Arhiepiscopia Sf. Nicolae Râmnicu Vâlcea <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/corabia-salvatoare-ii-volumul-elenei-stoica-a-poposit-la-arhiepiscopiei-sf-nicolae-ramnicu-valcea-de-cristian-ovidiu-dinica/): Volumul al II-lea din „Corabia salvatoare” se înscrie în seria contribuțiilor majore ale Elenei Stoica la studiul culturii tradiționale vâlcene, reprezentând o etapă de maturitate intelectuală și profesională. Dacă primul volum a configurat direcțiile fundamentale ale cercetării, cel de‑al doilea aprofundează dimensiunea testimonială, documentară și interpretativă a patrimoniului cultural local, integrând experiența autoarei în instituțiile
- [Cu oameni dragi <br>prin Maramureșul drag <autor>- de Zenovia Zamfir</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/cu-oameni-dragi-prin-maramuresul-drag-de-zenovia-zamfir/): Dintotdeauna am simțit nevoia de a călători, de a descoperi și explora locuri noi, de a admira peisaje spectaculoase, de a întâlni oameni și de a lega prieteni. Călătoriile ne deschid perspective noi asupra minunilor absolut fabuloase ale Pământului, iar posibiltatea de a le admira în realitate este fantastică. În țară sau în străinătate, pentru
- [Festivalul Condeierilor Plugari din Banat, la a XX-a aniversare <autor>- de Daniela Văleanu</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/festivalul-condeierilor-plugari-din-banat-la-a-xx-a-aniversare-de-daniela-valeanu/): Cea de-a XX-a ediție a Festivalul Condeierilor Plugari din Banat s-a desfășurat la Remetea Mare, într-un cadru ospitalier, cu oameni iubitori de tradiții populare, unde fiecare dintre participanți a fost primit cu căldură și apreciere, într-o atmosferă plină de bucuria de-a fi împreună a condeierilor veniți din diverse locuri ale țării. creatori și rapsozi populari.
- [Dragoste, încurcături și un burlac de 40 de ani: seara în care Teatrul Roșu a râs cu poftă <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/dragoste-incurcaturi-si-un-burlac-de-40-de-ani-seara-in-care-teatrul-rosu-a-ras-cu-pofta-de-marius-herscu/): Duminică seara, 13 septembrie, scena Teatrului Roșu din București s-a transformat într-un adevărat teren de joacă pentru o comedie cu ingrediente pe care publicul le apreciază întotdeauna: dragoste, încurcături, replici savuroase și personaje puse în situații dintre cele mai neașteptate. Spectacolul „Burlac la 40 de ani”, în regia lui Alin Brancu, i-a adus în fața
- [Axel Moustache: <br>de la improvizație la <br>marile scene. Povestea <br>unui artist complet <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/axel-moustache-de-la-improvizatie-la-marile-scene-povestea-unui-artist-complet-interviu-de-claudia-motea/): Uneori, drumul unui om spre artă începe dintr-o întâmplare mică, aparent banală, care deschide însă o ușă spre o lume întreagă. Așa a fost și pentru Axel Moustache: un fluturaș primit pe stradă, un curs de dezvoltare personală prin teatru, o inimă care a spus „da” înainte ca mintea să apuce să pună întrebări. De
- [„Cutremurul” cultural de la Focșani <br>– Vrancea, simțit până în Maramureș, Timișoara, Iași, București, Basarabia, Spania, Italia, Belgia, Canada … <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/cutremurul-cultural-de-la-focsani-vrancea-simtit-pana-in-maramures-timisoara-iasi-bucuresti-basarabia-spania-italia-belgia-canada-de-remus-b-mineata/): „... când totul se va nărui, va rămâne clipa trăită cu sens, ca acum ...” (Geta Lipovanciuc) . În vremurile de demult, când bătrânul cronicar își așeza slovele pe pergamente îngălbenite sub lumina împuținată a opaițului, se vorbea despre locuri hărăzite unei taine adânci, pe care nici curgerea neîndurătoare a vremii și nici urgiile istoriei
- [Camelia Văcaru: „Televiziunea este o muncă de echipă până în cele mai mici detalii” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/camelia-vacaru-televiziunea-este-o-munca-de-echipa-pana-in-cele-mai-mici-detalii-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Ce amintiri păstrați de la debutul dumneavoastră în Televiziunea Română? CAMELIA VĂCARU: Am ajuns la TVR în 2006, imediat după ce am terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Dar televiziunea începuse pentru mine puțin mai devreme. În timpul facultății lucrasem deja la un post local din Giurgiu, ca reporter și prezentator al
- [Altarul cuvântului și zâmbetul breslei - întâmplări cu tâlc din cronica spirituală a Timișoarei <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/altarul-cuvantului-si-zambetul-breslei-intamplari-cu-talc-din-cronica-spirituala-a-timisoarei-de-gheorghe-sinescu/): Presa și literatura din Banat au purtat dintotdeauna un parfum deosebit, o amprentă a multiculturalității și a unei toleranțe profunde, plămădite în spațiul ecumenic și dinamic al Timișoarei și pentru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), recuperarea memoriei culturale și spirituale prin intermediul anecdotei, nu reprezintă doar un act de destindere, ci o formă de
- [Rolul inteligenței artificiale <br>în scrierea editorialelor și articolelor de fond <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/rolul-inteligentei-artificial-in-scrierea-editorialelor-si-articolelor-de-fond-de-al-florin-tene/): Dezvoltarea spectaculoasă a inteligenței artificiale (IA) reprezintă una dintre cele mai importante transformări tehnologice ale începutului de secol XXI, cu implicații profunde asupra modului în care societatea produce, transmite, interpretează și arhivează informația. Presa, aflată dintotdeauna într-o relație directă cu evoluția tehnologică – de la tipar și telegraf până la radio, televiziune și internet –, traversează în prezent o nouă etapă: integrarea instrumentelor de Inteligență Artificială în procesul jurnalistic. Dacă în primele etape ale informatizării presa utiliza tehnologia mai ales pentru culegerea, redactarea și transmiterea rapidă a informației, Inteligența Artificială intervine acum chiar în procese considerate, până nu demult, profund umane: documentarea, structurarea ideilor, redactarea, sintetizarea, analiza unor volume mari de informații, verificarea unor date, traducerea și adaptarea textului la diferite categorii de public. În acest context, editorialul și articolul de fond ocupă o poziție aparte. Ele nu sunt simple produse de informare. Editorialul presupune o perspectivă, o interpretare și, adeseori, asumarea unei poziții asupra unei probleme de interes public. Articolul de fond urmărește explicarea aprofundată a unui fenomen, depășind relatarea imediată și oferind context, argumente, conexiuni și interpretări. Prin urmare, întrebarea fundamentală nu este dacă Inteligența Artificială poate scrie un text jurnalistic, ci care trebuie să fie locul ei în procesul de elaborare a unui editorial sau articol de fond și unde începe responsabilitatea intelectuală a jurnalistului. Inteligența Artificială generativă a modificat substanțial relația dintre jurnalist și instrumentele digitale. Sistemele contemporane pot produce într-un timp foarte scurt schițe de articole, rezumate, variante de titluri, întrebări pentru interviuri, sinteze și propuneri de structură. În activitatea editorială, asemenea instrumente pot avea o funcție auxiliară importantă. Jurnalistul poate utiliza IA pentru a organiza informații, pentru a identifica posibile direcții de documentare sau pentru a transforma un material complex într-o structură preliminară. Reuters Institute arată că organizațiile de presă folosesc tot mai mult IA în procesele interne, inclusiv pentru automatizare, documentare, verificare, codare, editare și alte activități de producție. În 2026, majoritatea liderilor media chestionați considerau automatizarea proceselor interne importantă, iar utilizarea IA în documentare și activități jurnalistice era în creștere. Această transformare nu înseamnă însă că jurnalistul devine inutil. Dimpotrivă, pe măsură ce capacitatea mașinii de a produce texte crește, devine mai importantă capacitatea omului de a selecta, verifica, contextualiza și interpreta informația. IA poate produce propoziții coerente, dar coerența gramaticală nu este echivalentă cu adevărul. Un text poate fi impecabil formulat și, în același timp, să conțină informații eronate, surse inexistente, interpretări incorecte sau conexiuni artificiale. De aceea, IA trebuie privită, în jurnalism, în primul rând ca instrument de lucru, nu ca substitut al conștiinței profesionale. Editorialul este unul dintre cele mai sensibile genuri jurnalistice în raport cu folosirea Inteligenței Artificiale. El exprimă, de regulă, poziția unei publicații sau a autorului asupra unei probleme de interes general. În consecință, editorialul nu poate fi redus la o succesiune de informații corect ordonate.
- [Adrian Marchiș: „A fi jurnalist înseamnă responsabilitate, corectitudine, respect față de adevăr și de public” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/adrian-marchis-a-fi-jurnalist-inseamna-responsabilitate-corectitudine-respect-fata-de-adevar-si-de-public-interviu-de-ioan-vasiu/): ADRIAN MARCHIȘ: Întrebarea dvs. mă trimite în incursiunea celor aproape trei decenii și jumătate de activitate radiofonică acoperind, la începuturi, arealul a două județe de graniță din nord – vestul țării. M-am adaptat bine și destul de ușor, fiind absolvent de Jurnalistică la Universitatea București, conștient că trebuie să fiu vocea acestui spațiu geografic. Mai greu mi-a fost cu deplasarea în teren (în lipsa unui autoturism de serviciu care a venit la o vreme) din Tășnad, de la limita cu Bihorul până în Borșa era o hoare lungă. Am folosit pasul, autostopul, autobuzul ori trenul. Ba chiar și tractorul. Așa erau anii `90, ca reporter. M-au caracterizat dintotdeauna disciplina, seriozitatea, obiectivitatea și legătura permanentă pentru ceea ce fac cu pasiune, ca intermediar între faptul de viață, evenimentul care se petrece și urechea ascultătorului. Acceptam promptitudinea, abordând genurile jurnalistice specifice emisiunilor informative de peste zi ale postului național public.Iar mulțumirile personale veneau, de la ascultători desigur, ceea ce îmi ofereau imbolduri de a merge, cu mai mare dorință, mai departe. Activitatea de corespondent de radio era pe primul plan, după încheierea produsului jurnalistic imediat mă gândeam la următorul subiect, cum îl abordez, ce gen jurnalistic folosesc, în care emisiune îl propun, apoi îmi pregăteam documentarea. Se întâmpla uneori noaptea să-mi vină idei pe care mi le notam. Și pentru toate acestea trebuie să mulțumesc Radio România Actualități. I.V.: De ce ați ales radioul și nu televiziunea sau presa tipărită? A.M.: Am fost fascinat de mic de aparatul de radio, aveam în casa părintească în fiecare cameră „cutia vorbitoare”, tatăl meu era mare pasionat de radio. Prin anii 80 când părinții mi-au cumpărat autoturism, mi-am dorit aparat de radio fără casetofon. La evenimentul de absolvire a facultății din București de la celebrul Lido, de pe Magheru, șefa de clasă Mihaela Cutuș îmi zice că aș avea mari șanse să fiu corespondent de radio, că cel care era în acei ani, Ioan Belu, pe care îl cunoștea, se afla în pragul pensionării. A fost prima alegere. În baza concursului desfășurat în Casa Radio, cu data de 1 Octombrie 1992 am fost angajat corespondent pentru județele Maramureș – Satu Mare. Iar radioul, prin definiție, transmite cel mai rapid informația, și mai fidel trăirile, sentimentele, emoțiile, A rămas prima dragoste! Sau poate, radioul m-a ales pe mine. I.V.: De când sunteți membru UZPR și de ce ați aderat la această uniune? A.M.: Am devenit membru al acestei frumoase familii de breaslă de trei ori! Da! M-am înscris prima dată în timpul facultății, apoi la sediul Redacției „Graiul Maramureșului”, din Baia Mare, pe când îmi desfășuram practica de studii. Am revenit în UZPR în urmă cu mai bine de 15 ani și ulterior lider al filialei județene, considerând că este organizația profesională care îmi recunoaște activitatea și valorile jurnalistice de-a lungul carierei. A fi jurnalist înseamnă responsabilitate, corectitudine, respect față de adevăr și de public. Mi-am dorit să fac parte dintr-o comunitate de profesioniști cu aceleași preocupări și principii și să contribui, prin experiența mea, la promovarea profesiei de jurnalism. Dincolo de toate, este o formă de apartenență profesională, cât și o formă de respect pentru această meserie, căreia i-am dedicat o mare parte din viață. I.V.: Vă întreb ca pe un jurnalist cu vechime: mai poate fi socotită presa ca fiind a patra putere într-un stat democrat? A.M.: Aș zice că presa, mass-media în general, poate fi a patra putere într-un stat democratic atât timp cât își păstrează independența și este ochi și urechi pe reprezentanții puterii. Rolul presei, al jurnaliștilor este mai complicat în zilele noastre, din cauza presiunilor politice, economice, dezinformării, a proprietarilor de instituții media, compromisului.
- [Bogdan  Muzgoci: „Avem nevoie mai mult ca oricând de o televiziune publică puternică, relevantă și independentă” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/bogdan-muzgoci-avem-nevoie-mai-mult-ca-oricand-de-o-televiziune-publica-puternica-relevanta-si-independenta-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Când ați pășit prima dată în Televiziunea Română și ce amintiri păstrați de la debutul în TVR? BOGDAN MUZGOCI: Prima dată am pășit în Televiziunea Română în 2011, imediat după terminarea Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Eram foarte tânăr și, pentru mine, TVR reprezenta atunci una dintre marile școli ale
- [Expoziția aniversară „Viorica Cortez 90”, la Muzeul Național de Istorie a României](https://uzpr.ro/18/09/2026/expozitia-aniversara-viorica-cortez-90-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/): Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Romfilatelia – Poșta Română inaugurează, sâmbătă, 19 septembrie 2026, începând cu ora 15:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, expoziția aniversară VIORICA CORTEZ 90, eveniment organizat în cadrul proiectului Muzica la Muzeu. O incursiune în lumea artelor. Expoziția,
- [Studiu. Taxarea averilor miliardarilor ar putea salva zeci de milioane de vieți <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/studiu-taxarea-averilor-miliardarilor-ar-putea-salva-zeci-de-milioane-de-vieti-de-narcis-cosmin-luca/): Potrivit rezultatelor unei noi cercetări publicate în revista „The Lancet”, aplicarea unei taxe de 3% asupra averii miliardarilor ar putea salva până la 29,5 milioane de vieți în rândul populațiilor celor mai vulnerabile până în anul 2030. Asistența umanitară și cea pentru dezvoltare destinate țărilor cu venituri mici și medii se confruntă cu o presiune
- [ONU: revizuirea guvernanței globale a sănătății <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/onu-revizuirea-guvernantei-globale-a-sanatatii-de-emilian-m-dobrescu/): Deși noile epidemii de Ebola și hantavirus sunt „cele mai recente crize într-o lume în tulburare”, șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, apără rezultatele reformelor întreprinse de organizația pe care o conduce și pledează pentru o reformă a guvernanței globale a sănătății. La deschiderea celei de-a 79-a Adunări Mondiale a Sănătății,
- [Adunarea Generală <br>a Asociației Foștilor <br>Deținuți Politic <autor>- de Ileana Mateescu</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/adunarea-generala-a-asociatiei-fostilor-detinuti-politic-de-ileana-mateescu/): Congresul (Adunarea Generală) a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România reprezintă cel mai important for de decizie și analiză al organizației. El reunește o dată pe an delegați din toate filialele județene, foști deținuți politici, deportați, precum și urmași ai acestora. Scopul principal al acestor congrese este păstrarea memoriei victimelor regimului comunist, analizarea activității asociației
- [Târgu Ocna: Troița Eroilor, <br>sfințită în ziua resfințirii <br>Bisericii „Domneasca” <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/targu-ocna-troita-eroilor-sfintita-in-ziua-resfintirii-bisericii-domneasca-de-petru-done/): .Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim – Arhiepiscop al Romanului și Bacăului (ARB) și Părintele Teofil Trotușanul – Episcop-Vicar al ARB, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, au sfințit Troița ridicată în curtea Bisericii „Cuvioasa Parascheva” Domneasca din Târgu Ocna. Evenimentul a avut loc odată cu resfințirea acestei biserici monument istoric, ridicată în Secolul al XVII-lea
- [Concursul Național de Scurte Povestiri cu temă istorică,,Vreau să povestesc’’, ediția a VI-a](https://uzpr.ro/18/09/2026/concursul-national-de-scurte-povestiri-cu-tema-istoricavreau-sa-povestesc-editia-a-vi-a/): Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, str. Toma Caragiu, nr. 10, Ploiești, lansează Concursul Național de Scurte Povestiri cu temă istorică intitulat ,,Vreau să povestesc’’, ediția a VI-a, în rândul elevilor din clasele I-XII și are ca scop stimularea interesului pentru istorie, precum și dezvoltarea creativității și imaginației tinerei generații. Cei pasionați de scris
- [De-ale talentului <autor>- de Doina Dabija</autor>](https://uzpr.ro/18/09/2026/de-ale-talentului-de-doina-dabija/): Într-o zi un cititor m-a oprit pe stradă și mi-a spus că publicația noastră este una excelentă, numai că, pentru îmbunătățirea ei, ar avea o sugestie: să-i oferim o pagină de ziar în fiecare lună. Voia să mă convingă că doar așa, tipărindu-i poeziile, revista ar arăta ireproșabil. I-am mulțumit omului pentru sfaturi și i-am
- [UZPR PROTESTEAZA <br>FAȚĂ DE AGRESIUNILE ÎMPOTRIVA ZIARIȘTILOR AFLAȚI ÎN TIMPUL EXERCITĂRII PROFESIEI](https://uzpr.ro/15/09/2026/uzpr-protesteaza-fata-de-agresiunile-impotriva-ziaristilor-aflati-in-timpul-exercitarii-profesiei/): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) protestează ferm față de actele de violență îndreptate împotriva jurnaliștilor aflați la datorie în Piața Victoriei, evenimente care au pus în pericol siguranța reprezentanților presei și au culminat cu agresarea fizică a echipei de la Realitatea Plus. UZPR reamintește că dreptul la protest este fundamental într-o societate democratică, însă exercitarea acestuia nu poate justifica, sub nicio formă, intimidarea, împiedicarea sau agresarea jurnaliștilor. Reprezentanții presei aflați în teren nu sunt parte a confruntărilor și nu pot fi transformați în ținte. Ei îndeplinesc o misiune de interes public, iar orice atac asupra lor lovește direct atât în libertatea presei, cât și în dreptul cetățenilor de a fi informați. UZPR atrage atenția că asemenea incidente nu pot fi privite izolat. În ultima perioadă, atacurile verbale, amenințările și manifestările de ostilitate la adresa reprezentanților mass-media s-au intensificat, alimentate uneori inclusiv de discursuri publice iresponsabile. Tolerarea sau relativizarea unor asemenea gesturi riscă să transforme violența împotriva presei într-un fapt obișnuit, incompatibil cu valorile unei societăți democratice. Ca susținătoare a libertății de exprimare, UZPR este, în același timp, un apărător ferm al libertății presei și al dreptului fiecărui jurnalist de a-și exercita profesia în deplină siguranță, indiferent de instituția media pe care o reprezintă sau de orientarea editorială a acesteia. UZPR ia act de faptul că Poliția Capitalei s-a sesizat din oficiu și solicită identificarea rapidă a persoanelor responsabile, clarificarea tuturor împrejurărilor în care s-au produs agresiunile și aplicarea măsurilor prevăzute de lege. Siguranța jurnaliștilor trebuie tratată ca o prioritate în gestionarea oricărei manifestații publice. UZPR își exprimă deplina solidaritate cu jurnalista și operatorul agresați, precum și cu toți colegii din presă a căror siguranță a fost pusă în pericol în timpul evenimentelor de astăzi. O societate democratică nu poate funcționa fără o presă liberă și puternică și fără jurnaliști care să poată relata faptele fără teama că vor fi amenințați, loviți sau împiedicați să își facă meseria.
- [Ședință a Consiliului Director. Întâlnirea regională de la Timișoara va reuni Filialele UZPR din Timiș, Reșița, Arad, Hunedoara, Alba și Filiala <br>din Serbia](https://uzpr.ro/14/09/2026/sedinta-a-consiliului-director-reuniunea-regionala-de-la-timisoara-va-reuni-filialele-uzpr-din-timis-resita-arad-hunedoara-alba-si-filiala-din-serbia/): Întrunită statutar, cu prezență la sediul central al UZPR și online, ședința Consiliului Director din 14 septembrie 2026 a avut pe ordinea de zi o serie de teme importante pentru buna funcționare a organizației. Situația financiară a UZPR a fost prezentată de contabilul Georgeta Mureșanu, care a precizat că UZPR înregistrează excedent financiar și a adăugat că au scăzut semnificativ cheltuielile Uniunii. Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat și tema implementării în România a European Media Freedom Act, UZPR pregătind o dezbatere națională pe acest subiect. „Legea anti-SLAPP a trecut prin Parlamentul României. Vom aborda căile pentru îmbunătățirea actualei forme a legii”, a precizat Andreea Crețulescu. Despre activitatea de elaborare a unei forme îmbunătățite a Statutului UZPR a vorbit vicepreședintele Emil Stanciu: „Sintezele venite de la filiale sunt avute în vedere de comisia care lucrează la Statut. Discuțiile cu colegii din teritoriu sunt în desfășurare pentru introducerea în varianta de Statut a tuturor detaliilor necesare”. La rândul său, Monica Zvirjinschi a punctat faptul că „intrăm în etapa în care identificăm articolele asupra cărora ne vom concentra, beneficiind și de ajutorul colegilor cu expriență juridică. De asemenea, introducem prevederi care țin de evoluțiile actuale din domeniul presei”. Făcând o sinteză a acestei activități, președintele UZPR, Dan Constantin, a precizat că „în Uniune sunt primiți în prezent membri noi cu activitate în presă și care se încadrează în termenul de jurnalist profesionist. Comisia de Atestare Profesională este foarte riguroasă în acest sens”. De asemenea, Președintele UZPR a punctat faptul că în UZPR sunt înregistrați 5.206 membri. Despre întâlnirile pe care le-a avut la Iași și Chișinău cu membri ai filialelor UZPR a vorbit vicepreședintele Claudius Dociu: „Una dintre concluziile pe care le-am tras în urma acestor deplasări este că aceste întâlniri sunt foarte importante pentru colegii din țară și din diaspora. Ei sunt o resursă notabilă, se înregistrează o efervescență editorială - multe cărți scrise de jurnaliști - și i-am îndreptat spre Editura UZP. De asemenea, putem populariza, cu mijloacele pe care le avem la îndemână, întâlnirile dintre filialele din țară. La propunerea colegilor noștri de la Chișinău, Revista UZP va fi disponibilă integral, în format PDF, pe site-ul uzpr.ro”. Președintele Dan Constantin a informat despre reuniunea regională de la Timoșoara, la care vor participa Filialele UZPR din Timiș, Reșița, Arad, Hunedoara, Alba și Filiala din Serbia. De asemenea, în 18 septembrie, membri ai Consiliului Director vor participa la un eveniment de marcare a trei decenii de activitate neîntreruptă a ziarului „Ultima oră”. „Va fi și un moment de aducere aminte și de omagiere a colegului nostru Ion Marin, care a făcut foarte mult pentru dobândirea statutului de utilitate publică al UZPR”, a spus Dan Constantin. În cadrul ședinței de Consiliu Director s-a aprobat înființarea noii Filiale Basilica a UZPR. Totodată, Teodora Marin a anunțat că Editura UZP va fi prezentă și în 2026 la Salonul de Carte al MAI. Următoarea ședință a Consiliului Director al UZPR va avea loc pe 12 octombrie 2026. Departamentul Comunicare
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/18/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-745/): 18 septembrie - Nicolae Badiu, Petrică Butuc, Corneliu Cârlan, Corneliu Ichim, Ioan Lazăr, Oana Matei, Gheorghe Nicolescu, Augustin Ostace, Sanda Stănescu 19 septembrie - Dumitru H. Amariei, Vasile Beni, Sorina Bloj, Adrian Dădârlat, Vasile Galavan, Dan Luțan, Adina Nicolescu, Bogdan Pavel, Irina Radu, Maria Stanciu, Monica Stuparu, Ervin Țigla 20 septembrie - Ioan Amironoaie, Vasile
- [Memoria care învinge timpul. Cronică literară la volumul „Gânduri pentru mai târziu”, de Zenovia Zamfir <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/memoria-care-in-invinge-timpul-cronica-literara-la-volumul-ganduri-pentru-mai-tarziu-de-zenovia-zamfir-de-al-florin-tene/): Există cărți care se nasc din dorința de a spune o poveste și există cărți care se nasc dintr-o necesitate morală: aceea de a nu lăsa timpul să șteargă chipurile, întâlnirile, locurile și faptele care au dat sens unei existențe. Volumul „Gânduri pentru mai târziu”, semnat de Zenovia Zamfir, aparține, prin excelență, celei de-a doua
- [Adevărul ca vocație și cultura <br>ca misiune - conf. univ. dr. Florian Roatiș <autor>- de Radu Botiș</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/adevarul-ca-vocatie-si-cultura-ca-misiune-conf-univ-dr-florian-roatis-de-radu-botis/): În cultura română există personalități a căror contribuție nu poate fi evaluată exclusiv prin numărul lucrărilor publicate sau prin funcțiile academice deținute, ci mai ales prin influența exercitată asupra mediului intelectual și asupra generațiilor pe care le-au format. Profesorul universitar, cercetătorul și eseistul Florian Roatiș aparține acestei categorii de oameni pentru care activitatea didactică, reflecția
- [Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită la Muzeul Crucilor de la Măceșu, județul Gorj <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/inaltarea-sfintei-cruci-sarbatorita-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-judetul-gorj-de-gigi-buse/): Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox, a fost marcată luni, 14 septembrie 2026, la Muzeul Crucilor de la Măceșu, aparținător orașului gorjean Târgu Cărbunești. . Manifestarea a fost organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Primăria Orașului Târgu Cărbunești și Centrul Cultural
- [Reuniunea Teatrelor Naționale Românești: vernisajul expoziției „Rezistenții. Amintire <br>și recunoștință” <autor>- de Alina Maer</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/reuniunea-teatrelor-nationale-romanesti-vernisajul-expozitiei-rezistentii-amintire-si-recunostinta-de-alina-maer/): Ediția a XI-a a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești s-a deschis pe 9 septembrie cu un Richard al III-lea și cu o formulă-generic care, la prima vedere, pare mai degrabă lirică decât programatică: „Suntem ceea ce iubim…”. Douăzeci și patru de spectacole, nouăsprezece teatre din România, Republica Moldova și Ucraina, două săptămâni de program, Înaltul Patronaj
- [Festivalul Strada de C’Arte 2026 – ediția a XV-a](https://uzpr.ro/17/09/2026/festivalul-strada-de-carte-2026-editia-a-xv-a/): Ajuns la cea de-a XV-a ediție, Festivalul Strada de C’Arte sărbătorește cincisprezece ani de cultură urbană, întâlniri și dialog. Din 2011 și până astăzi, festivalul a transformat spațiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și zonele din jurul acesteia într-un loc de întâlnire pentru cititori, scriitori, artiști, cercetători și publicul de toate vârstele, reunind lansări de carte, întâlniri
- [Palimpsestul dintre simeză și logos sau dipticul estetic al „Paiului Verde” <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/palimpsestul-dintre-simeza-si-logos-sau-dipticul-estetic-al-paiului-verde-de-remus-b-mineata/): „Frumusețea va salva lumea” (Feodor Dostoievski) . În atmosfera autumnală și plină de o melancolie fertilă a lunii septembrie a anului 2026, au apărut de sub lumina tiparului două noi suplimente de o rară noblețe estetică ale Revistei „Clepsydra”, concepute sub genericul foi de artă și poezie „Paiul Verde”. Acest diptic publicistic, asumat ca un
- [Monica M. Condan, <br>vocație a luminii între jurnalism, poezie și pedagogie <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/monica-m-condan-vocatie-a-luminii-intre-jurnalism-poezie-si-pedagogie-de-gheorghe-sinescu/): În panteonul valorilor culturale și jurnalistice contemporane, există personalități care își transformă întreaga existență într-un magisteriu al spiritului și al cuvântului ziditor, un astfel de model de demnitate academică și dăruire creatoare fiind profesoara, poeta, prozatoarea, eseista, epigramista, criticul literar, traducătoarea și jurnalista Monica M. Condan, membru UZPR, Filiala ,,Valeriu Braniște” Timiș, o personalitate complexă
- [Tabăra de Literatură <br>de la Poiana Mărului – ediția 2026. Trei zile dedicate cărții, poeziei și întâlnirilor dintre oameni de cultură <autor>- de Vali Șerban</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/tabara-de-literatura-de-la-poiana-marului-editia-2026-trei-zile-dedicate-cartii-poeziei-si-intalnirilor-dintre-oameni-de-cultura-de-vali-serban/): În perioada 11–13 septembrie 2026, la Pensiunea „Florina” din Poiana Mărului, s-a desfășurat Tabăra de Literatură de la Poiana Mărului – ediția 2026, organizată de poetul Firuț Mihuț, cu sprijinul Primăriei Zăvoi, prin primarul Doru Iustin - Cîrdei, eveniment cultural care a reunit iubitori ai literaturii, scriitori, poeți și oameni preocupați de promovarea cărții și
- [Oravița și rolul ei <br>în inaugurarea metalurgiei și siderurgiei din Reșița <autor>- de Cristina Anișoara Zainea</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/oravita-si-rolul-ei-in-inaugurarea-metalurgiei-si-siderurgiei-din-resita-de-cristina-anisoara-zainea/): În anul 1938, intelectualul bănățean Sim. Sam. Moldovan lansa o sintagmă care avea să definească perfect o întreagă epocă de pionierat industrial în istoria Banatului și a României actuale: Reşiţa „e fiica Oraviţei”. Departe de a fi o simplă metaforă, afirmația reflectă o realitate istorică riguros documentată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,
- [Bacăul reprezentat <br>la Simpozionul de cercetări arheologice și numismatice de la Târgoviște <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/bacaul-reprezentat-la-simpozionul-de-cercetari-arheologice-si-numismatice-de-la-targoviste-de-petru-done/): Cercetătorul și inginerul oneștean Dorel Bălăiță va reprezentat județul Bacău la a XII-a ediție a Simpozionului de Cercetări Arheologice și Numismatice, care va avea loc în zilele de 17-18 septembrie la Târgoviște, în Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”. Simpozionul va fi organizat de Muzeul municipiului București, de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și de Cabinetul
- [Lansarea emisiunii de mărci poștale „Aurul dacilor. Reîntregirea Tezaurului istoric”](https://uzpr.ro/17/09/2026/lansarea-emisiunii-de-marci-postale-aurul-dacilor-reintregirea-tezaurului-istoric/): Muzeul Național de Istorie a României va găzdui joi, 17 septembrie, începând cu ora 14:00, lansarea emisiunii de mărci poștale „Aurul dacilor. Reîntregirea Tezaurului istoric”, eveniment organizat în parteneriat cu Romfilatelia și Compania Națională Poșta Română. În cadrul emisiunii sunt ilustrate coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, artefacte de o valoare istorică excepţională
- [Muzeul Municipal Moinești <br>și-a deschis porțile. Un nou loc în care istoria orașului poate fi descoperită <autor>- de Diana Godea</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/muzeul-municipal-moinesti-si-a-deschis-portile-un-nou-loc-in-care-istoria-orasului-poate-fi-descoperita-de-diana-godea/): Un moment important pentru cultura și identitatea locală a fost marcat vineri, 11 septembrie 2026, la Moinești. În cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului, a fost inaugurat oficial Muzeul Municipal Moinești, un nou spațiu dedicat istoriei, patrimoniului și memoriei comunității. Inaugurarea a avut loc începând cu ora 14:00 și reprezintă unul dintre momentele importante ale ediției
- [Regina Maria, 100 de ani <br>mai târziu: Maryhill găzduiește <br>o gală istorică <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/regina-maria-100-de-ani-mai-tarziu-maryhill-gazduieste-o-gala-istorica-de-claudia-motea/): Muzeul de Artă Maryhill din Goldendale, Washington (SUA), va găzdui sâmbătă, 19 septembrie 2026, un eveniment de excepție dedicat împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea oficială a instituției de către Regina Maria a României. Sub titlul „Royal Centennial Celebration”, manifestarea marchează centenarul vizitei istorice pe care suverana română a efectuat-o în Statele Unite
- [O analiză critică asupra <br>spulberării testamentului <br>generalului Nicolae Cena <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/17/09/2026/o-analiza-critica-asupra-spulberarii-testamentului-generalului-nicolae-cena-de-constantin-vlaicu/): Comuna Mehadia a dăruit istoriei naționale figuri de o demnitate exemplară, însă puțini au întruchipat atât de desăvârșit spiritul de sacrificiu și loialitatea față de neam precum generalul de divizie Nicolae Cena (1844–1922). Descendent dintr-o veche familie de grăniceri bănățeni, Cena a parcurs o carieră militară strălucită de peste patru decenii în armata austro-ungară, urcând
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/17/09/2026/imagini-de-colectie-96/): Mădălina Corina Diaconu Secretar General al UZPR
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/17/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-744/): Răzvan Andrei, Georgeta Ciobanu, Liviu Epureanu, Adrian Ghibanu, Irina Horvat, Cristinel Irimia, Valerie Pripeagu, Daniela Stoica.
- [„Drumul Crucii” <br>de la Mănăstirea Hadâmbu - o manifestare devenită tradițională <autor>- de Elena Fluturel</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/drumul-crucii-de-la-manastirea-hadambu-o-manifestare-devenita-traditionala-de-elena-fluturel/): De ani buni, ziua de 14 septembrie (marcată în Calendarul Ortodox drept ziua în care se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci) oferă locuitorilor din comunele Mogoșești și Mironeasa, ca și oaspeților din Iași ori din alte părți ale țării, ocazia de a participa la procesiunea „Drumul crucii”, desfășurată pe un traseu de cca un kilometru, cu
- [Întâlnirile întâmplătoare, <br>picături de bucurie <autor>- de Andreea Bojincă</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/intalnirile-intamplatoare-picaturi-de-bucurie-de-andreea-bojinca/): Cui nu i s-a întâmplat să se întâlnească așa pe nepregătite cu cineva pe care nu l-a mai văzut de mult, dar îl păstrează printre amintirile cele mai dragi? Eu, una, am trăit asta de câteva ori. Dar de și mai multe ori am fost martora unor asemenea momente ai căror protagoniști au fost de-a
- [Un posibil sit UNESCO <br>în Neamț <autor>- de Sebastian Cătănoiu</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/un-posibil-sit-unesco-in-neamt-de-sebastian-catanoiu/): În raza Parcului Natural Vânători Neamț se află un număr de 16 mănăstiri şi schituri renumite, acestea, având o triplă valenţă, religioasă, culturală și istorică, se găsesc răspândite pe o zonă relativ restrânsă aflată în întregime în bazinul hidrografic al Ozanei. Mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Agapia și Văratec, cu schiturile lor, adăpostesc aproximativ 1100 de
- [La Trebeș, timpul capătă rost <autor>- de Diana Godea</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/la-trebes-timpul-capata-rost-de-diana-godea/): O zi în care credința s-a întâlnit cu educația, generozitatea și bucuria copiilor. Comunitatea Parohiei Trebeș din județul Bacău a fost gazda unui eveniment care a adus împreună oameni cu aceeași dorință: aceea de a face bine și de a construi, pas cu pas, un viitor mai bun pentru cei mici și pentru cei aflați
- [Michael Oros și Centenarul Maryhill: Regina Maria, memoria și drumul dintre <br>două lumi <autor>- interviu de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/michael-oros-si-centenarul-maryhill-regina-maria-memoria-si-drumul-dintre-doua-lumi-interviu-de-claudia-motea/): Michael Oros, originar din Transilvania și stabilit în Pacific Northwest din 1990, este un româno-american cu o carieră solidă în tehnologie și o pasiune profundă pentru cultură și istorie. Implicarea lui în comunitatea româno-americană este la fel de puternică: ca președinte al Romanian-American Society of Portland, continuă să promoveze cultura românească în Statele Unite. Legătura
- [O viață dedicată literaturii, sărbătorită la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui <autor>- de Liliana Moga</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/o-viata-dedicata-literaturii-sarbatorita-la-biblioteca-judeteana-nicolae-milescu-spatarul-vaslui-de-liliana-moga/): Joi, 10 septembrie 2026, sala TinART a Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui a găzduit un eveniment cultural de excepție intitulat „Petruș Andrei – o viață închinată literaturii” la care au participat numeroși iubitori de cultură. Manifestarea, organizată sub egida Consiliului Județean Vaslui, a stat sub semnul recunoștinței pentru o carieră dedicată educației și slovei
- [Acordurile polivalente <br>ale Clepsydrei din „Cartea noastră cea de toate zilele” <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/acordurile-polivalente-ale-clepsydrei-din-cartea-noastra-cea-de-toate-zilele-de-remus-b-mineata/): Municipiul Piatra Neamț s-a preschimbat, pe parcursul unui dens și electrizant interval de patru zile, în capitala incontestabilă a culturii vii, a logosului și a dialogului spiritual purtat la cel mai înalt nivel academic. În perioada 10 - 13 septembrie 2026, pitorescul și încărcat de istorie spațiu din Parcul Tineretului a devenit gazda primitoare, aproape
- [109 ani de la luptele de pe Dealul Cireșoaia. Eroii care au apărat România, comemorați <br>la Slănic-Moldova <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/109-ani-de-la-luptele-de-pe-dealul-ciresoaia-eroii-care-au-aparat-romania-comemorati-la-slanic-moldova-de-petru-done/): La 109 ani de la luptele care au făcut din Cireșoaia din județul Bacău, unul dintre locurile-simbol ale rezistenței românești din Primul Război Mondial, eroii căzuți pentru țară au fost comemorați pe dealul unde și-au găsit sfârșitul mii de militari și, apoi, în centrul stațiunii Slănic-Moldova. La ambele evenimente au participat militari ai Brigăzii 15
- [„Sportul băcăuan” <br>a devenit... săptămânal! <autor>- de Ion Șarban</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/sportul-bacauan-a-devenit-saptamanal-de-ion-sarban/): A apărut nr. 10 al săptămânalului de cultură sportivă „Sportul băcăuan”, revistă editată la Bacău, din 2011 (din 2018, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România). Sumarul, îmbogățit prin trecerea de la apariția lunară la cea săptămânală, urmărește îndeaproape evenimentele sportive interne și internaționale cu participare românească, dar și cele locale. În ediția de luni,
- [Primul radio profesional <br>din România este dedicat exclusiv profesioniștilor în reparații de telefoane mobile](https://uzpr.ro/16/09/2026/primul-radio-profesional-din-romania-este-dedicat-exclusiv-profesionistilor-in-reparatii-de-telefoane-mobile/): La exact doi ani de la înființare, Academia GSM România marchează un nou moment de referință pe piața de profil prin lansarea AGR Radio, un proiect media online unic în România, dedicat tehnicienilor, service-urilor, antreprenorilor și experților din industria reparațiilor de dispozitive mobile. AGR Radio a fost creat pentru a fi un companion audio zilnic
- [Doina Guriță, trei distincții <br>pentru creația poetică la Congresul Internațional al SPAF, din Franța <autor>- de Sorin Micuțiu</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/doina-gurita-trei-distinctii-pentru-creatia-poetica-la-congresul-international-al-spaf-din-franta-de-sorin-micutiu/): Lector univ. dr. Doina Guriță, președintă a Filialei UZPR Europress Spania, scriitoare, poetă, jurnalistă, traducătoare și consilier cultural pentru Europa, va participa, în perioada 25 – 27 septembrie 2026, la cel de-al 67-lea Congres Internațional al Société des Poètes et Artistes de France (SPAF), un important eveniment cultural care se va desfășura la Villers-sur-Mer, în
- [Câștigătorii Concursului <br>de Proză Românească <br>- Getafe-Madrid, 2026](https://uzpr.ro/16/09/2026/castigatorii-concursului-de-proza-romaneasca-getafe-madrid-2026/): Casa Română de Cultură din Getafe-Madrid și Grupul Editorial Sial-Pygmalion anunță câștigătorii și clasamentul complet al Concursului de Proză Românească – Ediția 2026 Getafe-Madrid, Septembrie 2026 – În urma încheierii etapei de evaluare și centralizare a voturilor juriului de specialitate, Casa Română de Cultură din Getafe-Madrid, alături de Grupul Editorial Sial-Pygmalion, are plăcerea de a
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/16/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-743/): Daniela Arnăutu, Luminița Barbu, Serghie Bucur, Florin Emil Budea, Ion Cuzuioc, Bogdan-Nicolae Mateescu, Mircea Mihai, Nicolae-Miroslav Petrețchi, Alina Vasiliu
- [Memoria de piatră și lumină: epopeea evreilor din Timișoara <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/memoria-de-piatra-si-lumina-epopeea-evreilor-din-timisoara-de-gheorghe-sinescu/): Există orașe care își poartă istoria la vedere, sculptată în frontoane de palate și înscrustată în pavajul piețelor centrale, Timișoara fiind, fără îndoială, un astfel de spațiu, un palimpsest cultural unde amprenta comunității evreiești nu reprezintă doar un capitol de arhivă, ci însuși țesutul vital din care s-a plămădit modernitatea sa. A vorbi despre istoria
- [Viorica Romașcu, o pictoriță <br>cu suflet de copil <autor>- interviu de Alina Găman</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/viorica-romascu-o-pictorita-cu-suflet-de-copil-interviu-de-alina-gaman/): .Am întâlnit-o pe Viorica într-un spațiu robust, prozaic al unei fabrici de vopseluri. Venise acolo pentru a coordona artistic orice lucrare care necesită o estetică a picturilor murale. Eu chimistă, ea implicată în procese care aduc frumusețe interioarelor. O combinație potrivită, zic eu... Eu fiind cea care, metaforic vorbind, îi aduceam o paletă plină de
- [Libia: două guverne, <br>aceleași probleme <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/libia-doua-guverne-aceleasi-probleme-de-emilian-m-dobrescu/): Libia încă suferă consecințele schimbării regimului. În urma Primăverii Arabe, un război civil a început aici în 2011, cu proteste împotriva guvernării dictatorului Muammar Gaddafi. Când a încercat să înăbușe revoltele cu vărsare de sânge, NATO a intervenit militar sub forma unei zone de interdicție aeriană pentru a proteja populația civilă. Regimul a rezistat câteva
- [Ce alegem, soluția ușoară <br>sau pe cea corectă? <autor>- de Alexandru Tamba</autor>](https://uzpr.ro/16/09/2026/ce-alegem-solutia-usoara-sau-pe-cea-corecta-de-alexandru-tamba/): La această întrebare, majoritatea ar răspunde că vor alege soluția corectă, însă în momentul în care ești pus în situația concretă de a alege, nu mai sunt așa de sigur că așa se va întâmpla, mai ales când consecințele nu sunt suportate de către tine, cel ce ai decis. Acum, concret, pentru a reduce deficitul
- [Mario Balint și publicația ,,m”: portretul unui jurnalist liber și manifestul său tipărit <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/mario-balint-si-publicatia-m-portretul-unui-jurnalist-liber-si-manifestul-sau-tiparit-de-constantin-vlaicu/): Mario Balint reprezintă figura tipică a jurnalistului nonconformist: un spirit liber, pătrunzător, refractar la clișeul comod și la abordările de suprafață. Corespondent de război din zone de conflict incendiare și voce inconfundabilă a Radio România Actualități, el refuză rețetele prestabilite ale presei de birou, alegând întotdeauna terenul, adevărul crud și contactul direct cu realitatea, oricât de incomodă sau periculoasă ar fi aceasta. Nonconformismul său nu este o simplă atitudine de fațadă, ci o metodă de lucru și un crez profesional. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Mario Balint îmbină rigoarea deontologică cu o independență de gândire rară, contestând abordările convenționale și privind dincolo de narațiunile oficiale. Într-o lume a alinierii mediatice, el rămâne un observator lucid, un spirit critic care își asumă riscul de a merge împotriva curentului pentru a aduce în fața publicului dimensiunea umană, frustă și necosmetizată a evenimentelor. O mostră elocventă a stilului său jurnalistic, este cel mai recent număr al publicației „m”, pe care am avut plăcerea de a o primi și citi prin generozitatea și bunăvoința lui Mario, căreia am găsit de cuviință a-i face o scurtă prezentare, cuprinsă în materialul de mai jos. Într-o epocă în care presa scrisă a fost aproape înghițită de efemeritatea mediului digital, jurnalistul Mario Balint continuă o misiune editorială tot mai rară și plină de curaj: editarea pe cont propriu, în format tipărit, a publicației „m” (supliment al www.m-securitynews.ro și parte a proiectului Balint Mercenary Task Force / M-Consulting-Analysis-Training). Apărută la editura „m-book”, revista face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de Mario Balint, alături de BMTF Risk Ak Demy, ambele produse aparținând aceleiași Întreprinderi Individuale (I.I.) Balint Mercenary Task Force, înființată în anul 2005. Lansată sub deviza sugestivă „News in a Hostile World” și asumată de o echipă redacțională neconvențională (director: MERKAVA, redactor-șef: JABBA THE H.), ediția de vară (anul 15, nr. 4 (36) – serie nouă, august 2026), publicația reprezintă în ansamblul ei o sinteză amplă de analiză militară, critică politică acidă, memorie istorică și creație literară. Proiecția editorială a publicației este unică prin modul în care îmbină temele de securitate globală cu realitățile administrative și istorice locale. Alte pagini sunt dedicate marilor focare de tensiune ale lumii.
- [Ziua Pompierilor la Bacău - despre misiunea de a salva vieți <autor>- de Diana Godea</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/ziua-pompierilor-la-bacau-despre-misiunea-de-a-salva-vieti-de-diana-godea/): 11 septembrie a fost, la Bacău, o zi dedicată pompierilor, oamenilor care își pun zi de zi viața în slujba comunității. Manifestările organizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” au reunit pompieri, oficialități, elevi și invitați, într-un program în care momentele solemne s-au împletit cu demonstrațiile și activitățile dedicate publicului. . Omagiul
- [Dincolo de ramă. <br>Robert Humel și o nouă etapă pentru UAP Hunedoara <autor>- de Mirela Cocheci</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/dincolo-de-rama-robert-humel-si-o-noua-etapa-pentru-uap-hunedoara-de-mirela-cocheci/): Uneori, în viața unui artist, vine un moment în care pânza se lărgește dincolo de marginile șasiului. Nu mai cuprinde doar culori, forme și propriile neliniști, ci oameni, idei, proiecte, destine artistice și responsabilitatea de a face loc creației celorlalți. Pentru artistul plastic Robert Humel, un asemenea moment pare să fi venit acum. În aceste
- [„D’alles Bucureștilor de altădată” – Sala Dalles readuce farmecul Micului Paris în Zilele Bucureștiului 2026 <autor>- de Claudia Motea</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/dalles-bucurestilor-de-altadata-sala-dalles-readuce-farmecul-micului-paris-in-zilele-bucurestiului-2026-de-claudia-motea/): „D’alles Bucureștilor de altădată” revine în atenția publicului ca unul dintre momentele centrale ale Zilelor Bucureștiului 2026, evenimentul care, an de an, transformă Capitala într-o scenă vibrantă a memoriei sale culturale. Pe 20 septembrie, de la ora 19:00, Sala Dalles își deschide porțile pentru o seară dedicată farmecului interbelic, o invitație de a păși în
- [Cocoru și zborul său lăuntric peste inventarul unei vieți dedicate culorii <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/cocoru-si-zborul-sau-launtric-peste-inventarul-unei-vieti-dedicate-culorii-de-remus-b-mineata/): Odată cu venirea toamnei calendaristice, când lumina își schimbă subtil consistența dobândind reflexe melancolice de chihlimbar, iar natura își strânge formele într-o profundă introspecție vizuală, viața culturală pulsează cu o intensitate reînnoită. Galeriile de artă devin spații de caldă primire a unor discursuri estetice de o înaltă maturitate spirituală. Într-un asemenea context de efervescență plastică,
- [Canalul navigabil SIP <br>– 130 de ani de la inaugurare <autor>- de Andrușa R. Vătuiu</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/canalul-navigabil-sip-130-de-ani-de-la-inaugurare-de-andrusa-r-vatuiu/): Sub patronajul Consiliului Județean Mehedinți, joi 10 septembrie 2026, ora 12:00, la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin a avut loc vernisajul expoziției foto – documentare ,,Canalul navigabil SIP – 130 de ani de la inaugurare", în viziunea inginerului Michael Românu. După expozițiile foto – documentare „Insula Ada – Kaleh, perla Dunării”
- [Ioan Corneliu Dinu. Un Om printre oameni și cuvinte <autor>- de Alina Mariana Maer</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/ioan-corneliu-dinu-un-om-printre-oameni-si-cuvinte-de-alina-mariana-maer/): Jurnalistul Ioan Corneliu Dinu, legitimație 5051, vorbește acum celor de Dincolo despre petrol și despre Caragiale. Trebuie să îl asculte, pentru că mereu a fost un orator carismatic și locvace. S-a născut la Ploiești, a murit la Ploiești, deși pașii l-au purtat mult prin lumea asta largă, lume pe care a iubit-o până în ultima
- [„Stindardul sub care s-a desfăşurat viaţa mea este credinţa”. Catia Maxim în dialog cu Nicoleta Popa](https://uzpr.ro/15/09/2026/stindardul-sub-care-s-a-desfasurat-viata-mea-este-credinta-catia-maxim-in-dialog-cu-nicoleta-popa/): Născută la 6 decembrie 1973, în Piteşti, absolventă a Facultății de Ştiinte Administrative şi ale Comunicării (Universitatea Constantin Brâncoveanu, Piteşti), membră a Uniunii Scriitorilor din România, poeta Nicoleta Popa a publicat mai multe volume de poezie: Autorul este plecat în weekend (Editura Calende, Piteşti, 1997), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, 2001), Animal de povară
- [Arhitectul cuvintelor <br>sacre: Eugen Dorcescu, <br>între absolutul liric și <br>rădăcinile gorjene <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/arhitectul-cuvintelor-sacre-eugen-dorcescu-intre-absolutul-liric-si-radacinile-gorjene-de-gheorghe-sinescu/): „Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte, de catapitesme de cuvinte, de turle şi de sarcofagii de cuvinte. Cuvântul construit poate să aibă gust şi mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe-o singură latură construită; el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau se strecoară prin frunze”.(Tudor Arghezi)
- [Piața aurului <br>– din record în record <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/piata-aurului-din-record-in-record-de-emilian-m-dobrescu/): Aurul joacă un rol special în structura rezervelor unei bănci naționale, dar și în structura rezervelor individuale, este un activ lipsit de risc de credit, independent de deciziile de politică monetară ale altor țări și rezistent la șocuri financiare. În 2025, aurul a înregistrat cea mai mare apreciere anuală de după 1979, cu un avans
- [O reverență în fața Mării Negre <autor>- de Benone Neagoe</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/o-reverenta-in-fata-marii-negre-de-benone-neagoe/): Marea și-a cerut mereu drepturile în fața acestui pământ. Ridicat direct pe promontoriul falezei, Cazinoul din Constanța rămâne, fără îndoială, cel mai puternic simbol vizual al litoralului românesc și o capodoperă mondială a stilului Art Nouveau. Clădirea a fost martoră la transformarea României, a supraviețuit bombelor din două războaie mondiale și, după decenii de degradare, a
- [Festivitatea de premiere <br>a câștigătorilor Concursului Internațional de Creație Literară „Universul Cuvintelor” <autor>- de Elena Fluturel</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/festivitatea-de-premiere-a-castigatorilor-concursului-international-de-creatie-literara-universul-cuvintelor-de-elena-fluturel/): Sâmbătă, 12 septembrie 2026, la Casa Muzeelor din Iași, a avut loc Festivitatea de premiere a câștigătorilor celei de-a XI-a ediții a Concursului Internațional de Creație Literară „Universul Cuvintelor”, organizat de Asociația Culturală „Universul Prieteniei” (Președinte, Rodica Rodean, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Iași). Tema concursului: „Mama - miracolul vieții”. În prezidiul
- [„O mare fabrică, cu un singur angajat: femeia” <autor>- de Ion Talpoș</autor>](https://uzpr.ro/15/09/2026/o-mare-fabrica-cu-un-singur-angajat-femeia-de-ion-talpos/): O postare făcută pe Facebook în anul 2020 de către reputatul publicist sibian Ion Onuc Nemeș cu titlul „Satul ca o corabie cu pânze”, care a reapărut recent în spațiul virtual, mi-a trezit amintirile anilor de început ai copilăriei mele trăită în frumoasa depresiune a Țării Loviștei. În Titești / Vâlcea, satul meu natal de
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/15/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-742/): Margareta Bezergheanu, Constantin Brătescu, Teodor Ciobanu, Ana Cristina Corcoz, Ștefan Dumitrescu, Vasile Grigore, Antonel-Valentin Ion, Daniel Micu, Luminița Răileanu, Gheorghe Stoian, Lucian Tudose, Virginia Vîjeu, Iuliana Sanda Vîrsta
- [25 de ani de la atacurile din 11 septembrie. „Jurnalismul este crucial în perioadele de criză”](https://uzpr.ro/10/09/2026/25-de-ani-de-la-atacurile-din-11-septembrie-jurnalismul-este-crucial-in-perioadele-de-criza/): Cu 25 de ani în urmă, pe 11 septembrie 2001, întreaga lume a privit înmărmurită, pe ecranele televizoarelor, o serie de atentate care aveau să schimbe cursul întregii lumi. Pentru mass-media, a fost momentul în care au fost relevate două elemente structurale extrem de importante: în caz de dezastru, națiunile se întorc spre presa profesionistă, iar jurnaliștii care au relatat despre atacuri au demonstrat pe deplin una dintre responsabilitățile fundamentale ale profesiei: serviciul în interes public. La momentul atacurilor din 2001, pentru mulți americani, mass-media a devenit mai mult decât o sursă de informații; a devenit mijlocul prin care au trăit evenimentele și au procesat, la nivel individual, ceea ce se întâmpla. În opinia lui Ben Bogardus, profesor și șef al departamentului de Jurnalism de la Universitatea Quinnipiac, jurnaliștii care au relatat despre atacuri au vădit un element comun: sentimentul autentic de datorie: „Au făcut acest lucru deși erau speriați. Le era teamă și nu își doreau neapărat să fie acolo; voiau să fie acasă. În acea zi, majoritatea jurnaliștilor gândeau astfel: «Am obligația de a relata evenimentul, dar am și obligația de a proteja oamenii de traume emoționale inutile»”. Televiziunea a creat, totodată, ceva ce devenea tot mai rar: o experiență comună pentru milioane de americani. Nancy Worthington, profesor emerit și fostă șefă a departamentului de Studii media, își amintește că „în perioada relatărilor despre 11 septembrie, au existat aproximativ patru zile în care posturile de televiziune au difuzat știri în regim continuu - toată lumea urmărea aceleași imagini, iar relatările au devenit o experiență comună, amintind de vremurile în care existau doar cele trei mari rețele de televiziune cu programe de știri de seară”. De asemenea, atentatele au schimbat mai mult decât ceea ce urmăreau americanii - acea zi a transformat și modul în care industria media interacționa cu publicul, instaurând un sentiment comun de responsabilitate față de bunăstarea acestuia, în special în perioada imediat următoare evenimentelor. „În întreaga industrie s-a înțeles că trebuie să dăm dovadă de respect, iar acest lucru a schimbat modul în care se aborda programul și, în cele din urmă, ceea ce se alegea să fie prezentat publicului”, adaugă Worthington, potrivit today.qu.edu.
- [Viitorul presei tipărite în era digitală <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/viitorul-presei-tiparite-in-era-digitala-de-al-florin-tene/): Presa tipărită reprezintă una dintre instituțiile fundamentale ale modernității, contribuind timp de secole la formarea opiniei publice, la transmiterea informației și la consolidarea culturii scrise. Ziarul și revista nu au fost simple suporturi materiale pentru transmiterea știrilor, ci instituții ale vieții publice, spații ale dezbaterii, ale comentariului, ale investigației și ale memoriei colective. În ultimele două decenii, însă, dezvoltarea spectaculoasă a internetului, apariția telefoanelor inteligente, extinderea rețelelor sociale și, mai recent, dezvoltarea inteligenței artificiale au modificat profund comportamentul publicului. Informația poate fi transmisă astăzi aproape instantaneu, iar cititorul nu mai este obligat să aștepte ediția de dimineață a unui ziar pentru a afla ce s-a întâmplat cu câteva ore înainte. În acest context, întrebarea privind viitorul presei tipărite devine inevitabilă. Presa pe hârtie se află într-un proces de diminuare a circulației și de transformare economică, însă aceasta nu înseamnă automat dispariția ei. Dimpotrivă, viitorul ei poate fi identificat într-o redefinire a funcțiilor sale: mai puțină actualitate imediată și mai multă analiză, investigație, interpretare, cultură, opinie și documentare. Ziarul de mâine nu va mai concura neapărat cu telefonul mobil în transmiterea rapidă a unei știri, ci va încerca să ofere ceea ce viteza mediului digital nu poate furniza întotdeauna: profunzime, selecție, verificare și perspectivă. În epoca pre-digitală, presa tipărită ocupa o poziție centrală în circuitul informațional. Ziarul era una dintre principalele surse prin care cetățeanul afla evenimentele politice, economice, sociale și culturale. Redacția controla selecția informațiilor, iar jurnalistul avea rolul de intermediar între eveniment și public. Internetul a schimbat radical această relație. Astăzi, informația circulă printr-o multitudine de canale, iar publicul poate primi simultan aceeași știre de la zeci sau sute de surse. În plus, cititorul poate comenta, distribui, filma și chiar produce conținut jurnalistic. Raportul Digital News Report 2026 al Reuters Institute arată că utilizarea surselor tradiționale de informare, între care presa tipărită, televiziunea și radioul, a scăzut semnificativ în ultimul deceniu. În același timp, pentru prima dată, rețelele sociale și platformele video au devenit, la nivel global, cea mai utilizată categorie de surse pentru informare, fiind menționate de 54% dintre publicurile analizate. Această schimbare nu trebuie interpretată numai ca o înfrângere a presei tipărite. Ea reprezintă și o schimbare de paradigmă. Dacă în trecut problema fundamentală era producerea și distribuirea informației, astăzi problema centrală este selectarea informației credibile dintr-un ocean informațional. În consecință, jurnalismul de calitate devine cu atât mai important cu cât cantitatea de informație crește. Una dintre cele mai serioase probleme ale presei tipărite este de natură economică. Scăderea tirajelor afectează veniturile din vânzarea publicațiilor, iar diminuarea publicității tradiționale reduce posibilitățile financiare ale redacțiilor. Datele disponibile în ultimii ani confirmă această tendință. Analizele Pew Research Center au arătat, în cazul Statelor Unite, scăderi consistente ale circulației ziarelor, inclusiv în zona tipărită. În 2022, circulația totală estimată a ziarelor cotidiene americane, tipărit și digital împreună, se situa la aproximativ 20,9 milioane, iar circulația tipărită din zilele lucrătoare scăzuse cu 13% într-un singur an. Fenomenul nu este însă exclusiv american. Transformarea este globală, chiar dacă ritmul diferă de la o țară la alta și de la un sistem media la altul.
- [Senatul a adoptat legea anti-SLAPP](https://uzpr.ro/10/09/2026/senatul-a-adoptat-legea-anti-slapp/): UZPR s-a implicat constant în procedura legislativă și a susținut măsuri pentru o protecție mai eficientă a jurnaliștilor Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a adoptat la 8 septembrie 2026 proiectul de lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică – așa-numita lege anti-SLAPP. Pe scurt, SLAPP-urile sunt procese sau alte demersuri juridice folosite nu atât pentru a rezolva un litigiu real, cât pentru a intimida, descuraja sau epuiza financiar persoane care se exprimă asupra unor chestiuni de interes public. Jurnaliștii, activiștii, organizațiile civice sau alte persoane implicate în dezbaterea publică se pot afla în această situație atunci când sunt confruntate cu acțiuni repetate, costisitoare sau disproporționate. UZPR a fost activă pe tot parcursul elaborării și dezbaterii proiectului. Uniunea a transmis memorii Ministerului Justiției și Parlamentului, a participat la consultări și a purtat discuții cu reprezentanții Ministerului Justiției, formulând propuneri concrete pentru ca viitoarea lege să răspundă situațiilor întâlnite în practică de jurnaliști. În memoriile sale, UZPR a arătat că presiunea juridică nu se exercită doar prin acțiuni civile, ci și prin plângeri penale, sesizări administrative, proceduri disciplinare sau notificări întemeiate pe legislația privind protecția datelor. O parte dintre propunerile susținute de UZPR se regăsesc în forma adoptată. Legea introduce o procedură pentru respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate, posibilitatea solicitării unei cauțiuni și remedii atunci când instanța constată că procesul este folosit în mod abuziv. De asemenea, organizațiile care au un interes legitim în apărarea persoanelor implicate în dezbaterea publică vor putea, cu acordul pârâtului, să îl sprijine și să depună înscrisuri la dosar. UZPR solicitase recunoașterea unui rol pentru organizațiile profesionale ale jurnaliștilor în asemenea cauze, inclusiv prin posibilitatea unei intervenții de tip amicus curiae. Rămâne însă o vulnerabilitate importantă: legea nu se aplică procedurilor penale și administrative. Pentru UZPR, acesta este unul dintre punctele esențiale pentru eficiența reală a protecției. În practică, intimidarea unui jurnalist nu ia întotdeauna forma unui proces civil pentru despăgubiri. Plângerile penale repetate, sesizările către autorități sau procedurile administrative și disciplinare pot produce același efect: costuri, timp consumat, presiune psihologică și descurajarea publicării unor informații de interes public. Directiva europeană stabilește un standard minim în materie civilă cu implicații transfrontaliere, dar permite statelor membre să adopte o protecție mai largă. UZPR a susținut că România ar trebui să folosească această posibilitate și să adapteze legea la formele concrete de presiune juridică întâlnite la nivel național. O altă problemă importantă este situația proceselor deja aflate pe rol. Forma adoptată de Senat nu conține o dispoziție tranzitorie care să prevadă expres aplicarea noilor garanții și cauzelor începute înainte de intrarea în vigoare a legii. Asta înseamnă că persoanele care se confruntă deja cu procese ce ar putea fi considerate SLAPP riscă să nu poată beneficia de noile mecanisme speciale de protecție. Pentru UZPR, această situație trebuie clarificată legislativ. O lege creată pentru a proteja persoanele supuse unor proceduri abuzive trebuie să ofere un răspuns și celor care se află deja într-un asemenea proces atunci când legea intră în vigoare. Adoptarea legii reprezintă un pas important, dar nu închide dezbaterea. UZPR va continua demersurile instituționale pentru completarea cadrului legislativ cu garanțiile pe care le consideră esențiale: extinderea protecției la procedurile penale și administrative, clarificarea situației proceselor în curs și consolidarea mecanismelor privind costurile și sancțiunile.
- [Agenţiile de presă <br>din Europa de Sud-Est, împreună împotriva dezinformării](https://uzpr.ro/14/09/2026/agentiile-de-presa-din-europa-de-sud-est-impreuna-impotriva-dezinformarii/): La Trieste, în Italia, 12 agenții de știri membre ale Asociației Agențiilor de Știri din Balcani și Europa de Sud-Est (ABNA-se) și-au confirmat intenția de a combate împreună știrile false și de a proteja libertatea presei și dreptul cetățenilor la informare. Aceste subiecte au fost discutate în cadrul celei de-a 34-a Adunări Generale a ABNA-se și al conferinței „Balcanii se întâlnesc la Trieste”, organizate de ANSA sub egida Inițiativei Central-Europene. La discuții au participat și reprezentanți din domeniile mass-media, politic, afaceri, sănătate și știință, potrivit ua.news. Cooperarea dintre agenţiile de presă şi schimbul de informaţii verificate au fost evidenţiate drept instrumente importante pentru combaterea dezinformării şi asigurarea accesului publicului la informaţii de calitate. Discuţiile au evidenţiat legătura dintre consolidarea cooperării regionale, procesul de integrare europeană a Balcanilor şi rolul mass-media în informarea publicului. Pentru un fond european destinat sprijinirii sectorului media O atenţie deosebită a fost acordată şi condiţiilor în care funcţionează sectorul media. Alberto Barachini, subsecretar în cadrul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri al Italiei, responsabil pentru informaţie şi publicaţii, a susţinut necesitatea unui fond european destinat sprijinirii sectorului media şi a unor condiţii echitabile pentru actorii din domeniu. Secretarul general al ABNA, Kiril Valcev, a subliniat, în acest context, că schimbul zilnic de informaţii verificate între agenţiile de presă poate contribui la contracararea informaţiilor false care circulă pe reţelele sociale. Valcev a evidenţiat, de asemenea, rolul agenţiilor naţionale şi regionale în relatarea subiectelor locale, pe care marile agenţii internaţionale nu au întotdeauna posibilitatea de a le aprofunda, şi a arătat că ABNA urmăreşte să îşi extindă prezenţa pe platformele digitale pentru a ajunge la un public mai larg, potrivit AGERPRES. Directorul general al ANSA, Stefano De Alessandri, a descris agențiile prezente la eveniment drept un pilon important al informării, al libertății presei și al democrației. (redacția UZPR)
- [Inițiativă internațională <br>în sprijinul organizațiilor de știri din Ucraina](https://uzpr.ro/14/09/2026/initiativa-internationala-in-sprijinul-organizatiilor-de-stiri-din-ucraina/): OpenAI, WAN-IFRA și Asociația Editorilor de Presă Regională Independentă din Ucraina (AIRPPU) au anunțat o nouă inițiativă menită să sprijine și să consolideze editorii de știri din Ucraina prin dezvoltarea unor capacități practice de inteligență artificială și accelerarea inovației în cadrul organizațiilor acestora. Într-o perioadă marcată de conflicte și instabilitate continuă, această nouă inițiativă —
- [Sky News: aplicație mobilă care pune în valoare materialele jurnalistice ale postului din domeniul apărării](https://uzpr.ro/14/09/2026/sky-news-aplicatie-mobila-care-pune-in-valoare-materialele-jurnalistice-ale-postului-din-domeniul-apararii/): Sky News a lansat o nouă aplicație mobilă care pune în valoare materialele jurnalistice ale postului din domeniiul apărării, alături de securitate și tehnologiei, a anunțat organizația. Aplicația „Sky News Defence Insider” costă 15 lire sterline pe lună (aproximativ 20 de dolari pe lună) și le oferă abonaților acces la reportaje exclusive, analize și comentarii
- [In memoriam Ionel Nistor <autor>- de Petrică Butuc</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/in-memoriam-ionel-nistor-de-petrica-butuc/): A plecat la cele veșnice Ionel Nistor, ziarist cu vocație și rafinat poet. A fost ani mulți redactor șef al ziarului „Milcovul”, unde a condus o redutabilă echipă de profesioniști ai scrisului în ziaristică, dar și în literatură. La 15 iulie împlinise 90 de ani. A fost un om profund implicat în viața comunității vrâncene,
- [Conferință a specialiștilor NATO în comunicare - combaterea amenințărilor informaționale](https://uzpr.ro/14/09/2026/conferinta-a-specialistilor-nato-in-comunicare-combaterea-amenintarilor-informationale/): În perioada 7-10 septembrie, la Istanbul a avut loc o conferință a specialiștilor NATO în comunicare, axată pe comunicarea strategică, combaterea dezinformării și utilizarea inteligenței artificiale. La eveniment au participat 542 de specialiști în comunicare din 42 de țări. Conferința s-a desfășurat la Centrul Multinațional de Război Întrunit (Multinational Joint Warfare Centre). Participanții au discutat
- [Noutate: articole narate <br>sau jurnalism în format audio](https://uzpr.ro/14/09/2026/noutate-articole-narate-sau-jurnalism-in-format-audio/): Binecunoscut pentru faptul că reunește muzica, podcasturile și cărțile audio preferate ale ascultătorilor într-un singur loc, Spotify testează un nou format care extinde conținutul disponibil pe platformă: articole de presă narrate, anunță newsroom.spotify.com. Peste 650 de articole de revistă de mare întindere sunt deja disponibile în limba engleză pentru utilizatorii din regiunile în care există
- [Filmul „The Assassin(s)” – despre jurnaliști de investigație care își riscă viața pentru adevăr](https://uzpr.ro/14/09/2026/filmul-the-assassins-despre-jurnalisti-de-investigatie-care-isi-risca-viata-pentru-adevar/): Filmul regizorului Heo Jin-ho, „The Assassin(s)”, va fi lansat în Coreea de Sud pe 23 septembrie. Acțiunea peliculei gravitează în jurul asasinării Primei Doamne Yuk Young-soo în 1974 și a eforturilor jurnaliștilor de a clarifica circumstanțele crimei. Filmul a avut deja premiera de gală în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto. După cum
- [Forumul Media Arab <br>- viitorul știrilor, tehnologie și inteligență artificială](https://uzpr.ro/14/09/2026/forumul-media-arab-viitorul-stirilor-tehnologie-si-inteligenta-artificiala/): Dubai Press Club a prezentat agenda Forumului Media Arab, eveniment organizat în cadrul Summitului Media Arab 2026, care va avea loc la Dubai în perioada 15-17 septembrie. Evenimentul va reuni personalități marcante din domeniul politic și mediatic, atât din regiune, cât și din întreaga lume, pentru discuții la nivel înalt despre schimbările geopolitice, viitorul știrilor
- [CNN Academy s-a extins <br>în Japonia](https://uzpr.ro/14/09/2026/cnn-academy-s-a-extins-in-japonia/): CNN și-a extins programul de formare CNN Academy în Japonia, încheind o ediție inaugurală intensivă, axată pe dezvoltarea competențelor și menită să pregătească următoarea generație de creatori de conținut multimedia. Potrivit marketech-apac.com, inițiativa a îmbinat cursurile virtuale cu un atelier desfășurat fizic la Tokyo, concentrându-se pe narațiunea digitală în era inteligenței artificiale (IA). De la
- [Societatea Jurnaliștilor Profesioniști din California cere urgentarea promulgării legii de consolidare a jurnalismului local](https://uzpr.ro/14/09/2026/societatea-jurnalistilor-profesionisti-din-california-cere-urgentarea-promulgarii-legii-de-consolidare-a-jurnalismului-local/): Societatea Jurnaliștilor Profesioniști (SPJ) s-a alăturat unei coaliții formate din peste 130 de organizații locale, statale și naționale care îi solicită guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, să promulge Legea privind ocuparea forței de muncă și sustenabilitatea personalului în redacțiile comunitare (Community Newsroom Employment and Workforce Sustainability Act), cunoscută și sub numele de Community NEWS Act (AB
- [TEATRU-KPI: Karma, Panică <br>și Isterie <autor>- de Dorel Cosma</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/teatru-kpi-karma-panica-si-isterie-de-dorel-cosma/): Mariana Moga este deja un nume cunoscut în literatura noastră, iar întâlnirea cu o nouă carte a sa este întotdeauna un prilej de bucurie. După poezie, proză și roman, autoarea ne propune de această dată o incursiune în lumea teatrului, prin piesa în patru acte „Karma, Panică și Isterie”. Cele patru acte aduc în prim-plan
- [Identitate națională <autor>- de Cristian Ovidiu Dinică</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/identitate-nationala-de-cristian-ovidiu-dinica/): În fiecare an, la 29 iulie, România își întoarce privirea către una dintre cele mai luminoase pagini ale istoriei sale culturale: prima intonare a Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Este un moment care nu aparține doar trecutului, ci continuă să pulseze în fibra identitară a națiunii, chemând la unitate, luciditate
- [Epigramistul gorjean <br>Mihai Lungescu, premiat de moldovenii din stânga și din dreapta Prutului <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-premiat-de-moldovenii-din-stanga-si-din-dreapta-prutului-de-gigi-buse/): La începutul lunii septembrie 2026, epigramistul gorjean Mihai Lungescu a participat la Concursul de epigramă dedicat creației eminesciene organizat la Chișinău cu prilejul celei de-a XV-a ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, unde a fost răsplătită cu premiul al II-lea, apoi, a fost premiat și de moldovenii din dreapta Prutului, pe 5 septembrie, la Botoșani.
- [Două evenimente ieșene <br>de suflet <autor>- de Elena Fluturel</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/doua-evenimente-iesene-de-suflet-de-elena-fluturel/): Ca în fiecare an, la început de Răpciune, două tradiționale evenimente de suflet au îmbogățit agenda cultural religioasă a locuitorilor din două comune ieșene vecine, Mironeasa (primar, Elena Curcudel) și Mogoșești (primar, Ionel Baraboi), puternic legate sufletește de Mănăstirea Hadâmbu, cunoscut loc de pelerinaj din proximitatea Iașului, aflată pe teritoriul celei dintâi. Primul a fost
- [Spre măsura excelenței camerale <autor>- de Marius Manta</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/spre-masura-excelentei-camerale-de-marius-manta/): Sunt seri în care muzica depășește granița convențională a scenei și se transformă într-o respirație comună. Al doilea recital cameral din cadrul celei de-a XLVII-a ediții a Festivalului Internațional „Enescu, Orfeul Moldav”, găzduit în seara zilei de 12 septembrie la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, a oferit tocmai acest privilegiu rar: o întâlnire
- [Constantin Marafet: „Plăcerea de a pipăi <br>o revistă, o carte tipărită, mirosul tipografic vor învinge și nu vor dispărea” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/constantin-marafet-placerea-de-a-pipai-o-revista-o-carte-tiparita-mirosul-tipografic-vor-invinge-si-nu-vor-disparea-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Vă rog să vorbiți, la începutul acestui scurt interviu, despre Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu”. CONSTANTIN MARAFET: Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu”, unul dintre „copiii” mei, s-a născut firesc, ca o necesitate la acel moment, acum 19 ani. Nu erau așa de multe festivaluri ca acum, iar cele care
- [Fostul premier canadian Justin Trudeau lansează o companie de producție media](https://uzpr.ro/14/09/2026/fostul-premier-canadian-justin-trudeau-lanseaza-o-companie-de-productie-media/): Justin Trudeau, fost prim-ministru al Canadei, a lansat o companie de producție media și de divertisment, intitulată Hope and Hard Work, informează Reuters, citată de AGERPRES. Numele companiei face trimitere la o frază pe care Justin Trudeau a folosit-o frecvent în discursurile sale după ce a devenit liderul Partidului Liberal din Canada în 2013 și
- [Adevărurile construite <br>prin geometria măștilor și anatomia viului <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/adevarurile-construite-prin-geometria-mastilor-si-anatomia-viului-de-remus-b-mineata/): „Lumea întreagă este o scenă și toți oamenii, actori - răsar și pier, pe rând, din viața asta, și fiecare joacă multe roluri” (William Shakespeare) . Deschiderea unei noi stagiuni teatrale nu reprezintă doar reluarea unui calendar de evenimente culturale, ci o adevărată renaștere spirituală a comunității, o redeschidere a dialogului profund dintre scenă și
- [Noi descoperiri genetice <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/noi-descoperiri-genetice-de-emilian-m-dobrescu/): .CRISPR versus Frankenfood Organismele modificate genetic (OMG) sunt denumite Frankenfood, iar tehnologia CRISPR modifică ADN-ul existent al unei plante sau animal, în loc să adauge ADN de la specii diferite. Regatul Unit al Marii Britaii își rescrie în prezent legislația privind alimentele modificate genetic, iar primele culturi modificate genetic sunt așteptate să fie disponibile în
- [Camelia Pantazi Tudor în dialog <br>cu Nicu Doftoreanu](https://uzpr.ro/14/09/2026/camelia-pantazi-tudor-in-dialog-cu-nicu-doftoreanu/): Nicu Doftoreanu, născut în București, în data de 30 decembrie 1951, este inginer, absolvent al Institutului Politehnic din București. A publicat în diverse ziare și reviste, atât poezie, cât și impresii și note de lectură, consemnări ale unor evenimente culturale. Face parte din mai multe colective de redacție. Este membru al UZPR. Debutul său editorial
- [Instrumente și instruire <br>pentru studenții la Jurnalism: cum poate inteligența artificială să sprijine viitorii reporteri](https://uzpr.ro/14/09/2026/instrumente-si-instruire-pentru-studentii-la-jurnalism-cum-poate-inteligenta-artificiala-sa-sprijine-viitorii-reporteri/): OpenAI urmează să colaboreze cu o școală de jurnalism de prestigiu pentru a oferi instrumente și instruire privind modul în care inteligența artificială (AI) poate sprijini jurnaliștii viitorului. Inițiativa va debuta cu următoarea generație de reporteri de la Newmark J-School (din cadrul CUNY) și Medill School (din cadrul Universității Northwestern). Pentru anul universitar 2026–2027, OpenAI
- [Fascinația manuscrisului. <br>Poezii de Nicolae Dabija într-o ediție bibliofilă, sub amprenta Presei culturale <autor>- de Marian Nencescu</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/fascinatia-manuscrisului-poezii-de-nicolae-dabija-intr-o-editie-bibliofila-sub-amprenta-presei-culturale-de-marian-nencescu/): Cu ocazia comemorării a 5 ani de la plecarea timpurie dintre noi a prietenului, confratelui și marelui gazetar și scriitor Nicolae Dabija (15 iulie 1948, Codreni, R. Moldova - 12 martie 2021, Chișinău), Asociația Culturală „Regal d`Art” din Botoșani, în parteneriat cu Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, din Chișinău, condus de academicianul Mihai Cimpoi, cu
- [Ecouri de catifea: nostalgia trandafirilor din Timișoara <br>de altădată <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/14/09/2026/ecouri-de-catifea-nostalgia-trandafirilor-din-timisoara-de-altadata-de-gheorghe-sinescu/): Există orașe care își scriu istoria cu cerneală și orașe care aleg să o respire prin petale, Timișoara aparținând, indiscutabil, celei de-a doua categorii, care și-a câștigat pe bună dreptate renumele de „oraș al florilor”, o metaforă vie care împletește splendoarea naturii cu spiritul său profund european și dincolo de arhitectura sa eclectică și de
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/14/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-741/): Elisaveta Elena Bogățan, Iulian Cătălin Chelaru, Mihaela Beatrice Cristea, Ion Elena, Dan Mușat, Cornel Pumnea, Mihaela Teodor
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/14/09/2026/imagini-de-colectie-95/): Constantin Dina Filiala Casa Presei
- [Gabriel Ştrempel<br> – o viaţă dedicată Bibliotecii Academiei Române](https://uzpr.ro/10/09/2026/gabriel-strempel-o-viata-dedicata-bibliotecii-academiei-romane/): Bibliograful Gabriel Ștrempel își serba ziua de naștere cu o dublă deferență, ziua de 8 septembrie fiind nu doar o mare sărbătoare religioasă creștină, ale cărei reverberații le recunoștea în ecoul credinței părinților săi greco-catolici, dar o a doua deferență o manifesta pentru că ziua de 8 septembrie este și ziua de naștere a primului
- [Vinalia, conacul cu aromă de vin și iz de vechime <autor>- de Elena Trifan</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/vinalia-conacul-cu-aroma-de-vin-si-iz-de-vechime-de-elena-trifan/): În localitatea Ceptura, din județul Prahova, se află unul dintre cele mai complexe și originale lăcașuri ale vinului din țara noastră, Conacul „Vinalia”. Acesta este amplasat pe Drumul Vinului, într-o podgorie alcătuită din 10 hectare de viță-de-vie. Funcționează într-o clădire veche, construită în stil neoromânesc, renovată și dată în folosință în anul 2012. Atât numele
- [„De Amicitia”- 2026. Sărbătoare și lumină, un deceniu de literatură și prietenie <autor>- de Zenovia Zamfir</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/de-amicitia-2026-sarbatoare-si-lumina-un-deceniu-de-literatura-si-prietenie-de-zenovia-zamfir/): A venit, a venit toamna… iar eu am pornit la drum spre Târgu Mureș, cu dorința de a petrece clipe binecuvântate alături de scriitori din toate colțurile țării, dar și din diaspora. De un deceniu, doamna Mariana Moga ne cheamă și ne adună pentru a sărbători cuvântul și a trăi prietenia în lumină, armonie și
- [Rădăcinile de la <br>hotarele timpului <autor>- de Remus B. Mineață</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/radacinile-de-la-hotarele-timpului-de-remus-b-mineata/): Într-o atmosferă de înălțătoare sărbătoare, pământul binecuvântat așezat istoric între apele bătrânului Siret și trecerea neiertătoare a vremurilor și-a redescoperit, cu emoție și mândrie, matca sa identitară primordială. Ziua de marți, 8 septembrie 2026, va rămâne înscrisă cu litere de aur în memoria colectivă a întregului ținut, fiind momentul de vârf în care comunitatea din
- [Greblești, satul care <br>nu va muri niciodată... <autor>- de Elena Sîrghie</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/greblesti-satul-care-nu-va-muri-niciodata-de-elena-sirghie/): .Sunt semeni de-ai noștri care dau sens existenței lor, construind punți sufletești: între oameni, oameni și locuri, între trecut și prezent, între acasă și „acolo”, în străinătate, unde viața i-a dus pe unii dintre ei. Așa cum este cazul soților Carmen și Liviu Hopârtean. După ce, la începutul anilor ‘90, aceștia au înființat la Slatina
- [Istoria comunei Icușești, din județul Neamț, a fost așezată între coperțile unei cărți <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/istoria-comunei-icusesti-din-judetul-neamt-a-fost-asezata-intre-copertile-unei-carti-de-petru-done/): „De veghe la marginea timpului, monografia comunei Icușești”, realizată sub coordonarea poetului și omului de cultură Victor Munteanu, a fost lansată, marți, 8 septembrie, în satul Bălușești al localității. Lucrarea monografică adună între coperțile sale istoria, tradițiile, opiniile și memoria oamenilor din cele șapte sate ale comunei. La eveniment au fost reprezentate și Sucursala Bacău
- [Gorjul își celebrează patrimoniul în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026 <autor>- de Gigi Bușe</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/gorjul-isi-celebreaza-patrimoniul-in-cadrul-zilelor-europene-ale-patrimoniului-2026-de-gigi-buse/): Gorjul se alătură, și în acest an, amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut. . Având ca temă „Culegem trecutul pentru un viitor viu”, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România propune, în perioada
- [Dan Vană: „În România <br>se desfășoară foarte multe evenimente folk, mai multe decât oricând” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/dan-vana-in-romania-se-desfasoara-foarte-multe-evenimente-folk-mai-multe-decat-oricand-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: Când și unde ai debutat ca folkist? DAN VANĂ: În anul 1984, eram student al Facultății de Tehnologie Chimică din Iași, mă remarcasem într-un spectacol organizat de facultate în „Clubul CH” și am fost invitat să cânt în Cenaclul „Moldavia”, condus de poetul Emilian Marcu. Acest moment îl consider debutul meu în folk.
- [Loredana Crina Juglea: „Prin ce scrii schimbi destinul unor oameni și trebuie să ai verticalitate” <autor>- interviu de Ioan Vasiu</autor>](https://uzpr.ro/07/09/2026/loredana-crina-juglea-prin-ce-scrii-schimbi-destinul-unor-oameni-si-trebuie-sa-ai-verticalitate-interviu-de-ioan-vasiu/): IOAN VASIU: De câți ani ești jurnalistă și unde practici acum această meserie care nu este deloc ușoară? LOREDANA CRINA JUGLEA: Fac presă de 29 de ani, la anul viitor voi face 30 de ani de presă sportivă, dar de fapt eu scriu de la 14 ani, când am debutat la revista Clubului Armatei Steaua.
- [Banatul și oaspeții istoriei <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/banatul-si-oaspetii-istoriei-de-gheorghe-sinescu/): Banatul a reprezentat întotdeauna o placă turnantă a Europei Centrale, un teritoriu multicultural unde Vestul și Estul s-au intersectat nu doar prin idei, ci și prin cortegii fastuoase, trenuri imperiale și vizite de stat, de la sultanii otomani care treceau hotarul pașalâcului, la capetele încoronate ale Vienei, suveranii României Mari și dictatorii blocului comunist, provincia
- [Salonul Anual al Artelor Vizuale, Timișoara, la Muzeul Național de Artă <autor>- de Daniela Văleanu</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/salonul-anual-al-artelor-vizuale-timisoara-la-muzeul-national-de-arta-de-daniela-valeanu/): Cel mai longeviv eveniment al artelor vizuale din Timișoara – Salonul Anual al Artelor Vizuale – a ajuns la ediția cu numărul 96, eveniment găzduit de Muzeul Național de Artă, constituind un nou prilej pentru întâlnirea cu arta contemporană, cu artiștii și marea diversitate a creației vizuale locale. Având deja aproape un secol de la
- [Europenizare. Aprovizionarea <br>cu hidrogen <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/europenizare-aprovizionarea-cu-hidrogen-de-emilian-m-dobrescu/): .Fără să mai aștepte să importe gaz metan din SUA și petrol din Orientul Mijlociu, Rusia sau Asia, Uniunea Europeană a planificat - și acum construiește - propria aprovizionare cu energia viitorului apropiat: hidrogenul. . Conducta BarMar este un element component al H2Med, primul mare coridor european pentru transportul hidrogenului regenerabil. În proiect sunt și
- [Din rânduielile vieții... <br>Nevoia de a avea prieteni](https://uzpr.ro/11/09/2026/din-randuielile-vietii-nevoia-de-a-avea-prieteni/): Nevoia de prieteni este esențială vieții. Omul are nevoie de prieteni în momente frumoase, dar și în momente mai puțin plăcute. Se spune că ne naştem din plăcere, interes, plictiseală, din greşeală, din violență...; deschidem ochii mari, ne rostogolim de-a buşilea în vâltoarea vieţii, ne ridicăm şi luăm în primire viaţa. Mai târziu, apar „sentimentele”
- [Omul din spatele unei legitimații <br>de presă. Despre fotografi – cei care înveșnicesc momentul <autor>- de Alexandru Pripon</autor>](https://uzpr.ro/11/09/2026/omul-din-spatele-unei-legitimatii-de-presa-despre-fotografi-cei-care-invesnicesc-momentul-de-alexandru-pripon/): Deja vorbim la trecut despre zilele de vară, călduroase ori neașteptat de reci, ploioase, furtunoase, dacă nu exasperant de secetoase… Uneori ajung la concluzia unui străvechi prieten care spunea, oftând, că vremea a început să semene cu omul, așa că avem condițiile meteo pe măsura sufletului nostru. În această privință s-ar putea discuta enorm, cu
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/11/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-740/): 11 septembrie - Vasilica Ene, Ștefan Iovan, Alina Maer, Ana Palcu, Milorad Putnic, Bogdan Răducan, Camelia Roşca, Florentin Scalețchi 12 septembrie - Zinaida Ambroci, Sergiu Andon, Marin Beșcucă, Ernest Boroș, Mircea Corcoz, Gabriel Crăciun, Sorin Drogianu, Andras Erdely, Roxana Gheorghe, Anamaria Gudu, Valentin Motorga, Benonie Păsărin, Gabriel Rotaru, Iulian Stoica, Roza Vasiliu Felteș 13 septembrie
- [Sfânta Maria de la Monte Stella <autor>- de Adriana Ungureanu</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/sfanta-maria-de-la-monte-stella-de-adriana-ungureanu/): Există un loc pe acest Pământ unde urmele creștine par păstrate încă de la începuturile ei. Acesta se află în Muntele Stea sau Monte Stella – parcă sună mai melodios în limba originală, pentru că este vorba despre un sanctuar din Italia, mai exact din Sudul ei, în Calabria, localitatea Pazzano. Particularitatea acestuia constă în
- [Senatul a adoptat legea anti-SLAPP – protecție pentru jurnaliști împotriva procedurilor judiciare abuzive](https://uzpr.ro/10/09/2026/senatul-a-adoptat-legea-anti-slapp-protectie-pentru-jurnalisti-impotriva-procedurilor-judiciare-abuzive/): ● Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a participat la procesul de implementare a Directivei anti-SLAPP și a înaintat propuneri concrete și amendamente privind armonizarea legislației românești cu directivele europene anti-SLAPP Senatul a adoptat legea anti-SLAPP, care introduce în România mecanisme pentru protejarea persoanelor implicate în dezbaterea publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate și a procedurilor judiciare abuzive (L276/2026). Proiectul a fost adoptat cu 74 de voturi pentru, 3 împotrivă și 29 de abțineri, relatează clujust.ro. Proiectul, inițiat de Guvernul României, transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția persoanelor implicate în participarea publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscută drept Directiva anti-SLAPP. Legea asigură transpunerea în dreptul național a prevederilor directivei UE privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice” – SLAPP). Reglementarea vizează protecția unor drepturi fundamentale, precum dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică. Legea vizează persoanele fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, cum ar fi jurnaliștii de investigație, organizații mass-media sau apărători ai drepturilor omului. Ce prevede legea anti-SLAPP Legea instituie, în materia procedurilor civile, mecanisme de protecție pentru persoanele implicate în acțiuni de mobilizare publică, precum: ● posibilitatea de a solicita o cauțiune pentru acoperirea costurilor procedurii și a eventualelor prejudicii; ● respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate; ● publicarea hotărârii prin care este constatat caracterul abuziv al procedurii; ● acordarea de despăgubiri materiale și morale; ● aplicarea unei amenzi judiciare cuprinse între 10.000 și 100.000 de lei; ● obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Reglementarea include, de asemenea, măsuri de protecție împotriva hotărârilor pronunțate în state terțe și prevederi privind informarea publicului și formarea profesională în materia procedurilor judiciare abuzive.
- [Cea de-a VIII-a ediție <br>a Turneului Național „Violoncellissimo”, în mai multe orașe din România](https://uzpr.ro/10/09/2026/cea-de-a-viii-a-editie-a-turneului-national-violoncellissimo-in-mai-multe-orase-din-romania/): Cea de-a VIII-a ediție a Turneului Național „Clasic la puterea a treia” al Ansamblului „Violoncellissimo” se desfășoară în această toamnă în mai multe orașe din România și se va încheia pe 23 noiembrie, la Roma, relatează radioromania.ro. Ediția din acest an marchează și aniversarea violoncelistului Marin Cazacu, inițiatorul ansamblului de cameră „Violoncellissimo” și directorul Filarmonicii
- [O nouă pagină luminoasă <br>în cronica Cenaclului <br>„Arena literară” <autor>- de Maria Petrescu</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/o-noua-pagina-luminoasa-in-cronica-cenaclului-arena-literara-de-maria-petrescu/): Ziua de 5 septembrie 2026 a fost zi de sărbătoare la Cenaclul „Arena literară”. Evenimentul a debutat cu lansarea volumelor „Retroproiecții”- poezie de Nicolae Dumitru și „Traiul pe șoptite” - antologie de autor - poezie de Victor Albu, despre care au vorbit prof. Nicolae Georgescu, Anca Sîrghie, Victor Atanasiu, Vilia Banța, Maria Petrescu, Gabriela Banu
- [Școala Academică <br>„Gheorghe Lazăr” <br>– ediția a X-a, Avrig](https://uzpr.ro/10/09/2026/scoala-academica-gheorghe-lazar-editia-a-x-a-avrig/): Primăria Orașului Avrig, Muzeul Orașului Avrig, Casa de Cultură Avrig și Biblioteca Orășenească Avrig organizează, în data de 12 septembrie 2026, cu începere de la ora 10,30, la Casa de Cultură Avrig, A X-a Ediție a „Școlii Academice «Gheorghe Lazăr»”. Manifestarea, devenită emblematică propune, an de an, în exemplara organizare a Domnului Primar Adrian David
- [Bacău: începe Festivalul armenesc de teatru <br>și film „Hayastan”, ediția a X-a <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/bacau-incepe-festivalul-armenesc-de-teatru-si-film-hayastan-editia-a-x-a-de-petru-done/): . Uniunea Armenilor din România – Sucursala Bacău organizează, în perioada 11–13 septembrie 2026, cea de-a X-a ediție a Festivalului de Teatru și Film „Hayastan”, eveniment dedicat culturii, artei și tradițiilor armene. Manifestarea propune, timp de trei zile, spectacole de teatru, întâlniri literare, conferințe, muzică și activități pentru copii, reunind artiști, scriitori și publicul iubitor
- [Spania: scandal legat de o listă neagră de jurnaliști întocmită de guvern](https://uzpr.ro/10/09/2026/spania-scandal-legat-de-o-lista-neagra-de-jurnalisti-intocmita-de-guvern/): Ministerul spaniol de Interne a prezentat scuze și a negat orice încercare de a reduce la tăcere presa, după publicarea unui articol care dezvăluie existența unei liste de jurnaliști și a opiniilor lor politice, notează AFP, potrivit AGERPRES. Jurnalul online „El Confidencial” a publicat marți o informație referitoare la „un dosar despre zeci de jurnaliști
- [Daniel Mariș: „Atât presa, <br>cât și literatura sunt pentru mine vii, incandescente” <autor>- interviu de Mioara Baciu</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/daniel-maris-atat-presa-cat-si-literatura-sunt-pentru-mine-vii-incandescente-interviu-de-mioara-baciu/): Născut la 11 aprilie 1967, în localitatea Ilia, județul Hunedoara, Daniel Mariș este o prezență cu notorietate în presa și viața literară din Transilvania, afirmându-se atât ca jurnalist, cât și ca scriitor, poet și critic literar. A urmat studii universitare la Universitatea Banatului din Timișoara, începându-și activitatea jurnalistică în 1998, colaborând de-a lungul timpului cu
- [Publicațiile din penitenciare <br>– de la jurnale până la reviste și cărți de bucate <autor>- de Roxana Istudor</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/publicatiile-din-penitenciare-de-la-jurnale-pana-la-reviste-si-carti-de-bucate-de-roxana-istudor/): Publicațiile din penitenciare le oferă deținuților o voce. Aceste publicații periodice oferă o perspectivă asupra unei lumi de regulă dominată de stereotipii negative și imagini dintr-o lume privativă de libertate. . De mai mulți ani, deținuții din Belgia realizează reviste care oferă o perspectivă inedită asupra vieții din închisoare. Aceste inițiative sunt adesea coordonate de
- [Palatul Sisi, din Viena, <br>locul în care povestea împărătesei încă atrage <br>mii de vizitatori <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/palatul-sisi-din-viena-locul-in-care-povestea-imparatesei-inca-atrage-mii-de-vizitatori-de-marius-herscu/): În centrul Vienei se află unul dintre cele mai importante locuri legate de istoria monarhiei austriece. Palatul Hofburg a fost timp de secole centrul puterii imperiale, iar astăzi păstrează numeroase mărturii despre viața împărătesei Elisabeta, cunoscută în întreaga lume drept Sisi. Când ajungi în centrul Vienei, este greu să nu observi dimensiunea impresionantă a complexului
- [Lituania - țară cu „dezvoltare umană foarte ridicată” <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/lituania-tara-cu-dezvoltare-umana-foarte-ridicata-de-emilian-m-dobrescu/): Republica Lituania are frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud, cu Polonia la sud și cu enclava rusă Kaliningrad la sud-vest. Lituania are o populație de circa 2,9 milioane de locuitori. Și-a declarat independența față de Moscova în 1990. Este membră a Uniunii Europene, a Consiliului Europei, al Spațiului Schengen și al NATO.
- [Povestea unui editor <autor>- de Dorina Măgărin</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/povestea-unui-editor-de-dorina-magarin/): Dispariția în 2021 a unui important editor parizian, Jean-Claude Fasquelle, ne îndeamnă să revedem istoria unei edituri care, ca întotdeauna, se identifică cu un nume de familie și, uneori, cum este cazul aici, cu figura unui fondator. Să ne amintim că Henri-Jean Martin a subintitulat secțiunea din „Istoria Editurii Franceze” dedicată secolului al XIX-lea „Epoca
- [Asociația TRAVEL PRO a lansat proiectul „Oamenii Eșelniței – Memoria Vie a Comunității”](https://uzpr.ro/10/09/2026/asociatia-travel-pro-a-lansat-proiectul-oamenii-eselnitei-memoria-vie-a-comunitatii/): • Sute de fotografii vechi de familie au fost deja digitalizate într-un proiect pilot la nivel european de conservare a valorilor Eșelnița, jud. Mehedinți . Proiectul „Oamenii Eșelniței – Memoria Vie a Comunității”, derulat de Asociația Juranliștilor Profesioniști de Turism - TRAVEL PRO, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, Serviciul pentru suport strategic și cooperare cu
- [Început de an școlar în casă nouă – Magheru, Mehedinți <autor>- de Marcel Mateescu</autor>](https://uzpr.ro/10/09/2026/inceput-de-an-scolar-in-casa-noua-magheru-mehedinti-de-marcel-mateescu/): Anul școlar 2026/2027 a început în Mehedinți parcă mai trist ca niciodată - în Drobeta, multe dintre clădirile instituțiilor de învățământ sunt în curs de reabilitare și de aceea elevii au trebuit să fie împărțiți pe la alte școli unde există spațiu excedentar, ceea ce îngreunează foarte mult munca dascălilor , programul părinților și liniștea
- [ARC-ul sufletului românesc](https://uzpr.ro/10/09/2026/arc-ul-sufletului-romanesc/): Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) anunță încheierea cu succes a celei de-a XVII-a ediții a Programului de Tabere ARC, cel mai amplu proiect dedicat copiilor, elevilor și tinerilor români din afara granițelor țării. Desfășurată în perioada 30 iunie – 1 septembrie 2026, pe parcursul a nouă serii consecutive, ediția din acest an a reunit
- [100.000 de euro și o miză mai mare: femeile care duc inovația din laborator în piață](https://uzpr.ro/10/09/2026/100-000-de-euro-si-o-miza-mai-mare-femeile-care-duc-inovatia-din-laborator-in-piata/): . • Comisia Europeană a deschis înscrierile pentru Premiul European pentru Femei Inovatoare 2027 • Pentru România, apelul scoate la lumină un paradox: femeile sunt bine reprezentate în cercetare, dar mult mai puțin acolo unde ideile devin brevete, companii și capital . Europa nu duce lipsă de femei bine pregătite. Le pierde însă pe traseul dintre educație,
- [Din 10 septembrie, ne auzim <br>și la Antena Satelor. Cu vorbe care au talc <autor>- de Maria Țoghină</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/din-10-septembrie-ne-auzim-si-la-antena-satelor-cu-vorbe-care-au-talc-de-maria-toghina/): . • „Vorbe cu tâlc” este un nou proiect editorial de autor despre lumea care se schimbă și felul în care schimbarea intră în viața oamenilor simpli și a comunităților. În fiecare joi, de la ora 20:05. . Îi folosește ascultătorului? - este cea mai simplă întrebare la care trebuie să răspundă o nouă emisiune radio.
- [Jurnaliști din UZPR la „Bocșa Film Festival”. Simbioză între gazetari, dascăli, oameni de condei <autor>- de Constantin Vlaicu</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/jurnalisti-din-uzpr-la-bocsa-film-festival-simbioza-intre-gazetari-dascali-oameni-de-condei-de-constantin-vlaicu/): Orașul Bocșa a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare în perioada 3-6 septembrie 2026, găzduind cea de-a VI-a ediție a prestigiosului eveniment cultural „Bocșa Film Festival”. Ziua de vineri, 4 septembrie, a stat sub semnul reverenței față de valorile identitare ale Banatului Montan, fiind dedicată aproape în întregime memoriei și moștenirii complexe lăsate de marea personalitate a locului: Petru E. Oance, cunoscut și iubit de generații întregi sub pseudonimul Tata Oancea. La invitația doamnei Gabriela Șerban, director al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și inima organizatorică a manifestărilor, Sala de Consiliu a Primăriei Orașului Bocșa a devenit neîncăpătoare pentru oameni de cultură, scriitori, cercetători, bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale. Manifestarea a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Bocșa, reprezentate prin primarul Mirel Patriciu Pascu, alături de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, condusă de doamna Gabriela Șerban. Între organizatori trebuie menționată și Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – U.A.R.F. care a contribuit cu proiecția de filme artistice, ce au încheiat fiecare zi a manifestării, în Parcul Pescăruş, din Bocșa Română. Presa cărășeană a fost prezentă la cel mai înalt nivel prin delegația Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), condusă de președintele filialei, I.D. Cucu, alături de cunoscuții jurnaliști și oameni de condei Mario Balint, Martin Olaru, Victor Nafiru și subsemnatul, Constantin Vlaicu. Lucrările și comunicările din Sala de Consiliu au debutat sub aura evocării zilei de 29 august, dată la care s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Tata Oancea. Centrală în cadrul discuțiilor a fost prezentarea uriașului efort editorial și de arhivă depus pentru recuperarea manuscriselor istorice. Un accent deosebit s-a pus pe jurnalele inginerului Valeriu Fabian* și pe reconstituirea ciclului monografic și biografic „Don Quijote al Banatului” (proiect amplu ce cuprinde 12 volume, dintre care o parte au văzut deja lumina tiparului prin grija editorilor și colaboratorilor). Un moment de o deosebită sensibilitate l-a constituit programul susținut de un grup de elevi din localitate, care au recitat cu emoție din poeziile lui Tata Oancea, ducând mai departe moștenirea literară a graiului bănățean. O profundă încărcătură emoțională a implicat și momentul omagierii reputatului jurnalist, scriitor și cineast Vasile Bogdan, autor a peste 200 de filme documentare și al unor volume fundamentale dedicate memoriei locurilor („Reșița dincolo de cuvinte”, operele dedicate Bocșei și lui Tata Oancea). În cadrul întâlnirii au fost acordate plachete de onoare și diplome de consacrare, subliniindu-se că munca de cercetător al memoriei nu este o simplă culegere de date, ci un manifest de viață și o punte aruncată între generații.
- [„Instantanee de adevăr” – fotografia de presă, între document și artă](https://uzpr.ro/07/09/2026/instantanee-de-adevar-fotografia-de-presa-intre-document-si-arta/): Sala Șemineului din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva a găzduit vernisajul expoziției-concurs de fotografie de presă „Instantanee de adevăr”, un eveniment de referință pentru viața culturală și jurnalistică a județului Hunedoara. Organizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala Hunedoara, proiectul a reunit 48 de lucrări semnate de fotoreporteri și jurnaliști din mai multe zone ale țării, demonstrând forța imaginii de a surprinde realitatea în forma ei autentică. Aflată la prima ediție, expoziția și-a propus să promoveze fotografia de presă realizată fără manipulări digitale și să pună în valoare talentul celor care documentează, zi de zi, evenimentele și transformările societății. Lucrările au fost înscrise în cinci secțiuni tematice – Social-Industrial, Tradiții rurale, Politică, Sport și Peisaj – și au fost evaluate de un juriu de specialitate după criterii precum relevanța jurnalistică, impactul vizual, originalitatea și calitatea tehnică. „Fotografia reprezintă o formă de păstrare a istoriei. Peste ani, aceste imagini vor deveni documente de arhivă, mărturii ale unei epoci și ale unor momente care altfel s-ar pierde în uitare. Ele vorbesc generațiilor viitoare despre cine am fost, cum am trăit și ce am considerat important să consemnăm. În spatele fiecărei fotografii de presă se află munca discretă și adesea dificilă a fotoreporterului. Pentru a surprinde momentul autentic, acesta trebuie să fie prezent la fața locului, să se deplaseze în teren, indiferent de condițiile meteo, de distanțe sau de dificultăți. Evenimentul nu vine la fotograf; fotograful este cel care merge în întâmpinarea lui, cu răbdare, profesionalism și respect pentru adevăr”, a arătat Sorin Blada, președintele UZPR Hunedoara. Importanța expoziției a fost accentuată de prezența unor personalități ale presei și culturii, dar şi de reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale. Între cei care au vorbit despre ziarişti şi rolul presei de calitate s-au numărat prefectul judeţului Hunedoara, Lorincz Szell, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Ioan Demeter, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Liliana Ţolaş, instituţia de cultură fiind, de fapt, şi partener al evenimentului. Juriul concursului foto a fost condus de Constantin Duma, cunoscut în lumea fotojurnalismului românesc drept „Fotograful Revoluției”, care a vorbit despre responsabilitatea morală a celui care surprinde și transmite imagini către public. „Fotografia este asimilată cu autoritatea care dă credibilitate imaginii”, a afirmat acesta, subliniind legătura indisolubilă dintre adevăr și fotografia de presă. Expoziţia va fi prezentată, în luna octombrie, şi la Castelul Nopcsa, din Ţara Haţegului.
- [In memoriam Sorin Stanciu, președinte al UZPR](https://uzpr.ro/08/09/2026/in-memoriam-sorin-stanciu-presedinte-al-uzpr/): Jurnalist de carieră și de vocație, Sorin Stanciu a ajuns președinte al UZPR într-un moment în care era nevoie de un om exact ca el pentru bunul mers al celei mai mari organizații de breaslă din țară. Toată activitatea sa în fruntea UZPR a fost centrată pe ideea de unitate și mai ales de egalitate
- [Ioan Bianu, omagiat la 170 de ani de la naștere. O viață pusă în slujba culturii române](https://uzpr.ro/03/09/2026/ioan-bianu-omagiat-la-170-de-ani-de-la-nastere-o-viata-pusa-in-slujba-culturii-romane/): O lecție de demnitate, devotament și responsabilitate față de cultură a fost ținută ieri în Aula Academiei Române, având în centru figura cărturarului Ioan Bianu, legendarul întemeietor și director al Bibliotecii Academiei Române, omagiat la împlinirea a 170 de ani de la naștere. „Academician și Președinte al Academiei Române, Ioan Bianu își leagă numele, aproape indisolubil, de Biblioteca Academiei Române, fiind inițial bibliotecar, iar mai apoi director al acestei instituții pentru o perioadă impresionantă de peste 50 de ani. (...) Îndrăznesc să spun că, din acest punct de vedere, el poate fi comparat doar cu făuritorul României Moderne, Regele Carol I, cel care a domnit peste țară timp de 47 de ani”, a afirmat prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei și membru de onoare al Academiei Române. Evidențiind pasiunea și simțul datoriei care l-au definit pe ilustrul înaintaș, el a precizat că Ioan Bianu a urmărit să transforme biblioteca într-un templu al culturii și științei, aducând în depozitele sale toate „cărțile tipărite, publicațiunile, manuscrisele, chartele geografice, stampele, desemnurile, portretele, precum și colecțiunile numismatice” de însemnătate pentru istoria națională. „El este, deci, din punct de vedere istoric, inițiatorul Legii Depozitului Legal”, a punctat prof. ing. Nicolae Noica.
- [Noi directori generali interimari la conducerea Radio România și TVR](https://uzpr.ro/09/09/2026/noi-directori-generali-interimari-la-conducerea-radio-romania-si-tvr/): Birourile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au validat noii directori generali interimari ai Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și ai celei de Televiziune (TVR). La propunerea PSD, regizorul Răzvan Ioan Dincă se întoarce la conducerea Radio România. Nominalizată de AUR, jurnalista Sorina Matei va prelua șefia televiziunii publice. Interimatele vor dura 60 de zile, potrivit radioromania.ro.
- [Imagini de colecție](https://uzpr.ro/10/09/2026/imagini-de-colectie-94/): Teodora Marin Filiala Sector 1 București
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/10/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-739/): Emilian Apostolescu, Doina Bumbu, Cilio Buzatu, Veronica Cernei, Elena Costea, Viorel Dodan, Vladimir Epstein, Ion Mielcioiu Boștină, Horia Pătrăhău, Sergiu Rusu
- [De Ziua Limbii Române, <br>pe tărâmuri moldave <autor>- de Vasile Luca</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/de-ziua-limbii-romane-pe-taramuri-moldave-de-vasile-luca/): Dacă anul trecut Ziua Limbii Române am sărbătorit-o în ținuturile antice ale Eladei, anul acesta am avut parte de un periplu în binecuvântatul tărâm moldovenesc, mai precis în Țara Fagilor – „Ierusalimul neamului românesc”, cântat atât de înălțător de mari poeți, cât și de alți scriitori moldavi, apropiați de cer prin Preasfinții mărturisitori ai lui
- [Festivitatea de premiere <br>a Concursului Internațional <br>de creație literară <br>„Universul cuvintelor” <autor>- de Rodica Rodean</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/festivitatea-de-premiere-a-concursului-international-de-creatie-literara-universul-cuvintelor-de-rodica-rodean/): Sâmbătă, 12 septembrie 2026, ora 11.00, la Casa Muzeelor Iași va avea loc festivitatea de premiere a Concursului Internațional de creație literară „Universul cuvintelor”, ediția a XI-a, adresat elevilor din clasele I – VIII, cu tema „Mama”, concurs organizat de Asociația Universul Prieteniei Iași, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași, Liceul de Creativitate și
- [Deschiderea expoziției „Alexandru și Ion Lapedatu – două destine dedicate României”, la Muzeul Național de Istorie a României](https://uzpr.ro/09/09/2026/deschiderea-expozitiei-alexandru-si-ion-lapedatu-doua-destine-dedicate-romaniei-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/): Muzeul Național de Istorie a României și Fundația Lapedatu organizează în perioada 14 septembrie – 18 octombrie 2026, expoziția „Alexandru și Ion Lapedatu – două destine dedicate României”, prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea celor doi frați care au avut contribuții remarcabile la dezvoltarea României Mari. Vernisajul va avea loc luni,
- [O surpriză binevenită <autor>- de Elena Fluturel</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/o-surpriza-binevenita-de-elena-fluturel/): Ziua de 7 septembrie curent, când s-a dat startul noului an școlar în întreaga țară, a fost una cu totul deosebită pentru tinerele familii din comuna Mogoșești, județul Iași. Localul Școlii Primare din satul Budești, situată la intersecția comunicațiilor ce leagă satele comunei (Mogoșești, Hadâmbu și Mînjești), local reabilitat cu câțiva ani în urmă, dar
- [Congresul Național <br>al Istoricilor Români](https://uzpr.ro/09/09/2026/congresul-national-al-istoricilor-romani/): . • 9–10 septembrie 2026, Facultatea de Istorie, Universitatea din București Prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert - Institut national des langues et civilisations orientales (Inalco, Paris), cercetător asociat la Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, lansează două întrebări la Congresul Național al Istoricilor Români: Ce este nou în studiul Orientului Antic? Ce putem înțelege despre civilizațiile antice atunci
- [Orașul ca o scenă extinsă: <br>Festivalul Internațional de Teatru <br>pentru Publicul Tânăr <autor>- de Alina Mariana Maer</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/orasul-ca-o-scena-extinsa-festivalul-international-de-teatru-pentru-publicul-tanar-de-alina-mariana-maer/): .În fiecare toamnă, harta culturală a Iașului își reconfigurează liniile de forță sub amprenta Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr (FITPTI), un eveniment care a depășit demult granițele unei simple sumative de spectacole. În ediția din acest an, desfășurată sub tema generică „Societatea Spectacolului”, festivalul își reconfirmă statutul de fenomen comunitar și artistic, propunând
- [Zilele „Tribuna”, la Cluj-Napoca: cultura, între luciditatea ideilor și emoția întâlnirii <autor>- de Mirela Cocheci</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/zilele-tribuna-la-cluj-napoca-cultura-intre-luciditatea-ideilor-si-emotia-intalnirii-de-mirela-cocheci/): Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 3–8 septembrie 2026, Zilele „Tribuna”, o manifestare culturală cu participare internațională, organizată de revista „Tribuna”, instituție de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cl Evenimentul a reunit profesori universitari, filosofi, scriitori, poeți, jurnaliști și reprezentanți ai vieții culturale din România și din străinătate. Conferințele, literatura, teatrul și dialogul dintre culturi
- [„Răsunetul cultural”, nr. 9 (161), septembrie 2026. Satul – păstrător al spiritului românesc](https://uzpr.ro/09/09/2026/rasunetul-cultural-nr-9-161-septembrie-2026-satul-pastrator-al-spiritului-romanesc/): Azi trăim – cei mai mulți dintre români – într-o civilizație orășenească grăbită, activă și, adesea, obositoare, lipiți de computere și de telefoanele mobile și ne vine greu să credem că lu¬mea a fost și altfel și că, pe alocuri, mai este încă altfel. Ne trezim dimineața cu vești catastrofale despre războaie, crime, accidente, droguri,
- [Belvedere, palatul <br>din Viena care atrage <br>turiștii cu istorie, artă și o priveliște spectaculoasă <autor>- de Marius Herscu</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/belvedere-palatul-din-viena-care-atrage-turistii-cu-istorie-arta-si-o-priveliste-spectaculoasa-de-marius-herscu/): Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din capitala Austriei, Palatul Belvedere impresionează prin arhitectura barocă, grădinile sale și colecția de artă care include celebra pictură „Sărutul”, realizată de Gustav Klimt. Viena are numeroase palate care amintesc de perioada în care orașul era centrul unuia dintre cele mai importante imperii europene. Printre cele mai spectaculoase
- [Călătorie prin piețele de ieri <br>și de azi ale Timișoarei <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/calatorie-prin-pietele-de-ieri-si-de-azi-ale-timisoarei-de-gheorghe-sinescu/): Există o geografie secretă a simțurilor care definește sufletul fiecărui oraș, o hartă nevăzută desenată, nu în linii de hotar, ci în miresme, culori și freamăt uman, pentru Timișoara, această hartă începând întotdeauna din inima piețelor sale de odinioară. Imaginați-vă o dimineață de epocă în bătrâna Cetate, învăluită în cețurile timpurii ale Begăi, când sunetul
- [Lupta globală <br>pentru minerale critice <autor>- de Emilian M. Dobrescu</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/lupta-globala-pentru-minerale-critice-de-emilian-m-dobrescu/): Petrolul a modelat geopolitica secolului al XX-lea. Litiul, cobaltul, nichelul și cuprul modelează deja geopolitica secolului al XXI-lea. Având în vedere că cererea pentru aceste minerale, considerate critice, se va tripla până în 2030, considerăm că ele pot fi cheia tranziției verzi, dar, concomitant, prin importanța lor economică, ele alimentează conflictele de azi și de mâine…
- [Transparența salarială în statele UE avansează greu <autor>- de Narcis-Cosmin Luca</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/transparenta-salariala-in-statele-ue-avanseaza-greu-de-narcis-cosmin-luca/): Doar câteva țări din UE au respectat termenul-limită pentru Directiva privind transparența salarială. Datele platformei Indeed indică unele schimbări în ceea ce privește ponderea anunțurilor de angajare care includ informații despre salariu, dar o majoritate semnificativă a europenilor nu știe ce salariu ar urma să primească atunci când candidează pentru un loc de muncă, deoarece
- [Un nou început, o nouă poveste <br>la Școala Gimnazială „Mircea Eliade” din Satu Mare <autor>- de Valeriu Ioan</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/un-nou-inceput-o-noua-poveste-la-scoala-gimnaziala-mircea-eliade-din-satu-mare-de-valeriu-ioan/): A lucra cu responsabilitate la educarea tinerelor generații, într-o lume din ce în ce mai suferindă și însetată de sens, cred că reprezintă datoria capitală a formatorilor de opinie, fie că sunt educatori, învățători, profesori, păstori de suflete sau ziariști. Avem nevoie de o lume ACASĂ A VALORILOR, unde să nu mai întâlnim situații în
- [„Lumea noastră”, o nouă publicație în limba română lansată în Israel de jurnaliști români <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/lumea-noastra-o-noua-publicatie-in-limba-romana-lansata-in-israel-de-jurnalisti-romani-de-petru-done/): Comunitatea românilor din Israel are, începând din această toamnă, o nouă publicație dedicată actualității, culturii și vieții comunitare. Trustul Media Anima & Anima News anunță lansarea revistei „Lumea Noastră”, o publicație săptămânală de atitudine, analiză critică și cultură, realizată în limba română pentru cititorii de pretutindeni. Primul număr al publicației va fi lansat vineri, 11
- [„Glasul Armadiei” <br>– o revistă a spiritului năsăudean <br>și a literaturii vii <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/09/09/2026/glasul-armadiei-o-revista-a-spiritului-nasaudean-si-a-literaturii-vii-de-al-florin-tene/): În peisajul revuistic românesc contemporan, în care numeroase publicații culturale apar cu dificultate și uneori cu o existență efemeră, revista „Glasul Armadiei”, editată de Filiala Năsăud a Ligii Scriitorilor Români, reprezintă un exemplu de continuitate, pasiune și dăruire pentru literatură. Publicația își asumă o misiune importantă: aceea de a păstra vie memoria culturală a Țării
- [A apărut revista „Le Bacău francophone”, nr. 9/2026 <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/a-aparut-revista-le-bacau-francophone-nr-9-2026-de-petru-done/): Profesorul băcăuan Gabriel Stanj ne semnalează apariția revistei „Le Bacău francophone”, nr. 9/2026. „Le Bacău francophone – revue des amoureux du français… et de Bacău” este o publicație francofonă dedicată promovării limbii și culturii franceze, dar și valorificării educației, culturii și identității locale băcăuane. Numărul 9, din august 2026, are 161 de pagini. Publicația este
- [Ziua Limbii Române, <br>sărbătorită de jurnaliștii Filialei ,,Valeriu Braniște” Timiș <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/07/09/2026/ziua-limbii-romane-sarbatorita-de-jurnalistii-filialei-valeriu-braniste-timis-de-gheorghe-sinescu/): Jurnaliștii din cadrul Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), numită astfel după ilustrul gazetar și luptător național Valeriu Braniște, păstrează vie, prin condei și simpozioane, memoria identității naționale și cultul limbii române, care nu este un simplu instrument de comunicare, ci însăși temelia ființei noastre. La data de 31 august, zi în care sărbătorim legătura indisolubilă cu graiul matern, membrii acestei filiale reafirmă prin luările lor de poziție responsabilitatea publică a condeiului, într-o epocă a globalizării și a digitalizării galopante, în care limba este adesea expusă agresiunilor de tot felul, jurnalistul devenind gardianul viguros al corectitudinii și al eleganței exprimării. Activitatea cultural-științifică a filialei Timiș se distinge prin organizarea de simpozioane literare, evocări ale cititorilor de limbă și o strânsă colaborare cu mediul academic și cenaclurile locale, Ziua Limbii Române, marcată la sfârșitul verii, devenind un prilej de bilanț moral pentru presă, care, prin publicațiile, simpozioanele organizate în spații simbolice precum Muzeul Satului Bănățean și articolele de fond semnate de membrii ei, filiala demonstrează că Banatul cultural rămâne o redută a conștiinței românești. Aniversarea din 31 august 2026 subliniază încă o dată că jurnaliștii filialei „Valeriu Braniște” Timiș înțeleg presa ca pe un apostolat și, apărând limba română, ei apără însăși memoria colectivă, demnitatea și continuitatea noastră în istoria României, reprezentând pentru comunitatea culturală și jurnalistică din Banat mai mult decât o reverență calendaristică, fiind un act de rezistență spirituală și de afirmare a identității naționale. Sărbătorirea Zilei Limbii Române a transformat Muzeul Satului Bănățean într-o veritabilă citadelă a culturii și rezistenței spirituale, fiind un regal academic în Banat, care a reunit jurnaliști, scriitori și universitari într-un simpozion de o înaltă ținută academică, dedicat nu doar celebrării graiului matern, ci și semnalării unor probleme acute privind identitatea românească din țară și din comunitățile istorice. Evenimentul, gîndit și pus în operă prin eforturile organizatorice ale jurnalistei și scriitoarei Sylvia Constanța Hârceagă, a fost moderat cu rigoare și distincție de prof. univ. dr. Ioan David, președintele filialei timișorene a UZPR., dezbaterea căpătând rapid o dimensiune profundă, orientată spre destinul românilor din afara frontierelor. În alocuțiunea sa, prof. univ. dr. Ioan David a deschis manifestarea, prezentând ordinea de zi și punctând o realitate dureroasă: situația îngrijorătoare a folosirii limbii române în localitățile de pe Valea Timocului și în alte zone învecinate, tema izolării culturale fiind dublată de intervenția jurnalistului Aurel Bancu, care a semnalat cu acuitate lipsa cronică de cărți în limba română în rândul comunităților din Valea Timocului și din localitățile din Voivodina, un strigăt de alarmă privind riscul de înstrăinare a noilor generații.
- [UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere](https://uzpr.ro/09/09/2026/uzpr-le-ureaza-un-cald-la-multi-ani-colegilor-care-isi-sarbatoresc-ziua-de-nastere-738/): Rodica Avram, Teofilia Banu, Lorena Burlacu, Violeta Drăguță, Veronica Ioniță, Ioan Medoia, Florica Pârvu, Sandor Peter, Maria Popa, Ildiko Schaffhauser.
- [Congresul Internațional <br>de Istorie a Presei. Cercetători și jurnaliști din mai multe țări se reunesc în jurul memoriei, arhivelor și rolului presei](https://uzpr.ro/08/09/2026/congresul-international-de-istorie-a-presei-cercetatori-si-jurnalisti-din-mai-multe-tari-se-reunesc-in-jurul-memoriei-arhivelor-si-rolului-presei/): Personalități ale mediului academic, cercetători, istorici, jurnaliști și reprezentanți ai unor importante instituții culturale din România și din străinătate se reunesc la Craiova, în cadrul celui de-al XIX-lea Congres Internațional de Istorie a Presei, organizat anul acesta sub tema „Valorificarea prin presă a resurselor arhivistice”. Congresul este organizat de Asociația Română de Istorie a Presei, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române – Filiala Craiova și Consiliul Județean Dolj. Evenimentul propune o amplă dezbatere despre modul în care arhivele, presa și noile tehnologii contribuie la conservarea memoriei colective, dar și despre provocările pe care era digitală și Inteligența Artificială le aduc în ceea ce privește autenticitatea documentelor și a informației. Participare internațională și personalități ale lumii academice Deschiderea oficială are loc vineri, 25 septembrie, la Muzeul de Artă Craiova – Sala Oglinzilor, începând cu ora 10.00. Alături de prof. univ. dr. habil. Gabriela Păsărin, președinta Asociației Române de Istorie a Presei, la deschidere sunt anunțați IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei și Arhiepiscop al Craiovei, Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, și prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”. Dimensiunea internațională este una dintre caracteristicile importante ale ediției din acest an. Programul include reprezentanți și specialiști din Italia, Republica San Marino, Vatican, Israel, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Polonia și Spania, printre alții. Mesaje sunt prevăzute inclusiv din partea Excelenței Sale Cosmin Dumitrescu, consulul general al României la Torino, a Mihaelei Anghel, președinta Asociației Culturale Româno-Sanmarineze „Dacia Senza Frontiere”, și a Violetei Popescu, președinta Centro Culturale Italo Romeno Milano. Un moment aparte al programului îl constituie participarea video a Principessei Elettra Marconi, fiica lui Guglielmo Marconi, alături de prof. Livio Spinelli din Roma.
- [Între Hobița și Poiana Muierii <autor>- de Corneliu-Victor Drăghici</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/intre-hobita-si-poiana-muierii-de-corneliu-victor-draghiciv/): . • călătorie prin memoria vie a Gorjului și Hunedoarei, alături de Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România . Drumul prin Gorj și Hunedoara ne-a purtat, în numai câteva zile din iulie, de la universul lui Brâncuși la lumea momârlanilor din Valea Jiului. Dincolo de muzee, monumente și peisaje, adevărata substanță a călătoriei a
- [Florentin Smarandache, „Vecinătăți literare. Cronici, portrete și întâlniri peste timp <br>și hotare” <autor>- de Al. Florin Țene</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/florentin-smarandache-vecinatati-literare-cronici-portrete-si-intalniri-peste-timp-si-hotare-de-al-florin-tene/): Volumul „Vecinătăți literare. Cronici, portrete și întâlniri peste timp și hotare”, semnat de Florentin Smarandache, se înscrie într-o zonă fertilă a eseisticii și criticii literare contemporane, acolo unde lectura unei opere nu mai este concepută exclusiv ca exercițiu de clasificare estetică, ci ca formă de dialog între oameni, cărți, generații, spații culturale și experiențe intelectuale. Titlul
- [Ziua Limbii Române la Salina Ocnele Mari, din Vâlcea <autor>- de Cristina Nălbitoru</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/ziua-limbii-romane-la-salina-ocnele-mari-din-valcea-de-cristina-nalbitoru/): Duminică 30 august la ora 11,00 a fost sărbătorită Ziua Limbii Române la Salina Ocnele Mari, din Județul Vâlcea. Evenimentul a fost organizat de Liga Scriitorilor Români, Filiala „Gib Mihăescu”, din Vâlcea, în parteneriat cu Societatea Culturală „Anton Pann” și Salrom. La ora 10.30 ne-am întâlnit în parcarea salinei unde ne-a așteptat domnul inginer Cătălin
- [Povestea ortodoxiei românești <br>în inima Timișoarei <autor>- de Gheorghe Sinescu</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/povestea-ortodoxiei-romanesti-in-inima-timisoarei-de-gheorghe-sinescu/): În ecoul pașilor care străbat astăzi pavajul din Piața Victoriei se ascunde un murmur vechi de secole, un suspin transformat în cântare și o credință care a refuzat să apună, pentru românii din Timișoara, ortodoxia nefiind doar o confesiune, ci însăși ancora identității lor, lumina aprinsă în ferestrele sufletului atunci când istoria părea cuprinsă de
- [Corina. O evocare la 110 ani](https://uzpr.ro/08/09/2026/corina-o-evocare-la-110-ani/): Anul acesta se împlinesc 110 ani de la tragicul eveniment din toamna lui 1916, când Bucureștiul era bombardat de germani, iar o bombă aruncată din zepelin avea să pună capăt vieții unicei fiice a lui Ștefan Octavian Iosif și a Nataliei Negru-Iosif. Povestea lor de dragoste a început în anul 1903, pe când St.O. Iosif
- [La Onești a fost lansată <br>o carte care scoate adevărul istoric din arhive <autor>- de Petru Done</autor>](https://uzpr.ro/08/09/2026/la-onesti-a-fost-lansata-o-carte-care-scoate-adevarul-istoric-din-arhive-de-petru-done/): . • „Portrete și dezvăluiri istorice”, volumul generalului dr. Vasile-Jenică Apostol, lansat la Onești, la 110 ani de la tragedia de la Turtucaia . O întâlnire cu istoria, cu